Extras din SG in zona Manastirii Tazlau

Intocmita de colaboratorul geolog N.P.

III. Geologic, zona amplasamentului este situata la est de
unitatea flisului extern (autohtonul molasei pericarpatice), constituita
din formatiuni de virsta paleogena (facies grezos), n apropierea
contactului sau cu unitatea pericarpatica, constituita din formatiuni de
virsta miocena (molasa avant fosa carpatica: facies argilo
marnos), sedimentate n urma producerii miscarilor orogenetice din
faza savica, evolutie nceputa n Oligocen.
n aria de sedimentare ramasa la est de unitatea flisului
extern s-au depus formatiuni geologice variate, alcatuite din:
conglomerate, gresii, argile, marne, evaporite etc, care exprima
ritmicitatea, dar si intensitatea diferita a sedimentarii, caracterul de
molasa fiind confirmat de marea variabilitate a dimensiunii
elementelor componente (rulare variabila si cimentare neuniforma).
Depozitele sedimentare din zona sau acumulat ntrun singur
ciclu, avind ca sursa principala aria carpatica:
ciclul miocen (molasa inferioara), reprezentat prin
depozite de virsta acvitaniana (argile, marne si saruri), burdigaliana
(marno argile si tufuri, cu simburi diapiri de sare) si sarmatiana
inferior (dominant marnoase).
Formatiunile geologice prezente n zona constituie
Digitatia de Magiresti- Perchiu, alcatuite din:
Formatiunea salifera inferioara, care este situata n
zona amplasamentului, fiind constituita din argile si marne nisipoase
micafere, cenusii cu aspect stratificat, alternind cu strate decimetrice
de gipsuri, dar nglobind n masa lutitica marnoasa si aluviuni de
sisturi verzi sau cuartite albe. Aceste roci se asociaza cu formatiuni
rezultate prin precipitare chimica si reprezentate prin sare gema,
saruri de potasiu si gipsuri, n totalitate atribuite ca virsta la Acvitanian
- Burdigalian. Analizele granulometrice efectuate arata ca fondul
lutitic corespunde unor marne silto nisipoase, grupate n categoria
marnelor, iar materialul silto nisipos incluzind n principal cuart,
litoclaste de sisturi verzi, sericit, feldspati plagioclaz, glauconit,
minerale opace etc.;
Formatiunea gresia de Condor acopera depozitele
descrise anterior si este constituita dintrun pachet de gresii a carui

grosime este cuprinsa ntre 2040 m, avind caracter molasic,

interstraficinduse cu marne cenusii (ncadrata cronostratigrafic n
etajul Burdigalian mediu).
Complexele sedimentare amintite sunt importante
deoarece, prin diferentierile de natura litologica, schiteaza unele
trasaturi morfografice ale reliefului, conditionind astfel mobilitatea
versantilor si aspectul vailor. Acest complex sedimentar a fost supus
influentei factorilor externi de denudatie, prin actiunea carora sau
format depozitele din faza continentala, reprezentate prin: pietrisuri,
nisipuri si argile de virsta cuaternara (Pleistocen), prezente n
terasele de versant (virsta Riss si Wrm) si trepte de lunca, coluvii,
deluvii sau glacisuri de vale (de virsta holocena si actuala).
Depozitele de virsta cuaternara sunt neconsolidate
(bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri), provenind n majoritate din aria
carpatica: flis (intern si extern), n amplasament acestea fiind depuse
peste formatiunea marnoasa, deasupra careia apare un strat subtire
de apa subterana, apa dirijata spre valea riului Tazlau.
Geologic, fundamentul apropiat zonei de fundare este
reprezentat prin marne nisipoase micafere, cenusii, cu aspect
stratificat, de virsta acvitaniana si depozite continentale, reprezentate
prin bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri, acoperite prin argila deluviala,
de culoare galbencafenie cu separatii gri si roscate, plastic
consistenta, ambele formatiuni fiind de virsta cuaternara (Holocen) si
formind o terasa fluviala de versant.
Tectonic, zona a fost supusa alternativ actiunii miscarilor
orogenetice, desfasurate n timpul urmatoarelor faze:
faza orogenetica savica, stirica veche, stirica noua si
moldava (Acvitanian, Helvetian, Badedian si Basarabian), faze cind sa produs sariajul Pinzei de Tarcau peste Pinza de Vrancea;
faza orogenetica moldava si valaha (miscarile moldave
produse la sfirsitul Sarmatianului inferior: Volinian inferior) a produs
cutarea intensa a depozitelor de molasa, producind si sariajul
acestora Pinza pericarpatica, peste vorland: Platforma
Moldoveneasca, n lungul faliei pericarpatice, edificind zona de uscat.
faza orogenetica valaha si pasadena (postvillafranchian
- Pleistocen inferior).
Dupa ncetarea fazelor orogenetice descrise anterior apar
miscari epirogenetice (sens + si -) care au determinat sedimentarea
formatiunilor descrise anterior si supuse efectelor denudatiei.

Ultimele faze orogenetice au determinat stilul tectonic al

depozitelor de molasa, caracterizate prin prezenta anticlinalelor si
sinclinalelor, cutelor culcate si faliate. De asemenea, n faza valaha
(Pleistocen inferior) si pasadena (Pleistocen mediu) s-a definitivat
organizarea sistemului hidrografic actual al riului Tazlau si care,
coroborata cu miscarile neotectonice, au afectat zona prin miscari
radiare negative si pozitive, care dupa harta miscarilor verticale se
nscrie ntre izoliniile de 4 5 mm/an (regiunea ncadrinduse ntro
zona de stabilitate).
Seismic, depresiunea Tazlau este afectata de
cutremurele moldave al caror focar este situat n regiunea Vrancea,
nsa propagarea si intensitatea miscarilor seismice depind si de
pozitia amplasamentului obiectivului fata de focar, magnitudinea,
energia seismului, constitutia si structura geologica, tectonica
(limitrofa liniei externe a flisului carpatic) etc., n zona resimtindu-se
cutremurele care se ncadreaza n gradul superior valorii 4 pe scara
Richter.
Etapele evolutiei paleogeografice ale zonei analizate sunt
datorate n general miscarii placilor tectonice si fazelor orogenezei
alpine, dar caracterul sau depresionar se datoreza si fazei
modelatoare a agentilor externi, nceputa de la sfirsitul sarmatianului
inferior, ca urmare a dezvoltarii sistemului de drenaj impus de reteaua
hidrografica a riului Tazlau si secundar, sub actiunea factorilor
denudationali subaerieni.
IV. Caracterizarea geomorfologica a zonei
Geomorfologic, zona de amplasare a lucrarii geotehnice
este situata n partea de NV a Depresiunii Tazlau, dezvoltata n cursul
mijlociu al riului Tazlau si afluentilor sai de stinga: piriul Brusturatu,
Pestisorul si Pestiosu si de dreapta: piriul Lupul. Depresiunea este
limitata la nord si vest de puternicul abrupt format de Magura Tazlau
(+874,0m), Piciorul Magurii (+ 704m), Piciorul Ciuha, Fruntea Calinei
(+614,0m) si Obcina Barnisu (+ 663,0m), alcatuite litologic din gresii,
menilite si afectate tectonic prin linia externa.
Relieful din zona satului Tazlau ntruneste toate
caracteristicile altitudinale si ale densitatii fragmentarii proprii muntilor
josi si dealurilor subcarpatice, formate prin actiunea retelei

hidrografice si a proceselor geomorfologice de modelare a versantilor

(genetic, relieful este rezultat prin procese tectono - erozive).
Actiunea eroziva a retelei hidrografice nu a fost singulara,
ea savirsindu-se n corelatie cu ceilalti factori modelatori externi care
au determinat organizarea bazinului hidrografic al riului Tazlau
(sfirsitul
holocenului),
datorata
interconditionarii
factorilor
morfogenetici principali pasivi (structura si litologia) si a celor activi
(reteaua hidrografica si procesele geomorfologice actuale,
elementele bioclimatice si activitatea antropica), ambii determinind
morfologia zonei.
Orientarea generala a depresiunii este de la N - NV spre
S - SE, conform directiei sinclinalului subcarpatic, aceasta fiind
drenata de valea longitudinala a riului Tazlau, adincita energic n
litofaciesurile molasei, datorita carora a aparut un relief mai coborit,
reprezentat prin dealuri si coline, ale caror altitudini sunt cuprinse
ntre 500 si 550 m. Versantii sunt afectati de intense procese
geomorfologice de modelare actuala, reprezentate prin: alunecari de
teren, deluvii, coluvii, proluvii si glacisuri.
Genetic, Depresiunea subcarpatica Tazlau este structural
erozivo-acumulativa n zona amplasamentului, deoarece peste
matricea initiala geotectonica s-au suprapus efectele proceselor
erozivoacumulative, iar originea sculpturala a reliefului se regaseste
n activitatea retelei hidrografice, completata si de alti agenti
modelatori (procese gravitationale de transport n masa, alunecari de
teren, surpari, rostogoliri etc)
Caracterizarea morfometrica si morfografica a zonei
Aceste elemente dau o imagine asupra efectului actiunii de
lunga durata a proceselor de modelare si a stadiului de evolutie a
acestora.
Aspectele morfografice, datorate nclinarii variate a culmilor
deluroase, versantilor si vailor, a caror orientare este paralela cu
directia afluentilor riului Tazlau (VNV spre ESE), nu tin cont de
structura tectonica de amanunt, deosebinduse interfluvii largi, culmi
nguste, creste de intersectie a versantilor si martori de eroziune.
Vaile prezinta profile asimetrice (Tazlau) si simetrice largi
(Pestiosu si Pestisorul), panta lor longitudinala fiind mare, deoarece
apar rupturi de panta n albie.

Versantii prezinta trei forme: cu treimea superioara

convexa, cu treimea mijlocie rectilinie sau foarte rar concava si
treimea inferioara concava, cu trecere lina spre lunca riului sau sub
forma de trepte, limitate de frunti abrupte (terase) aspect datorat
localizarii altitudinale si alternantelor litologice, surparilor si
alunecarilor de teren etc.
Valea riului Tazlau este asimetrica (asimetrie de stinga),
deoarece sia dezvoltat seria de terase pe partea stinga, acestea
avind o panta de scurgere a apelor de 2,33.
Aspecte morfometrice, reprezentate prin altitudini maxime
prezente la nivelul ramei nalte si cuprinse ntre +874,0 m (Magura
Mare), + 704,0 m si + 575,8 m sau minime (430 m) n albia riului
Tazlau. Adincimea fragmentarii reliefului este de 444 m, iar lungimea
versantilor (de la cumpana apei la talveg) este cuprinsa ntre 800-900
m, ncadrata ntre 25% si 40%, conferind zonei caracterele proprii
muntilor josi. Densitatea fragmentarii reliefului se ncadreaza ntre 0,5
si 3,2 km/km, iar geodeclivitatea (panta) este cuprinsa ntre > 1 si
peste 45, valorile cele mai reduse fiind prezente n lungul luncii riului
Tazlau, pe podurile teraselor, iar cele accentuate pe versanti, care
alaturi de interventia antropica negativa (defrisari si desteleniri),
explica existenta proceselor geomorfologice actuale.
Morfogeneza formelor de relief este rezultatul actiunii
combinate a urmatorilor factori: miscarile neotectonice, dispozitia
stratelor, alcatuirea petrografica, eroziunea si acumularea exercitata
de reteaua hidrografica, influenta antropica etc., deosebinduse
urmatoarele tipuri genetice:
relief tectonic, raspunzator de aparitia Depresiunii
Tazlau;
relief structural, determinat de existenta cutelor
normale, solzi si cutelor falii deversate catre est, intersectate si
decrosate de falii transversale si oblice, anticlinale si sinclinale
suspendate;
relief petrografic, care apare numai n zona flisului
extern, situat n partea vestica a amplasamentului;
relief fluvial, datorat actiunii erozive si acumulative a
retelei hidrografice si reprezentat prin albia minora a riului Tazlau si
piraielor Pestisorul, Pestiosu, care prezinta pante accentuate,
adincite n orizontul argilo grezos (de virsta acvitaniana) ce apare n
zona confluentei piriului Pestiosu. Riul Tazlau prezinta o albie minora
ngusta, dar o albie majora larga, n care sunt prezente treptele de

lunca de 12 m, 23 m si 34 m altitudine relativa, inclusiv terasele

de versant.
Aceste terase sunt reprezentate prin nivelul de 30 35 m
altitudine relativa, sectionat de valea piriului Pestiosu, prezentind o
mare orizontalitate si o latime care depaseste 300 m. n structura sa,
orizontul de pietrisuri, prezinta o grosime de 4 6 m, avind un facies
petrografic foarte variat (gresii de Kliwa, de Tarcau, gresii carpatice,
menilite etc), depuse de paleoTazlau (nainte de captarea sa de
catre piriul Nechitu), si acoperite cu luturi nisipoase (gr. 810 m).
Terasele constituie un nivel genetic bine individualizat n relief si a
caror frunti sunt parazitate de coluvii spre terasa de 812 m altitudine
relativa, care constituie ultimul nivel al teraselor de versant, cel mai
bine dezvoltat si pe care este amplasat satul Tazlau, inclusiv
Minastirea Tazlau.
Terasa prezinta n zona o latime de 300 m, iar n profilul
sau geologic se delimiteaza formatiunile: marnogrezoase de virsta
acvitaniana (Miocen inferior), prudisuri fluviale cu o grosime de 35 m
si luturi nisipoase loessoidizate, cu o grosime de 7,8 m, detasinduse
de treapta de lunca (3 4 m) printr o frunte abrupta, clar exprimata
n relief prin ngrosare secundara (procese de coluvionare).
Granulometric, prundisurile fluviale sunt bine rulate,
ncadrinduse n urmatoarele clase de forma ale galetilor: 7,4%
izometrica, 24% tabulara si 2% prismatica: metoda Zingg, 1935
(granulatie mica, mijlocie si mare) si o structura specifica riului Tazlau
(textura psefitica, neavind sortare verticala) care a format acumulari
mari de aluviuni predominant grosiere.
Mentionam ca podul terasei fluviale de versant (nivel 8
12 m) este stabil, nefiind afectat n zona obiectivului de fenomene
geomorfologice actuale, constructiile fiind executate la distante
asiguratorii, fata de cornisa acestuia:
relief fluvio denudational, raspunzator de aparitia
interfluviilor, forma versantilor si crearea glacisurilor acumulative de la
baza versantilor Depresiunii Tazlau.
Interfluviile sunt de origine sculpturala si erozivo
denudationala, a caror modelare sa desfasurat ncepind din
Pleistocen inferior si pina n prezent, fiind afectate de eroziuni
areolare si deflatie, aparind ogase sau ravene.
Versantii au fost modelati n timpul glaciatiei wurmiene,
prin solifluxiuni si eroziune termica, iar procesele periglaciare au
contribuit la modelarea lor. n prezent versantii sunt afectati de

procese geomorfologice actuale latente (n zonele mpadurite);

versanti afectati de procese geomorfologice incipiente si moderate,
inclusiv procese intense si foarte intense, dar numai pe versantul
drept al vaii riului Tazlau. Alunecari de teren nu apar n zona
amplasamentului, deoarece nu sunt ntrunite conditii de formare,
amplasamentul fiind un pod de terasa stabil.
relief antropogen, reprezentat prin canale, diguri,
santuri de scurgere a apelor pluviale etc.
Modelarea actuala a reliefului se manifesta prin procese
erozionale, determinate n special prin actiunea retelei hidrografice
(n zona piriului Pestiosu) si a omului, caror actiune este caracterizata
prin ritm, amploare si intensitate (fenomen prezent numai n albia
piriului Pestiosu).
Zona amplasamentului lucrarii se suprapune peste un
potential fluvio-denudational si subteran extrem de scazut, din cauza
ca terenul este plantat cu arbori si nierbat, deci arealul este stabil din
punct de vedere geomorfologic, neaparind modificari n suprafata C.
T.N.
Se poate concluziona ca ntregul areal are un substrat cu
ridicat grad de impermeabilitate (complexul argilogrezos, argilo
marnos, marnonisipos - micafer etc de virsta acvitaniana), care
favorizeaza existenta unei pinze freatice continue, localizata n
prundisurile de terasa si care curge n sensul pantei spre albia minora
a riului Tazlau.
V. Caracterizarea climatica si topoclimatica a zonei amplasamentului
Zona geografica n care este amplasata comuna Tazlau
este ncadrata n aria de influenta a tipului climatic temperat
continental, caracteristic muntilor josi si conditionat prin influentele
continentale care se regasesc n regimul temperaturilor si
precipitatiilor (ani ploiosi sau ani secetosi, ploi n aversa aparute n
sezonul cald, schimbari bruste de temperatura si amplitudini termice
medii), deci corespunde tipului existent n Subcarpatii Tazlaului,
ncadrat n tinutul climatic al muntilor josi, corespunzind tipului Dfbk
dupa clasificarea Kppen.
Aceasta nuanta climatica este determinata de urmatorii
factori genetici: cosmici, dinamici si geografici, ale caror particularitati
sunt nregistrate la statia meteorologica de referinta Bacau, dar
oarecum influentata de o tendinta de adapostire.

n regiune, particularitatile climatice sunt determinate de

structura suprafetei subiacente active, orientarea si altitudinea
reliefului, morfologia formelor de relief, dar si de dinamica regionala a
maselor de aer.
Analiza elementelor si fenomenelor climatice este
necesara pentru determinarea unor stari de vreme care prezinta o
mare abatere de la media multianuala. Unele elemente climatice
prezinta prin intensitate, deteriorari grave sau foarte grave asupra
activitatii socio - economice (temperaturi extrem de ridicate sau
scazute, ploi torentiale, ngheturi, nzapeziri, polei etc).
Trasatura de baza a climatului din comuna Tazlau este
reprezentata prin ierni friguroase, veri moderat calduroase, ninsori
iarna si ploi reci primavara si vara.
Factorii climatogeni si principalele lor caracteristici
Clima zonei este determinata de urmatorii factori de baza:
radiatia solara globala, care depinde de nebulozitate,
nregistrinduse o valoare cuprinsa ntre 115117kcal/m (vara = 68,7
kcal/m, iar iarna = 10 kcal/m);
dinamica atmosferei este reprezentata prin anticiclonul
azoric si siberian, ciclonul islandez si nord mediteranean;
structura suprafetei subiacente (active); factori care vor
fi caracterizati succint n continuare.
Elemente climatice
Temperatura aerului (cel mai important parametru
climatic) este determinata de urmatorul complex de factori: radiatia
solara, circulatia generala a atmosferei si particularitatile pe care le
dau conditiile fizico - geografice regionale si locale.
Particularitatile regimului temperaturii aerului sunt
caracteristice zonei temperate, supusa influentelor locale de relief,
vegetatie si hidrografie, de factor antropic etc, iar expresia
continentalismului este data de amplitudinile termice ale
temperaturilor medii si absolute ale aerului (neuniforme de la an la
an), nregistrindu-se abateri de la media multianuala.
Temperaturile medii lunare prezinta un curs normal,
deoarece descriu o curba ascendenta n prima jumatate a anului si
apoi descendenta, valori prezentate n urmatorul tabel (inclusiv cea
mai mare medie: M si cea mai mica medie : m):
Luni/ valoare lunara (C)

Media

Temperatura
medie
multianuala
Valori
Cea mai
mare si cea
mai mica
medie

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

-4,0

-1,9

2,7

9,5

15,2

18,7

20,4

19,7

15,2

9,4

3,5

-0,9

9,0

3,3

4,0

8,5

13,4

19,8

21,1

23,5

23,8

20,0

13,8

8,4

2,6

11,3

10,2

-9,5

-2,1

6,6

13,1

17,6

18,4

17,8

14,0

6,6

-3,1

-4,3

8,1

Caracterizarea elementelor climatice

amplitudinea medie multianuala = 24,4C (care
ncadreaza zona n regimul amplitudinilor medii mari).
Analizind temperaturile medii lunare, prezentate n tabel,
observam ca acestea se mentin sub 0C, timp de 3 luni/an (I, II, XII),
fiind datorate frecventelor invazii ale maselor de aer rece (de origine
eurosiberiana si polara) puternic continentalizate. nsa, ncepind din
luna III, ca urmare a cresterii radiatiei solare, temperaturile devin
pozitive, marcind cresteri importante, datorate bilantului caloric al
suprafetei subiacente, atingind maximul n luna VII (20,4C), dupa
care scad din nou.
temperaturi maxime si minime absolute
Aceste temperaturi prezinta un caracter aleator,
nregistrindu-se la intervale destul de mari, dar cunoasterea lor este
destul de importanta pentru zona climatica n care va fi executata
aceasta lucrare.
Valorile nregistrate sunt prezentate n urmatorul tabel
(perioada anilor 1895-1993):
Temperatura
maxima si
minima
absoluta
Pozitiva
Negativa

Luni / valoare lunara (0C)

Anual
I

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

18,6
29,5

22,4
32,5

29,0
20,4

29,5

34,5

33,8

39,6

35,9

35,0

29,7

-5,0

1,5

5,6

4,8

4,2

-4,5

-7,8

22,0
21,4

18,5
23,0

amplitudinea maxima absoluta = 58C;

amplitudinea minima absoluta = 34C, valori care
ncadreaza zona n tipul de climat temperat continental, cu nuante
moderate, iar frecventa mare a zilelor cu temperaturi minime se
datoreaza maselor de aer polar;
umezeala aerului.
Umezeala relativa a aerului se caracterizeaza prin
existenta unui maxim n perioada rece a anului si a unui minim n cea

39,6
-32,5

calda, nsa aspectul important este cel al variatiilor marimii umezelii

relative, de la o luna la alta, valoarea medie ajungind la 81%.
Precipitatiile atmosferice
Reprezinta factorul climatic care se reflecta n peisajul
geografic si economia regiunii, iar cunoasterea cantitatilor de
precipitatii, regimul lor lunar, anual si multianual, variabilitatea,
frecventa, forma si intensitatea acestora, prezinta o deosebita
importanta climatologica si practica (agricultura, industrie,
transporturi, urbanistica etc).
regimul multianual al precipitatiilor
Regiunea n care este localizata comuna Tazlau
favorizeaza circulatia atmosferica de tip vestic, nsa particularitatile
conditiilor naturale locale (relief depresionar, retea hidrografica si
vegetatie) dau regimului precipitatiilor caracteristici specifice
climatului continental, nregistrindu-se la postul pluviometric Tazlau o
cantitate de 737,7 mm/an.

Cantitati
multianuale
mm

I
33,3

II
34,0

III
39,3

IV
59,6

V
99,3

Lunile anului
VI
VII
119,3
104,0

VIII
78,5

IX
53,5

Regimul multianual este de tip continental, fiind

reprezentat printr - un singur maxim (luna VI) si un minim (luna I),
aportul principal datorindu-se celor lichide, valori prezentate n
urmatorul tabel:

Din acest tabel se observa o repartitie neuniforma a

precipitatiilor (luni si anotimpuri), cele mai mari cantitati nregistrinduse la sfirsitul primaverii si nceputul verii.
Ploile de vara prezinta un caracter torential, determinind
cresteri importante ale nivelului apei retelei hidrografice din zona,
datorate cantitatilor mari de apa scurse de pe versanti. Pe baza
datelor stabilite si din calcul, rezulta ca n 24 de ore pot cadea ntre
60 si 120 mm/m, cu probabilitati de 100%, respectiv 1%,

X
51,8

XI
36,7

reprezentativa fiind cantitatea de 68 mm/m, cazuta n data de

11.08.1951, cu o intensitate de 2,27 mm/m (pe minut).
Perioade secetoase apar rar n zona, frecvente fiind n
sezonul cald, cind efectele lor sunt negative.
ninsoarea si stratul de zapada
Cunoasterea particularitatilor privind numarul zilelor cu
ninsoare, durata, grosimea stratului de zapada, modul de depunere a
acestuia, regimul de topire, prezinta o deosebita importanta, atit din
punct de vedere teoretic, dar mai ales practic.
Analizind valorile nregistrate, rezulta ca, n majoritatea
anilor, stratul de zapada a avut grosimi reduse, caderea acestora
datorindu-se patrunderii si stationarii timp ndelungat a maselor de
aer de origine polar-continentala (reci si uscate), iar numarul de zile
cu sol acoperit de zapada este cuprins ntre 60 si 80.
De asemenea, apar si fenomene hidrometeorologice care
prezinta importanta practica, ndeosebi produsele condensarii si
sublimarii vaporilor de apa, reprezentate prin: ceata, bruma, roua,
chiciura, polei si grindina.
evapotranspiratia potentiala reprezinta o variabila
importanta pentru calculul regimului hidrologic, nregistrind valori
cuprinse ntre 656 (ETP) si 519 (ETR);
regimul eolian, element important al climei, caracterizat
prin frecventa si viteza, ale caror valori sunt influentate de factorii
orografici si de evolutia centrilor barici si caracterizat prin:
frecventa vintului pe directii, datorata orientarii
reliefului, observindu-se o concordanta ntre principalele directii
(roza vinturilor) si orientarea interfluviilor, inclusiv a vailor;
viteza medie a vintului este n corelatie cu
marimea gradientului baric orizontal, factorii fizico-geografici si
asperitatile suprafetei subiacente.
Microraionarea climatica
Analizind caracteristicile elementelor climatice si fizicogeografice, distingem urmatoarele microclimate, datorate influentei
conditiilor fizico geografice locale asupra climatului stratului de aer
de linga sol. n sezonul rece predomina inversiunile termice datorate
anticiclonilor de mare amploare din sezonul cald, inversiunile
termice ,,relative, generate de relief prin curentii locali de panta, care
antreneaza n sens invers masele de aer prin radiatia nocturna si
matinala.

 microclimatul vailor caracterizeaza valea riului Tazlau si

piriul Pestiosu, prin vinturi canalizate longitudinal, inversiuni termice si
frecventa brumelor si ceturilor.
microclimatul versantilor (nsoriti si umbriti),
caracterizati prin diferente de temperatura, umezeala diferita etc.
Relieful fragmentat al zonei se caracterizeaza prin
fenomene de inversiune termica (curentii mai calzi fata de fundul
riului Tazlau), deoarece aerul rece se scurge gravitational pe pante.
Amplasamentul este localizat n zona a II-a climatica.
VI.Caracterizarea hidrologica si hidrogeologica a zonei. Particularitati
hidrogeologice ale fundamentului
Hidrologic, zona amplasamentului Minastirii Tazlau se
ncadreaza n subbazinul hidrografic al riului Tazlau, curs mijlociu, pe
terasa de 812 m (altitudine relativa), pe malul sting a afluentului sau
de stinga, piriul Pestiosu.
Reteaua hidrografica din aceasta zona este specifica
zonei de dealuri si coline subcarpatice, formata din colectorul
principal - riul Tazlau si afluentii sai de stinga: piriul Pestisorul si
Pestiosu, inclusiv numerosi torenti, toti prezentind o scurgere
permanenta sau intermitenta. Riul Tazlau prezinta o panta de
scurgere a carei valoare este de 2,33 m/km, iar regimul scurgerii
medii prezinta un maxim n intervalul lunilor aprilie-mai si minim n
intervalul lunilor octombrie-februarie.
Pentru piriul Pestiosu sau efectuat calcule hidraulice n
sectiunea podului rutier (strada Fabricii) situat n apropierea
amplasamentului si care reflecta regimul scurgerii de suprafata,
debitul mediu, debitele maxime si minime, cu diferite posibilitati de
asigurare.
Acest piriu prezinta un regim de alimentare pluvionival
subteran, cu 90% scurgere superficiala, explicabila prin dimensiunile
foarte reduse ale suprafetei bazinului sau hidrografic (5,9 km) si 10%
scurgere subterana. Regimul sau de scurgere este determinat de
cantitatea precipitatiilor cazute pe suprafata bazinului sau hidrografic,
nregistrinduse o scurgere superficiala maxima n sezonul cald
(primavara-vara), care prezinta 80% din valoarea anuala. Astfel, n
anii ploiosi debitul mediu este cu 50% mai mare fata de cel mediu
multianual, dar n anii considerati secetosi sau lunile secetoase

(iarna, toamna sau vara) debitul se reduce foarte mult, piriul devenind
un firicel de apa, alimentat numai prin surse subterane.
n schimb, n timpul ploilor n aversa sau a celor de lunga
durata, se realizeaza debite care depasesc de multe sute de ori
debitul mediu multianual, n special cind intensitatea maxima se
realizeaza n limitele bazinului sau hidrografic.
Pentru a demonstra ca amplasamentul nu va fi supus
inundatiilor indiferent de valoarea undei de viitura, sau efectuat
calcule pentru stabilirea variabilelor care realizeaza scurgerea
superficiala, rezultind urmatoarele valori (sectiunea podului rutier
mentionat):
Q mediu multianual
= 0,013 mc/s;
Q cu probabilitatea de 10% = 0,87 mc/s;
Q cu probabilitatea de 5%
= 3,15 mc/s;
Q cu probabilitatea de 1% = 5,80 mc/s, date preluate
din Studiu hidrologic ntocmit pentru podul rutier.
Mentionam ca podul rutier este situat n aval la 490 m fata
de Minastirea Tazlau (anexa grafica nr. 1), piriul Pestiosu prezentind
o scurgerea medie sezoniera care nregistreaza variatii mari
anotimpuale, datorita factorilor climatici, sursele de alimentare si
cantitatea acestora, identificindu-se trei faze caracteristice:
ape mari (primavara) datorita topirii zapezilor;
viituri (vara) datorate ploilor torentiale, dar apar si n
celelate anotimpuri;
ape mici (sfirsitul verii, toamna si iarna, nceputul
primaverii), care apar ori de cite ori se nregistreaza seceta
meteorologica, timp n care importanta este alimentarea subterana ce
asigura un debit scazut, dar permanent.
n concluzie, piriul Pestiosu are albia minora situata la o
diferenta de nivel de 12 m, fata de amplasamentul monumentului
istoric, deci riscul inundatiilor este exclus.
Hidrogeologic, zona versantului sting al piriului Pestiosu
nmagazineaza ape subterane n depozitele grosiere ale terasei
fluviatile de 8 12 m altitudine relativa, formata de riul Tazlau si avind
virsta cuaternara, fiind sectionata de valea piriului. Orizontul acvifer
este situat n depozitele aluviale ale terasei, formate din bolovanisuri,
pietrisuri si nisipuri rulate, apa avind zona de emergenta n malul
sting al piriului. Izvoarele apar la contactul formatiunii geologice,
constituite n pat alcatuit din gresia marnoasa de virsta Miocena

(Acvitanian) si aluvionarul fluviatil, al carui orizont acvifer prezinta n

zona amplasamentului cota de - 7,2m, fata de CTN.
Din cauza situarii orizontului acvifer n pietrisurile si
bolovanisurile aluviale rulate, cedarea apei este foarte rapida,
deoarece sursa de alimentare a pinzei freatice, care formeaza
bazinul hidrogeologic, o formeaza numai precipitatiile cazute pe
versantul sting al vaii piriului Pestiosu, acestea prezentind un debit
oscilant, n functie de anotimp si volumul precipitatiilor.
Pinza freatica este continua, nivelul hidrostatic aflindu - se
la 7,20 m adancime (biserica minastirii) si prezinta oscilatii ale
nivelului hidrostatic de + 1,2 m n perioadele ploioase si 0,5m n
perioadele secetoase.
n concluzie, n zona amplasamentului exista un singur
strat acvifer, care prezinta un debit redus, influentat de precipitatiile
cazute si infiltrate n limitele bazinului hidrogeologic al piriului
Pestiosu (versant sting).
Nivelul hidrostatic este situat la 7,2 m fata de C. T. N,
adincime care nu influenteaza situatia geotehnica a amplasamentului,
iar variatia pe verticala a nivelelor nu este importanta.