Dregtorul

Smerit st, dar privirea-i drceasc, aintit,

Triete chiar pe pnza ce-l poart-ntruchipat,
Iar grijile i truda adnc i au brzdat
De cute faa stins, firav, ofilit.

Cu duhul su cel ager, cu mintea-i iscusit

El multe uneltit-a i cte-a i-ndurat,
Ca-ncet, treptat, s-ajung, slvit i tmiat,
ie ara-ntreag sub gheara-i rstignit.

De jale i de groaz cumplit semntor,

Atotputernicia-i de mare dregtor,
ncununat de faim fu fr rmurire,

Aa c astzi lumea se-ntreab n zadar

Ce patim ascuns sau ce dezamgire
Se-oglind peste veacuri n zmbetu-i amar?