ESUTURILE

Se ntlnesc n structura organelor

Provin din diviziunile micotice succesive ale celulei ou sau ziarului i prin diferenierea
acestora .
Clasificare :
esut epiteliale ,esut conjunctive ,musculare , nervoase.
ESUTURILE EPITELIALE
Sunt alctuite din celule de forme i dimensiuni variate
Nu sunt vasculare i se hrnesc prin difuziune din esutul conjunctiv adiacent de care sunt
separate printr- o membrana bazala .
Clasificare: epiteliu de acoperire , epiteliu glandulare i epiteliu senzoriale .
Epiteliu de acoperire
au rol de protecie
se gsesc la suprafaa corpului ( epiderma) sau cptuesc interiorul organelor cavitare
Sunt alctuite din celule strns unite intre ele , de forme variate i dispuse pe unul sau mai
multe straturi
Dup numrul straturilor se clasifica n : unistratificate , pseudostratificate i
pluristratificate.
Epitelii unistratificate
sunt alctuite d ntr-un singur strat de celule de forme diferite
-dup forma celulelor se clasific n:
Epitelii pavimentoase simple : pleura, pericardita
Epitelii cubice simple: bronhiole
Epitelii cilindrice simple : mucoasa stomacului , intestinului ..
-Au rol de protecie i de a permite traversarea lor de diferite substane

Epitelii pseudostratificate
sunt alctuite dintr un singur strat de celule cu nucleii dispui la nlimi diferite dnd
impresia de falsa stratificare
se ntlnesc n trahee i bronhiile mari

Epitelii pluristratificate
sunt alctuite din mai multe straturi celulare
dup forma celulelor straturile superficiale se clasific n:
epitelii pluristratificate pavimentoase cheratinizate (epiderma) i
necheratinizate(mucoasa esofagiana )
epitelii pluristratificate cubice
epitelii pluristratificate cilindrice
Epiteliile glandulare
sunt alctuite din celule ce au capacitatea de a produce i elimina diferite substane
se asociaz cu tesutul conjunctiv, cu vase de snge i nervi constituind glande
dup prezena sau absena canalelor de extracie a produilor glandele se clasific n :
exocrine , endocrine si mixt

Glandele exocrine
prezint canale de excreie a produilor care se pot varsa fie la exteriorul
organismului( glandele sudoripare) fiie n interiorul unor organe cavitare( glandele
salivare, gastrice )
Glandele endocrine
nu prezint canale de excretie , iar produi secretati denumii hormoni se vars direct
n snge sau limfa
exemplele :hipofiza ,tiroida ,suprarenale

Glande mixte
prezint att secreie exocrin ct i endocrin
exemple : pancreas , goale

Epitelii senzoriale

Sunt alctuite din celule ce au capacitatea de a recepiona diferite informaii din

mediul extern sau intern de a le transforma n influxului nervos.
Se ntlnesc n structura unor organe de simt ( epiteliu olfactiv , gustativ)

ESUTURILE CONJUNCTIVE
Sunt foarte variate si indeplinesc o serie de funcii precum :
de susinere ,de hrnire, de protectie ,de formare a elementelor figurate ale sangelui.

Tesuturi conjunctive moi: A. tesut conjunctiv lax; B. tesut reticulat; C. tesut fibros; D. tesut
adipos.
Sunt alctuite din :
- celule conjunctive de diferite forme i dimensiuni ,distantate intre ele
-fibre conjunctive : de colagen ,reticulina ,elastin;
-substanta fundamental care poate fii : moale, semidura i dur .
Dupa natura substanei fundamentale se clasifica n :
- tesuturilor conjunctive moi ;

-tesuturi conjunctiv semidure

- esuturi conjunctive dure ;

esuturile conjunctive moi
-substanta fundamental este moale
-sunt foarte variate si se clasifica in: tesutul conjunctiv moale lax,adipos , reticulat , elastic
i fibros

Tesutul conjunctiv lax :

-prezint cele trei componente (celule, fibre, substanta fundamental ) n proporii
aproximativ egale
-nsoete alte tesuturi ( tesutul epitelial )
- are rol trofic
Tesutul conjunctiv adipos :
-este format din celule mari ovoide, ce acumuleaz central grasimi mpingnd
nucleul spre periferie
- se ntlnete n hipoderm avnd rol n termoreglare si n jurul unor

organe avnd

rol de protecie mecanic

Tesutul conjunctiv reticulat :
-prezint numeroase fibre fine de reticulina ce formeaz o retea n ochiurile creia se
gsesc celule din care se vor diferentia elementele figurate ale sangelui
- se gaseste in maduva rosie a oaselor, ganglioni limfatici etc
-are funcie hematogena
Tesutul conjunctiv elastic :
-conine predominant fibre de elastin
-se intalneste tunica medie a vaselor de snge
Tesutul conjunctiv fibros:
- contine predominant fibre de colagen ce asigura o buna rezistenta mecanica
-se intalneste in tendoanele muschilor si capsulele ce acoper diferite organe
( rinichiul ,ficatul)

Tesuturile conjunctive semidure

-substana fundamental reprezentanta de condrina este semidura fiind moderat
impregnat cu sruri de Ca si Na ;
- celule cartilaginoase condrocite, sunt grupate cte 2-3 si sunt n cavitati ale
substantei fundamentale denumite condroplaste
- nu sunt vascularizate ,hrnirea realizandu-se prin difuziune din pericondru
-membran conjunctivo- vascular ce acoper cartilajul
-se clasifica n : esut cartilaginos hialin , elastic si fibros
Tesutul cartilaginos hialin
prezinta fibre conjunctive putine si foarte fine conferind substanei fundamentale un
aspect clar
-formeaz cartilaje costale, traheale, laringeale etc
Tesutului cartilaginos elastic :
-contine predominant fibre elastice
-se ntlnete n pavilionul urechii i epiglota
Tesutul cartilaginos fibros :
-are celule putine fiind foarte bogat in fibre care i confera o rezistenta foarte
mare
-formeaz discurile intervertebrale i meniscurile articulare
Tesuturile conjunctive dure :
-sunt reprezentate de tesutul osos
-substanta fundamentala este dura fiind puternic impregnata in saruri de Ca si P
-tesutul osos este alcatuit din :

1.celule osoase reprezentate de :

a.osteoblaste -celule osoase tinere ce secreta oseina
b.osteocite celulle osoase adulte de forma stelata cu numeroase
prelungiri ,adapostite in cavitati ale substantei fundamentale numite
osteoplaste
c. osteoclaste celule osoase gigant cu un puternic echipament enzimatic
,ce au rol in procesele de formare a oaselor ;
2.fibre conjunctive de colagen si reticulina
3.substanta fundamentala formata din doua componente :
a. componenta organica 34 % reprezentata de oseina
b. componena minerala 66%reprezentata de saruri de Ca si P
4. prin impregnare cu saruri minerale substanta fundamentala devine dura si formeaza
lamele osoase
5. dupa modul de dispunere al acestora ,tesutul osos se clasifica n tesut osos compact
si tesut osos spongios .

Tesut osos compact :

-se gaseste in diafiza oaselor lungi si la suprafata epifizelor ,a oaselor
scurte si late
-lamele osoase sunt dispuse sub forma de cercuri concentrice in jurul unui
canal Havers ce contien tesut conjunctiv cu vase de sange si nervi

 -un canal Havers cu lamelele osoase dispuse concentric si osteocitele din

osteoplaste formeaza un sistem haversian sau osteon unitate structurala
si functionala a tesutului osos compact

Tesut osos spongios

-se ntalneste n epifizele oaselor lungi si la interiorul oaselor scurte si late
-lamele osoase denumite trabecule sunt dispuse intamplator si se intretaie
delimitand cavitati numite areole in care se gaseste tesut conjunctiv reticulat

TESUTUL MUSCULAR
este alctuit din celule specializate denumite fibre musculare ce au capacitatea
de a se contracta sub aciunea unui stimul
dup caracteristicile structurale i funcionale , esutul musculare se clasifica in :
tesutul muscular striat ,neted si cardiac

Tipuri de tesut muscular: A. striat scheletic; B. striat de tip cardiac; C. neted visceral

Tesutul muscular striat

intr n alctuirea muchilor striai reprezentati , n marea lor majoritate, de muschi
scheletici
este alctuit din fibre musculare striate ce prezint urmatoarele caracteristici

 sunt celule alungite avnd lungimea pn la 10 -12 cm i diametrul pana la 0,5

mm
sunt formate din : sarcolema ( membrana celulara) , sarcoplasma (citoplasma)
i numeroi nuclei dispui periferic
prezint aspect striat datorit alternantei discurilor clare i ntunecate ale
miofibrilelor
Tesutul muscular neted
intr n alctuirea muschilor netezi ce se gsesc n structura organelor interne
este alctuit din fibre musculare netede ce prezint urmtoarele caracteristici :
sunt fusiforme avand lungimea pana la 0,5 mm
sunt alctuite din sarcolema, sarcoplasma si un singur nucleu mare dispus
central
Tesutul muscular cardiac
formeaz miocardul( muchiul inimii )
este alctuit din fibre musculare striate cu dimensiuni mai mici dect fibrele striate
scheletice ,ramificate la capete i cu un singur nucleu mic dispus central
TESUTUL NERVOS
este alctuit din neuroni i celulele gliale
Neuronul
este o celula specializata in generarea si conducerea influxului nervos
este alctuit din corp celular i prelungirile neuronale

Corpul celular
formeaz substana cenuie a sistemului nervos
Prelungirile neuronale sunt reprezentate de dendrite i axon
axonul este o prelungire unica, subtire terminat cu o ramificaie prevazuta cu butoni
terminali ; este nvelit de trei teci . teaca de mielina ,teaca Schwan si teaca Henle ;
conduce influxul nervos de la corpul celular spre butonii terminali
Celulele gliale ( nevroglia)
sunt mult mai numeroase dect neuronii
au forme i dimensiuni diferite
prezinta un numar variabil de prelungiri ramificate
indeplinesc functii multiple : de sustinere ,de nutriie ,de sinteza a mielinei ,de
fagocitare a neuronilor morti