Biserica din Ghelari

Biserica din Ghelari

Biserica Ghelari se afla in localitatea transilvaneana omonima. Ghelari - sau Ghelar este o localitate din judetul Hunedoara, fiind cea mea mare comuna din Tinutil
Padurenilor, cu o populatie de peste doua mii de locuitori, si avand o foarte indelungata
istorie.
Localitatea Ghelari apare in documente inca din-nainte de Nasterea lui Hristos. In jurul
anilor 213-215 i.Hr., localitatea apare ca loc de unde se extragea minereu de fier.
Potrivit parerii lui Constantin Daicoviciu, stravechea inscriptie "natus ibi ubi ferrum
nascitur", adica "nascut acolo unde se naste fierul", cuprinsa in "Corpus Inscriptiorum
Latinorum", se refera la localitatea Ghelari.

Odata cu venirea
anului 1981, regimul
comunist a schimbat
numele localitatii din
"Ghelar" in "Ghelari".
Dupa Revolutia din
1989, autoritatile locale nu au mai revenit la vechiul nume al locului. Numele localitatii
nu vine de la "dealuri", prin "delari" si "ghelari", cum se afirma uneori, deoarece pana in
anul 1979, localitatea se numea inca Ghelar.

Prima atestare a unei

biserici ortodoxe exista
inca inainte de anul
1700. Cea mai veche
asezare de cult a
crestinilor ortodoxi
despre acre avem
cunostinta era
amplasata in locul
numit "Valea Caselor".
Ulterior in secolul XVIII este contruita o biserica in zona "Deal", fiind construita de un
George Berencz. Acesta desi era de cult calvin a ridicat o biserica credinciosilor
ortodocsi, drept multumire pentru vindecarea sotiei sale in urma unui Maslu slujit de
preoti ortodocsi.

Exploatarea miniera si
conditiile politicoistorice au determinat
colonizarea de romanocatolici italieni, la
sfarsitul secolului al
XVIII-lea si inceputul
secolului al XIX-lea, iar
in perioada dualismului
austro-ungar (18671918) colonizarea cu
romano-catolici
maghiari. Pentru
acestia, statul austriac va ridica, la anul 1783, Biserica Sfanta Varvara.
Intre maghiarii colonizati in Ghelari, pentru minele din localitate, au fost multi si de
confesiune "reformata". Pentru ei, la sfarsitul secolului al XIX-lea, s-a ridicat Biserica
reformata din "Colonie". Intre ortodocsi, romano-catolicii si reformatii din Ghelari istoria
nu consemneaza nici un fel de certuri religioase. Dimpotriva, viata comunitatii si cea
sociala s-au imbunatatit prin prezenta si impreuna vietuire a celor trei confesiuni
religioase.

Din documentele vremii aflam ca in jurul anului 1730, statul austriac a decis ca
romanilor ortodocsi sa le fie expropriata Biserica din Valea Caselor si sa fie data noii
biserici, creatie politico-papala ce va fi cunoscuta sub numele de "biserica unita". Desi
localnicilor li se promite privilegii materiale si sociale in schimbul imbratisarii uniatiei,
foarte putini sunt cei care consimt sa renunte la credinta stramosilor.

Astfel,

"Conscriptia" din 1765

inregistra Ghelarul ca
parohie greco- catolica,
cu un singur preot si cu
o singura familie unita.
Conscriptia din 1811 sublinia ca Ghelarul nu mai avea nici un "unit".Abia dupa 1815, in
schimbul privilegiilor sociale, mai multe familii vor forma "parohia unita" in jurul Bisericii
din "Valea Caselor". Ramasi fara biserica, din 1730, ortodocsii sau adunat la Liturghie
vreme de 40 ani in sura unui taran numit "Zaca".

Prima biserica ortodoxa cunoscuta pe actualul loc a fost construita din lemn, insa a fost
demolata in secolul al XIX-lea. O alta biserica de piatra, care exista si astazi, s-a ridicat
pe acest loc. In anul 1770 nobilul Gheorghe Berencz, desi era de confesiune calvina
construieste ortodoxilor o biserica ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru vindecarii
sotiei sale de cancer, in urma unui Sfant Maslu slujit de preotii ortodocsi din Ghelari.
Biserica este construita din piatra si strajuieste si astazi Ghelar-ul, alaturi de noua
catedrala, zidita dupa 1940.

In secolul al XVIIIanii 1939 si 1973,

initiativa
in urma
atestata ca

lea a fost construita o biserica din piatra, iar mai tarziu, intre
o biserica monumentala. Aceasta din urma a fost inaltata la
Parintelui Nerva Florea. La inceputul secolului al XVIII-lea,
schimbarii regimului, biserica a intrat intr-o perioada de
transformare. Astfel, in anul 1765, localitatea Ghelar este
parohie greco-catolica.
Biserica Sfintii
Arhangheli Mihail si
Gavriil din Ghelari biserica veche din
piatra

Potrivit traditiei locului,

latifundiarul localitatii Govajdia, Gheorghe Berencz, desi calvin, a ridicat ortodocsilor din
Ghelar o biserica din piatra pe locul numit "Deal". O facea in semn de multumire catre
Dumnezeu pentru tamaduirea miraculoasa de cancer a sotiei sale, in urma Sfantului
Maslu savarsit de preotii ortodocsi din Ghelar. In aceasta biserica, ghelarenii ortodocsi
s-au inchinat vreme de 200 de ani.

Biserica a fost sfintita

pe la 1770 si este
asezata sub ocrotirea
Sfintilor Arhangheli
Mihail si Gavriil.
Pisania din tinda
bisericii ne spune:
"Biserica s-a inaltat si
pictat in anul 1770,
avand ca ctitor pe
Berencz Gheorghe".
Cei vii: Gheorghe,
Clara, Joja; cei morti:
Lascu, Petru, Mihai,
Ana, Safta, Petru,
Maria, Iulia, Pascu,
Sara, Filuca. A fost pictata de erei Simeon si erei Nicolae, ereita Eva, Ianos, Iudita,
Trejia, Danili, erei Moise, Catata, Cali, ieromonahul Stefan, ereita Teodora,erei Stroe,
Nicolae Zugravul din Tara Romaneasca pentru icoanele imparatesti. Mai tarziu s-au
adaugat pronaosul si turla, fara data cunoscuta. Biserica s-a acoperit cu sindrila in
1932 si s-au facut
reparatii in 1941,1951
si 1966-1967, cand s-a
acoperit din nou cu
sindrila si s-a batut
dusumea noua."

Planul bisericii este in

forma de nava, cu
altar, naos, pronaos si
tinda, iar turla care se
inalta deasupra intrarii
este acoperita cu tabla. Iconostasul este din lemn si are doua randuri de icoane, cele
imparatesti fiind zugravite de

"Nicolaus", pe la 1770, si reconditionate in timpul din urma. Intreaga biserica este

pictata, insa nu se mai pastreaza decat doua scanduri pe bolta in forma originala. Totul
a fost reconditionat in anii 1986-1988, fapt care a diminuat valoarea monumentala a
picturii.

Pictura acestei biserici

din piatra are o
semnificatie aparte:
imaginile ilustreaza
scene din Saptamana
Patimilor, iar ostasii cel batjocoresc pe Hristos
poarta straiele
popoarelor, care au
asuprit poporul roman
din Transilvania de-a
lungul veacurilor.

Catedrala din Ghelari - biserica cea noua

In anul 1973, 4
noiembrie, avea loc
sfintirea noii si "fara
pereche", in minunatie,
a ceea ce azi se
cunoaste sub numele
de Catedrala din
Ghelari. Constructia
acestui edificiu maret
inceput sub indrumarea
vrednicului parinte
Nerva Florea.

In septembrie 1939 se pune piatra de temelie a bisericii, sapandu-se fundatia. Prin anul
1940, Corul mixt "Munca si lumina", impreuna cu Fanfara Exploatarii Miniere Ghelari, au
facut un periplu in intreaga tara pentru adunarea de fonduri necesare inaltarii bisericii.
Pana in anul 1945 zidurile bisericii erau inaltate pana la 3 metri. In perioada anilor 19451955, lucrarile la biserica s-au oprit datorita prigoanei comuniste, careia i-a cazut prada
si preotul Nerva. Acesta a fost arestat, nu i s-au putut pune catusele pe maini pentru ca
nu se inchideau, si intemnitat; a fost eliberat pentru ca nu i s-au putut gasi acuzatii.

Jertfa zi cu zi a
satenilor - bani,
munca si mancare ajutorul pelerinilor,
contributia
substantiala a
Combinatului de la
Hunedoara si a Minei,
prin materiale oferite,
au facut ca in 1960
zidurile "catedralei" sa
fie incheiate.
Sacrificiile localnicilor
pentru constructia bisericii au fost multe.
Materialele se aduceau cu trenul pana la baza dealului pe care este asezat Ghelarul, iar
de acolo cu carul cu boi. Alteori se trageau cu un plan inclinat, erau transportate din nou
cu trenul prin galeriile de mina, apoi cu un funicular, construit special, pana aproape de
biserica, apoi cu caruta pana la locul constructiei, aceasta pentru ca singura cale de
comunicatie cu orasul Hunedoara, aflat la 18 kilometri, era cel mentionat. In 1958 s-a
construit soseaua ce leaga Ghelarul de Hunedoara.

Pictorul principal al
bisericii a fost
Constantin Nitulescu.
Pictarea bisericii a
durat sapte ani (1960-

1967), in ciuda faptului ca la realizarea ei au lucrat cinci pictori. Pictorul Constantin

Nitulescu a impodobit cei 4.000 de metri patrati cu o pictura "fara seaman". Fresca este
realizata in stil "buno fresco". Fiecare sfant pictat se orienteaza in functie de persoana
care il priveste. Iconostasul este poleit in aur, la fel ca si icoanele, pentru aceasta
operatiune folosindu-se peste 4 kilograme de aur. Sculptura, realizata din stejar masiv,
a fost realizata integral de artistul Ioan Cristea de la Alba Iulia.

Dimensiunile bisericii sunt impresionante: 47 metri lungime, 21 metri latime, 47 metri

inaltime. Planul este bizantin, adica cruce greaca inscrisa, prezentand cupola, altar,
naos si pronaos. Deasupra se inalta 7 turle. Iconostasul este turnat in ghips de catre
Auner Leonard, fiind poleit cu foita de aur ca de altfel intreaga pictura din biserica.

Arhitectura catedralei din Ghelari imbina mai multe stiluri, specialistii neputandu-se
pronunta. Este un stil propriu. Biserica are sapte turle, doua in fata cu o inaltime de 47
metri, cel mai impunator fiind cel din mijlocul bisericii - cupola.

Bucuria unei astfel de

biserici n-avea sa
dureze mult nici
pentru ctitorul ei, nici
pentru ghelareni. Prin
1977, augustseptembrie, din
pricina exploatarii miniere, terenul de sub zidirea bisericii se aseaza, iar cladirea este
grav afectata. Lucrarile de consolidare au inceput abia dupa 11 ani, in 1988. Fondurile
banesti necesare au fost sistate din partea statului.

Catedrala din comuna hunedoreana Ghelari,

unul dintre cele mai mari lacase de cult din
tara, construit intr-o comunitate rurala, a fost
consolidata cu fonduri guvernamentale, valoarea
lucrarilor fiind de 2,27 milioane RON. "Pentru
consolidarea bisericii au fost executate, prin
foraj, 150 de gauri adanci de cate 30 de metri
fiecare, intr-un anumit unghi, in care a fost
injectat beton. In acest fel s-a creat o bolta de
beton armat, care a consolidat terenul de sub
biserica", a explicat pentru cotidian Ioan
Trosan, seful lucrarilor.

Dupa restaurare biserica este

zugravita pe exterior si sunt pictati
heruvimi pe peretii turlelor. Scarile
de la intrarea in biserica cat si
intreaga biserica sunt pavate cu marmura, iar icoana de pe cupola de la intrarea in
biserica este realizata din mozaic. In anul 1997 se reactiveaza schitul Ghelar avand ca
stareta pe Monahia Viliga Haritina.