Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai

Facultatea de Filozofie i tiine Social-Politice


Specializarea: Probaiunea, medierea i asistena victimelor infraciunilor
Anul I, Semestrul II

Metode alternative de solutionare a


disputelor
Prof. Coordonator
C. Loghin

Masteranta:
Gongeanu Anca

Justitia restaurativa

Tony Marshall (Marshall, 2005:28, apud Balahur, 2007) considera ca justitia restaurativa
reprezinta un demers de rezolvare a problemelor generate de infractiune, prin implicarea tuturor
celor afectati de comiterea ei, si cu participarea activa a institutiilor abilitate de lege sa se ocupe
de infractiuni.
Justitia restaurativa este orientata pe programe ce urmaresc impacarea intre victima si
infractor si identificarea solutiilor adecvate prin care se poate repara prejudiciul cauzat victimei.
Este foarte important ca infractorul sa inteleaga consecintele raului produs prin fapta sa ilicita, sa
accepte raspunderea si repararea pagubei produse.
Unul dintre avantajele justitiei restaurative este exprimarea libera a emotiilor si
sentimentelor, implicarea celor care au fost afectati direct sau indirect de infractiunea comisa.
Intalnirile dintre victima si agresor au rolul de a ajuta victima sa isi exprime sentimentele cauzate
de fapta ilicita, astfel agresorul empatizeaza cu victima si realizeaza consecintele
comportamentului sau.
Spre deosebire de sistemul retributiv unde atentia este concentrata spre fapta ilicita, in
justitia restaurativa focalizarea este orientata spre consecintele comportamentului si spre
comportamentul viitor, scopul fiind scaderea ratei de recidivitate.
Un al treilea avantaj al justitiei restaurative il constituie implicarea directa a partilor
(victima si infractorul au roluri principale), spre deosebire de sistemul clasic, in care argumentele
sunt purtate de avocat si procuror.
Cel de-al patrulea avantaj identificat il constituie costul mai scazut decat in cazut unui
proces clasic, care, spre deosebire de sedinta de mediere, dureaza mai multe luni sau ani. De
asemenea, genereaza mai putin stress pentru ambele parti tot prin reducerea timpului acordat.

Un alt avantaj idetificat este generat de rezultatele constructive, deoarece sunt satisfacute
nevoile si are in vedere restabilirea relatiilor intre victima, agresor si comunitate.
In concluzie, asa cum observa Doina Balahur, indiferent sub ce forma este
implementata, justitia restaurativa, deschide intre altele, posibilitatea partilor de a-si controla
conflictul si de a ajunge la o solutie negociata, convenabila, care face posibila continuarea
relatiilor dintre ele. (Balahur, 2007:68).
Justitia restaurativa are la baza o serie de strategii de solutionare a conflictelor, dar vom puncta
urmatoarele: arbitrajul, medierea, concilierea, comunicarea strategica.
Arbitrajul
Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze pe
calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra
carora legea nu permite a se face tranzactie. Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia
arbitrala, uneia sau mai multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie
sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau,
dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor de fata, tribunalul arbitral.

Conditiile arbitrajului

-probleme de interpretare legala;

-conflicte de partajare a unei proprietati;

-conflicte vechi;

-cand este nevoie sa se rezolve o problema practica sacrificand relatia;

-conflicte comerciale.

Conflicte neadecvate arbitrajului

-conflicte bazate exclusive sau consderabil pe sentimente;

-conflictele dintre persoane care doresc mentinerea unei relatii stabile si de durata;

-dispute provocate de cauze care nu pot fi eliminate legal;

-conflictele cu cauze multiple;

-cazurile in care nu exista dovezi clare;

-conflictele cu dominarea componentei emotionale.

Etapele arbitrajului

Iniierea arbitrajului O cerere adresat de una dintre pri ca o disput s fie supus
arbitrajului.

Alegerea arbitrului Arbitrii pot fi alei n trei moduri : direct de ctre prile
participante la disput, de ctre membrii ai tribunalului(fiecare parte numete un arbitru
iar apoi cei doi arbitrii l numesc pe un al treilea),de o parte extern(tribunalul, un individ
sau o instituie numit de pri.

Intlnirea preliminar Este o idee bun s existe o ntlnire ntre arbitru i prile
implicate, alturi de consilierul lor legal, pentru a analiza disputa arbitrat i a stabili o
procedur adecvat i un orar convenabil.

Declaraia de revendicare (cerere) i rspuns(replic) Reclamantul rezum n ce


const disputa i modul n care dorete s fie rezolvat n declaraia de
revendicare.Acesta trebuie fcut pentru a informa respondentul la ce trebuie s
rspund.Descrie pe scurt aa-zisele(pretinsele) fapte, dar nu include probele cu ajutorul
crora aceste fapte pot fi dovedite.n declaraia de rspuns trebuie s admit sau s nege
revendicrile. Aceste declaraii se numesc pledoarii i au scopul de a identifica
problemele i a evita surprizele.

Descoperirea i inspecia exist proceduri legale princare prile implicate


investighez informaii de background(fundal).Fiecrei pri i se cere s fac o list cu
toate documentele relevante n posesia crora se afl.Acest parte este numit

descoperire.Apoi prile inspectez documentele descoperite i se pun de acord n


ceea ce privete selectarea documentelor care vor fi prezentate arbitrului.

Schimb reciproc de dovezi(probe) Dovezile scrise sunt schimbate(ntre pri) i date


arbitrului pentru o revizuire anterioar audierii.

Audierea este o ntlnire n care arbitrul ascult declaraiile orale i interogarea


martorilor i poate cere clarificri la orice informaie. Ambele pri au dreptul s-i
prezinte cazul i s asiste la declaraiile celelalte pri.Audierea poate fi evitat dac
problema poate fi rezolvat n intregime doar pe baza documentelor.

Acord legal Avocaii fiecrei pri dau arbitrului un rezumat al probelor lori a legilor
care pot fi aplicate. Aceste acorduri pot fi facute n mod oral la audiere sau scrise la
terminarea acesteia.

Hotrrea(The Award) Arbitrul analizeaz toate informaiile i ia o decizie.O


hotrre este scris pentru a rezuma procedura prin care s-a desfurat arbitrarea i pentru
a preciza deciziile luate. Hotrrea de obicei include i motivele arbitrului pentru luarea
deciziei respective.

Medierea
Medierea presupune cu necesitate intervenia terei pri; este un proces voluntar prin care prile
preiau controlul asupra rezultatului. Rolul mediatorului este doar procedural, de creare a
condiiilor i de ndrumare a prilor, care i gsesc singure soluia la problem (motiv pentru
care unii o numesc i negociere asistat). i totui, dac prile ntmpin dificulti n a gsi
soluii, mediatorul poate sugera mai multe variante de rezolvare, fr a impune, ns, o soluie.
Este un proces privat, confidenial in care prtile colaboreaz cu mediatorii, persoane cu
pregtire speciala, impariale, care ajuta indivizi sau organizaii in rezolvarea conflictelor si a
disputelor pe care nu le pot soluiona singure.

Concilierea
Concilierea este in primul rand o metoda alternativa de rezolvare a conflictelor, ce vizeaza
obtinerea unei solutii favorabile partilor fara a se mai ajunge la litigiu. Concilierea este un proces
voluntar, flexibil si confidential, in cadrul caruia conciliatorul, ca o a treia parte neutra, este
reprezentantul si persoana resursa a ambelor parti implicate in conflict.
Concilierea este un proces similar medierii, singura deosebire fiind aceea c prile nu se
ntlnesc, iar tera parte recurge la un gen de diplomaie navet. Conciliatorul, imparial sau
neutru (o ter parte), transport informaia, asistnd prile n mod separat, de regul prin telefon
sau e-mail. Concilierea funcioneaz cnd ambele pri doresc un acord, dar nu reuesc s se
neleag reciproc i s comunice. Un termen derutant de asemntor, dar cu semnificaie total
diferit, este reconcilierea.
In lucrarea "Ghid de Negociere", Zeno-Daniel utac i Claudiu Ignat definesc
negocierea ca fiind o "modalitate alternativ de soluionare a conflictelor bazat pe
comunicare bidirecional n care prile implicate i modific pe parcurs preteniile
i conlucreaz pentru a genera o soluie mutual acceptat, urmnd o anumit
strategie i folosind anumite tehnici i tactici". Acestia considera ca negocierea este
un proces structurat n care prile, prin concesii reciproce, identific o cale de
compromis, n vederea stingerii unei dispute sau a rezolvrii unei situaii.
Negocierea presupune implicarea a dou sau mai multe pri n discutarea unui
contract sau avantaj.n vederea unei negocieri ct mai eficiente, prile trebuie s
comunice ct mai bine. Printre aspectele ce trebuie urmrite pentru o comunicare
eficient:
- Fiecare din pri trebuie s tie de ce s-a ntlnit i s aib pregtite temele
discuiei.- Pentru eficientizare se va folosi un limbaj deschis i direct.
In timpul negocierii, negociatorii tind sa aiba pareri diferite iar managerii
trebuie sa gaseasca solutii acceptabile pentru toate partile implicate inclusive

clienti, furnizori, sindicate, bancheri, oficialitati guvernamentale etc. Din nefericire


multi manageri nu considera ca negocierea poate rezolva problemele si astfel, ei nu
le solutioneaza atat de eficient pe cat ar putea. De fapt, chiar si dupa recunoasterea
necesitatii negocierii, multe persoane nu considera deloc confortabila ideea de a
negocia cu altii; drept rezultat ei prefera sa apeleze la alte tehnici de rezolvare,
deseori ineficiente, cum ar fi: constrangerea, cedarea, evitarea, blamarea,
manipularea, inaintarea problemei unui superior etc.
Scopul principal al negocierii nu este infrangerea partenerului (in negociere
avem parteneri si nu adversari), ci reprezinta o metoda de a se ajunge la un
consens favorabil pentru ambele parti.
Negocierea este procesul in care doua sau mai multe parti , avand obiective
commune siconflictuale, dezbat posibilitatile unui eventual accord. (Hellriegel,
Slocum, Woodman, 1992, p478) .

Bibliografie:
1. Balahur, Doina, (2007), Restorative Justice Developments n Romania and Great Britain,
Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, Iai.
2. Marshall, T., F., (1999), Restorative justice: an overview, Home Office, Research
Development and Statistics Directorate.
3. . http://www.crj.ro/, Studiu privind evaluarea aplicrii unor elemente de justitie
restaurativa in Romania (Fundamentare teoretica)
4. Marian, Liebmann, (2007) Restorative Justice: How It Works
5. Stoica-Constantin, Ana, 2008-2009, Fundamente teoretice ale conflictului, suport de curs
ID, Masterat Psihologia medierii conflictelor, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi;
6. http://www.osce.org/cca,
7. http://mediere.infojust.ro/2012/03/05/procedura-prealabila-in-cauzele-comercialeconcilierea-si-medierea-pe-acelasi-plan/,