Sunteți pe pagina 1din 25

Generalitti.

Digestia si absorbtia
glucidelor.
Glucide simple si
conjugate
Structur si rol biologic.
Ci de metabolizare ale
glucozei.
Boli induse de glucide.

METABOLISMUL GLUCIDIC
GENERALITtI

Glucidele sunt biomolecule


cu rol energetic si structural,
sintetizate de plantele verzi,
din compusi simpli (CO2, H2O
si energie solar), iar n
organismul animal ajung pe
cale exogen (hran).

Metabolismul glucidic
cuprinde:
degradarea
(catabolismul) glucidelor;
biosinteza (anabolismul)
glucidelor.

METABOLISMUL GLUCIDIC

DEGRADAREA GLUCIDELOR DIGESTIA

Pentru a putea fi absorbite prin peretele


intestinal, oligo- si poliglucidele sunt
supuse unei digestii prealabile sub
actiunea unor enzime din clasa hidrolaze
si anume glucidaze.

Oligo- si poliglucidele care nu sunt


hidrolizate enzimatic nu pot fi absorbite,
ajung n tractul intestinal inferior unde
sunt preluate de bacterii.

DEGRADAREA GLUCIDELOR
DIGESTIA
Glicoliza
Glicoliza aerob cuprinde mai multe etape:
degradarea glucozei pn la acid piruvic (prin
reactii comune cu glicoliza anaerob);

ciclul acizilor tricarboxilici sau ciclul Krebs, format


dintr-o succesiune de reactii ce se desfsoar n matrixul
mitocondrial;

lantul respirator (sistemul transportor de electroni sau


respiratia celular) cuplat cu fosforilarea oxidativ,
proces n care coenzimele reduse rezultate din ciclul
Krebs sunt oxidate de ctre oxigenul molecular, rezultnd
ap si energie stocat n molecula de ATP.
Procesele sunt localizate n membrana mitocondrial
intern.

DEGRADAREA GLUCIDELOR
DIGESTIA
Glicoliza
Glicoliza anaerob
succesiunea de reactii enzimatice care se petrec n
conditiile aprovizionrii insuficiente cu oxigen a tesutului
muscular.
este un proces rapid de generare a unei cantitti relativ
mici de energie, rezultnd totodat si produsi de metabolism
ce pot fi utilizati n reactii de biosintez
Reactia general a procesului de degradare anaerob a
glucozei este:

DEGRADAREA GLUCIDELOR
DIGESTIA
Glicoliza
care produc acid lactic, deoarece
utilizeaz glicoliza anaerob
ca furnizor energetic.
S-au
descris celule din rinichi si din retin care functioneaz

virtual anaerob, ca si eritrocitele mature care neavnd


mitocondrii folosesc aceeasi cale de obtinere a ATP.
Acumularea acidului lactic n celul este nociv, ntruct scade
pH-ul citoplasmatic, inhibnd enzimele, inclusiv cele din
glicoliz. De aceea el este eliminat n snge, care l transport la
ficat, unde este reconvertit n piruvat si apoi n glucoz. Procesul
se numeste gluconeogenez, iar ciclul fiziologic prin care
acidul lactic este metabolizat, ciclul Cori. n afar de muschiul
scheletic care n primele faze de efort functioneaz anaerob, n
organismul animal mai sunt si alte celule

DEGRADAREA GLUCIDELOR
DIGESTIA
procesul de metabolizarenzimatic care se realizeaz n
Glicoliza
mitocondrie.

Acidul
piruvic AEROB
obtinut prin metabolizarea anaerob a glucozei
II - GLICOLIZA

este decarboxilat
oxidativ n prezenta coenzimei A si transformat
n acetilCoA:

e a piruvatului pe cale aerob (cu participarea oxigenului) este


un proces

n mecanismul de reactie intervin si coenzimele NAD+ care


sunt reduse la NADH(H+), tiaminpirofosfatul si ionii de
magneziu.
AcetilCoA intr apoi ntr-un proces enzimatic ciclic de
degradare din care rezult CO2, coenzime reduse si ATP,
denumit ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul acidului citric)
sau ciclul Krebs.

CILE DE UTILIZARE ALE GLUCOZEI


GLUCOZA
- surs de energie glicoliz
- sintez de compusi - glicogen
- pentoze
- acizi uronici
- glicerol,

acetil-CoA
neesentiali, purine, pirimidine

- NADPH

- aa

CILE DE UTILIZARE ALE GLUCOZEI


Utilizarea glucozei n tesuturi depinde de:

starea metabolic

anabolic (postprandial) - glu piruvat CATC


ATP
- ficat TG, colest t. adipos

catabolic (interprandial) - glu energie n t.


glucodependente

tipul de tesut

eritrocite glicoliz anaerob, pentoze

creier insulino-dep., glicoliz aerob, pentoze

t. adipos - insulino-dep., acetil-CoA AG

ficat glicoliz, depozitare, ac. glucuronic

BIOSINTEZA
GLUCIDELOR

GLICOGENOGENEZA
Glicogenogeneza este procesul prin care se sintetizeaz
glicogen din glucoz.

sediul biosintezei glicogenului este n principal celula


hepatic si ntr-o msur mai mic celula muscular.

formarea glicogenului este un proces endergonic


(consumator de energie), are loc prin adugarea succesiv de
unitti de glucoz activat (fosforilat) la molecule de
glicogen preexistent (glicogen primer).

sinteza moleculei de glicogen foloseste ca primer initial o


protein, glicogenina, care transfer opt radicali glucidici pe
gruparea OH a tirozinei din structura proprie.

proteina rmne n interiorul moleculei de glicogen.


adugarea noilor unitti de glucoz se face la captul
nereductor al lantului poliglucidic

GLUCONEOGENEZA
Gluconeogeneza este procesul de biosintez a glucozei din
precursori neglucidici, care pot fi transformati n acid piruvic.

acest proces exclude acizii grasi si acetilCoA, dar include


acidul lactic, unii amino-acizi, glicerol.

importanta procesului rezid n faptul c permite conversia


la glicogen a altor molecule, mentinnd n acest fel glicemia
la valori relativ constante.

aceasta este important pentru c o serie de tesuturi si


celule (creierul, eritrocitele, retina, celulele parenchimului
renal) folosesc exclusiv glucoza ca resurs energetic.

rezerva de glicogen a ficatului este mic si se epuizeaz


dup 24 de ore de nfometare. Dar tot ficatul este cel care
face ca viata s poat continua pentru c el este singurul
capabil s biosintetizeze glucoza.

punctul de plecare l constituie acidul piruvic

GLUCONEOGENEZA
Examinnd calea glicolitic se observa c doar 3 dintre
reactii sunt ireversibile:
fosforilarea glucozei de ctre hexokinaza (glucokinaza)
cu consum de ATP;
fosforilarea fructozo-6-P cu consum de ATP;
transformarea fosfoenolpiruvatului n acid piruvic;

biosinteza glucozei pe calea invers este posibil cu


conditia gsirii unor modalitti de trecere peste aceste puncte
cheie (ireversibile).

Afectarea enzimelor implicate n


metabolismul glicogenului
glicogenoza hepato-renal (boala von Gierke) glucozo6-fosfataza
- hipoglicemie, lipoliz, gluconeogenez,
hiperlactacidemie
- tulburri digestive, convulsii, hepatomegalie,
tulburri neurologice

glicogenoza generalizat (sindromul Pompe) 1,4-1,6glucozidaza


- depunere de glicogen n miocard, muschi, SNC

glicogenoza fosforilaza muscular


- depuneri de glicogen anormal
- crampe musculare, dureri, oboseal

gliocogenoza Herbs fosforilaza hepatic


- depuneri de glicogen n ficat

glicogenoza de tip 0 glicogensintaza


- hipoglicemie, cetoz, ntrzierea cresterii,

Rol biologic
structura membranelor structural, functional
(recunoasterea celulelor), adezivitate
grupele sanguine A, B
procesele de aprare imunoglobuline, interferon,
complement
coagularea sngelui protrombina, fibrinogen
transportul compusilor endo-, exogeni transferina,
ceruloplasmina, transcortina
lubrifianti tub digestiv, mucoasa vaginal
metabolismul hemoglobinei haptoglobine
stabilitatea celulelor glicoforine (hematii)

PROTEOGLICA
NI

contin heteropolizaharide neramificate fixate covalent pe


proteine
trizaharid de legtur gal-gal-xil
localizare intracelular, cartilagii, tendoane, piele, lichid
sinovial
polizaharidele glucozamin/galactozamin

- acid glucuronic (acid iduronic)


Clasificare dup structura dizaharidului
acid glucuronic + N-acetil glucozamin acid hialuronic,
acid glucuronic + N-acetil-galactozamin - condroitin-4sulfat,condroitin-6-sulfat
acid glucuronic/acid iduronic + N-acetil-galactozamin dermatan sulfat
acid glucuronic/acid iduronic + N-acetil-glucozamin - heparan
sulfat, heparin
D-galactoz + N-acetil-glucozamin + glucide keratan sulfat

ACID HIALURONIC

structur liniar
asociere cu proteoglicani
localizare cartilagii, lichid sinovial, corp vitros, derm, esut
nervos, esut epitelial

cu apa formeaz soluii vscose lubrifiant, protecie


mecanic

CONDROITIN SULFAT

cartilagii, artere, cornee, tesut nervos


mineralizarea osoas, matricea cartilajului
ionizarea gr. sulfat
osteoartrit
suplimente nutritive

HEPARINA

localizare ficat, piele,


plmn

plasmei

anticoagulant
antitrombina
clarificarea
postprandial

PEPTIDE
Clasificare:
peptide (oligopeptide) - compusi formati dintr-un numar
relativ mic de -aminoacizi

polipeptide - compusi formati dintr-un numar mai mare de aminoacizi, dar cu masa moleculara mai mica de 10000

proteine (poliprotide superioare, holoproteide) - compusi cu


masa moleculara mai mare de 10000

heteroproteide - compusi care pe lnga un lant proteic,mai


contin si o grupare neproteica numita grupare prostetica
Deci, fiecare molecula de peptida, polipeptida sau proteina va
contine: "n" resturi de - aminoacizi; (n-1) legaturi peptidice (de
tip amida substituita); un N-acid (aminoacidul N terminal), rest
de -aminoacid de la capatul lantului, care poseda grupa amino
libera si un C-acid (aminoacidul C-terminal), rest de aminoacid, de la celalalt capat al lantului, care poseda grupa

PEPTIDE
REPREZENTANTI
Carnozina (-alanilhistidina) si anserina (-alanil-Nmetilhistidina) sunt dipeptide prezente n muschi, care intervin
n schimburile energetice din organism
L-aspartil--fenil-L-alanil metil eterul (aspartam) este o
dipeptida de 152 de ori mai dulce dect zaharoza; daca
radicalul fenil este nlocuit cu un radical ciclohexil, compusul
rezultat este de 225 ori mai dulce dect zaharoza. Acest compus
este folosit ca edulcorant artificial, cu slab aport caloric, de
catre diabetici si pentru controlul greutatii corporale ncepnd
din anul 1983
Glutationul (-glutamil-cisteinil-glicina) - prima tripeptida
naturala cunoscuta si izolata din drojdia de bere, prezenta n
toate celulele, joaca un rol important n procesele de oxidoreducere, datorita prezentei n molecula a gruparii -SH, care
are caracter reducator conducnd la disulfura
Oxitocina si vasopresina sunt nonapeptide cu structura
ciclica, datorita formarii unei punti disulfurice ntre gruparile
-SH, care provin de la doua resturi de cisteina, prezente n

PEPTIDE
REPREZENTANTI
Insulina este de asemenea un hormon de natura proteica,
secretat de pancreas. Masa moleculara a insulinei este de
aproximativ 6000, dar moleculele sunt asociate formnd
agregate cu mase moleculare de 12000, 48000 care n anumite
conditii disociaza.
insulina regleaza metabolismul glucidic si indirect
influenteaza si asupra metabolismului altor compusi
organici.
hipofunctia pancreasului conduce la diabet zaharat, boala
care se caracterizeaza prin hiperglicemie si glicozurie,
aparnd totodata si modificari n metabolismul proteinelor si
lipidelor.
hiposecretia de insulina poate fi compensata prin
administrare periodica de insulina, care influenteaza direct
asupra sintezei glicogenului hepatic si asupra oxidarii
glucozei n muschi

Metabolismul intermediar al glucidelor


Reglarea
directa - concentratia de glucoza din sange;
nervoasa centrii glicoreglarii locali din hipotalamus.Insulina
hormon efect hipoglicemiant
Glucagonul hormon hiperglicemiant
Indexul glicemic raspunsul insulinic al organismului .
Glucidele se gasesc in alimente in forme simple sau complexe
prin urmare nu au aceeasi viteza de asimilatie.
Pentru a evita depunerile glucidelor sub forma de grasimi trebuie
sa consumam alimente ce contin glucide complexe cu absorbtie
lenta, deoarece acestea mentin nivelul relativ constant al
glucidelor din sange si totodata evita fluctuatiile insulinei.
Este nevoie sa consumam in mod constant de-a lungul zilei (la 23 ore) alimente ce contin glucide complexe.
Raspunsul insulinic al organismului la consumul diferitelor
alimente pe o scara de la unu la o suta.
Cu cat numarul este mai mic cu atat acele alimente sunt mai
indicate in regimul alimentar.
Glucoza 100; paine integrala din secara 42; Paine alba -100;
soia 15;
Banane 82; alune 13.

Boli induse de glucide


Diabetul

boal cronic de metabolism care apare prin deficit partial sau


total de insulin hormon pancreatic care controleaz
metabolismul glucidelor.

Exist dou forme de diabet zaharat:

diabet zaharat de tip I, insulinodependent, care apare mai


frecvent la copii si la adolescenti, reprezentnd 10 - 15% din
totalul cazurilor de diabet zaharat.

diabet zaharat de tip II , insulinoindependent, care apare n


principal la adulti si este de departe forma cea mai frecvent
de boal, reprezentnd 86 90% din totalul de cazuri.

Apare de regul ca o consecint a consumului exagerat de


dulciuri, coroborat si cu o stare de oboseal si de epuizare a
functiei insulinoproductoare a pancreasului .

Dac la nceputul secolului al XIX-lea, boala afecta doar 1 din


locuitorii unor tri, n 50 de ani procentul a crescut la 7,
pentru a ajunge n ultimii ani la procente si valori ngrijortoare

Boli induse de glucide.


Diabetul.

Conform unor recente statistici ale OMS, exist astzi n lume


mai mult de 150 milioane de persoane bolnave de diabet, iar
pn n anul 2025 se prognozeaz dublarea numrului de
bolnavi.
Cauzele sunt:
proliferarea unor principii alimentare nesntoase ,
viata sedentar si
stresul cotidian .
Se estimeaz c la noi numrul bolnavilor de diabet la
nceputul mileniului III dep seste cifra de 800.000 de cazuri.
Relatia diabetului cu obezitatea este astzi binecunoscut.
Se stie c peste 85 90% din bolnavii de diabet au fost sau
sunt obezi.
Desi se cunoaste c, ntre 32 36% din cazurile de diabet la
copii, factorul dominant este cel genetic (ereditar ).
Cea mai sigur cale n vederea diminurii consecin telor
diabetului n lume o constituie prevenirea bolii.