TRANSPORTUL PUBLIC DE

PERSOANE
1.
FENOMENUL
DE
FRAGILIZARE SI DESTRAMARE
2. STRUCTURI DE
METALICE RUTIERE

PODURI

3.
PASARELE: CONFORTUL
CIRCULATIEI
4.
GRINZI
CU
GOLURI
CIRCULARE SI HEXAGONALE

INTOCMIT: KOLOZSVARI
ANDREI
AN I, MASTER IIT
1

1.Clasificarea transporturilor

In functie de obiectul lor, transporturile sunt:

transporturi de persoane,
transportul de lucruri (marfuri).
In functie de caile de transport pe care se realizeaza, transporturile
sunt:
transporturi terestre: pe cale ferata si rutiere.
transporturi pe apa: navale si maritime.
transporturi aeriene.
In functie de ruta parcursa in interiorul tarii sau transfrontariere:
trafic intern sau local.
trafic international care la randul lor pot fi: transporturi in
trafic international de tranzit, adica transportul se efectueaza pe
teritoriul unui stat numai in trecere si transportul de peage locul de
expediere si cel de destinatie se afla pe teritoriul aceluiasi stat insa
parcursul transportului strabate un stat vecin.
In functie de utilizarea succesiva a unor mijloace de transport
diferite, distingem:
transportul combinat care are ca obiect o singura partida de
marfa ce este deplasata la o singura destinatie utilizandu-se cel
putin doua mijloace de transport diferite si la care se va elibera un
singur document de transport.
transportul multimodal care se realizeaza cu cel putin doua
modalitati de transport diferite.
In functie de interesul satisfacut prin executarea transportului, sunt
cunoscute:
3

 transporturile publice efectuate de persoane juridice

specializate si autorizate in acest scop in temeiul unui contract de
transport.
transporturi efectuate de persoane fizice in scopul satisfacerii
unui interes personal, propriu, uzand de mijloace proprii de
transport.

2. Legislatia in domeniu si normativele tehnice

3. Dimensionarea parcului de vehicule in

transportul de calatori

4. Dimensionarea numarului de taximetre dintr-o

localitate
Cererea de taximetre depinde de marimea populatiei, de
densitatea populatiei, lungimea totala a strazilor, de PIB-ul pe cap de
locuitor, de situatia traficului, turism, gradul de acoperire a cererii de
transportul in comun alta decat taximetrele etc.
Asftel s-a ajuns la urmtoarea formula:

Ntx=Np/Lst x D/1000
unde:
Ntx= nr de taxiuri
Np= numarul total al populatiei [numar locuitori]
Lst=lungimea totala a strazilor [km]
D=densitatea populatiei [nr pop/kmp]
NECESARULUI MUNICIPIUL BUCURESTI DE TAXI IN Asa cum s-a oDservaCsi-in
studiul anterior in municipiul Bucuresti taximetrele sunt utilizate mai intens in
timpul zilei intre orele 6.00 - 7.30 si 18.30 - 20.30 deoarece in intervalul 7.30 18.30 orasul este foarte aglomerat, se circula bara la bara, iar timpii de
asteptare sunt foarte mari. Astfel in cursul zilei circa 43% din parcul existent
stationeaza. In schimb in intervalul orar 24.00 - 5.30 este singurul mijloc de
transport public. Chiar daca viata de noapte in Bucuresti este mai putin intensa
in zilele lucratoare, multe persoane (in special tinerii) folosesc taxiurile pentru a
se deplasa incepand cu ora 22.00, ora la care se inchid centrele comerciale.
Viata de noapte cunoaste O oarecare inviorare vineri si sambata, mai ales in
preajma marilor restaurante ori c1uburi. Zonele care genereaza traficul de
taximetre in zilele din cursul saptamanii sunt: garile, complexele comerciale (gen
Plaza, Mall, Carrefour, Auchan, Cora, Kaufland, Billa, Unirea), autogarile,
aeroporturile, marile hoteluri, etc. In ceea ce priveste turismul, care in marile
orase este generator de trafic de taximetre, situatia municipiului Bucuresti se
prezinta in Anexa 2. De asemenea, printre potentialii utilizatori de taxi mai sunt
studentii din provincie, precum si cei din alte tari, dar si cetatenii din tara care
executa deplasari in Bucuresti in interes de serviciu. O prezentare aproximativa
se regaseste in Anexa 3. Dupa cum a fost prezentat in studiul anterior, Folosindune de aceasta formula si tinand cont de toate datele prezentate anterior, a
rezultat O diferenta de 769 de taxiuri in plus fata de cele rezultate in studiul
anterior (a se vedea Anexa 4).

5. Concluzii