LUCRAREA 3

Calculul câmpurilor de aspiraţie

Aplicaţia 1 Să se calculeze la ce distanţă faţă de planul de aspiraţie al unei guri

rotunde, viteza scade la 50% faţă de valoarea vitezei în gura de aspiraţie.
Aplicând relaţia:
1

v0x   R 2  2
 1  1   0  
v0   x  
unde: - v0X – viteza în axul câmpului de aspiraţie la distanţa x faţă de gură;
- v0 – viteza în planul gurii de aspiraţie;
- R0 – raza gurii de aspiraţie.
Înlocuind, se obţine:
1

  R 2  2
0,5  1  1   0   .
  x  
x
De aici rezultă:  57,73% .
R0

Sau, exprimând în funcţie de diametrul gurii de aspiraţie, d0=2R0, se obţine:

x  28,9%  d0 .

Date iniţiale:
Grupa 1/sg.A 60% + 1,5n
Grupa 1/sg.B 50% + n
Grupa 2/sg.A 45% + 2n
Grupa 2/sg.B 55% + 3n

1
 Aplicaţia 2 Ce viteză minimă trebuie să aibă o gură de aspiraţie dreptunghiulară
de înălţime B0= 0,2 m pentru a aspira de la 0,3 m, aer încărcat cu noxe având viteza
axială 6,5 m/s?
Din relaţia:
v 1 B
v 0 x  0 x  arctg 0
v0 90 x

se exprimă valoarea vitezei în planul de aspiraţiei al gurii, v0:

90  v0 x 90  6,5
v0    17,4 m / s.
B 0,2
arctg 0 arctg
x 0,3

Date iniţiale:
x B0 v0X
Grupa 1/sg.A 0,30 + 0,0015n 0,20 + 0,0025n 5,5 + 0,03n
Grupa 1/sg.B 0,35 + 0,001n 0,25 + 0,002n 7 + 0,01n
Grupa 2/sg.A 0,40 + 0,0005n 0,30 + 0,0015n 6 + 0,02n
Grupa 2/sg.B 0,45 + 0,0025n 0,35 + 0,001n 7,5 + 0,015n

Aplicaţia 3 Să se determine componenta axială a vitezei aerului unei guri de

aspiraţie dreptunghiulare libere, având debitul D= 5000 m3/h, lăţimea L0= 0,5 m şi
înălţimea 2B0= 0,3 m, într-un punct situat faţă de centrul gurii de aspiraţie la distanţa
x=0,4 m şi y= 0,3 m. Coeficientul de acoperire al gurii de aspiraţie este CA=0,8.
Din ecuaţia continuităţii se calculează viteza:
D 5000
v0    11,57 m / s.
2  B0  L0  CA 3600  0,3  0,5  0,8

Valoarea componentei axiale a vitezei vx în punctul considerat se determină cu

relaţia (unghiurile sunt exprimate în radiani):
v  y  B0 y  B0 
v x  0  arctg  arctg 
 x x 

2
 11,57  0,3  0,15 0,3  0,15 
vx   arctg  arctg   0,569 m / s .
  0,4 0,4 

Şi cu această ocazie se evidenţiază rapida scădere a vitezei de aspiraţie cu

distanţa.
Date iniţiale:
x y L0 B0 D
Grupa 1 0,45 + 0,006n 0,35 + 0,005n 0,55 + 0,001n 0,12 + 0,001n 5000 + 20n
/sg.A
Grupa 1 0,50 + 0,004n 0,40 + 0,004n 0,40 + 0,0025n 0,16 + 0,0025n 6000 + 50n
/sg.B
Grupa 2 0,40 + 0,008n 0,30 + 0,007n 0,45 + 0,002n 0,18 + 0,002n 7000 + 30n
/sg.A
Grupa 2 0,55 + 0,002n 0,45 + 0,002n 0,50 + 0,0015n 0,20 + 0,0015n 8000 + 10n
/sg.B

Aplicaţia 4 Să se determine componenta axială a vitezei aerului într-un punct

situat la o distanţă axială pe orizontală x de 0,4 m şi la o distanţă axială pe vericală y de
0,2 m, ştiind că viteza aerului într-o gură de aspiraţie rotundă având diametrul d de 0,5
m este v0= 4 m/s.

Date iniţiale:
x y d v0
Grupa 1 /sg.A 0,45 + 0,006n 0,25 + 0,005n 0,45 + 0,005n 3,5 + 0,025n
Grupa 1 /sg.B 0,5 + 0,004n 0,3 + 0,004n 0,5 + 0,002n 4 + 0,03n
Grupa 2 /sg.A 0,4 + 0,008n 0,2 + 0,007n 0,4 + 0,004n 5 + 0,01n
Grupa 2 /sg.B 0,55 + 0,002n 0,35 + 0,002n 0,55 + 0,003n 4,5 + 0,02n

3
 Figura 3.1 Curbele izocinetice ale unei guri de aspiraţie circulare

Din figura 3.1, rezultă la intersecţia distanţelor adimensionale pe orizontală şi

x 0,4 y 0,2 v
verticală:   0,8 şi   0,4 , viteza adimensională v x  x  0,08 (punctul A).
d 0,5 d 0,5 v0

Se obţine astfel în final:

vx  0,08  v0  0,08  4  0,32 m / s.