Metode active de predare nvare

CCD Bistria Nsud

Formatori:
Daniel Pavelea
Ioan Ioja

Metode active de predare - nvare

Metoda

didactic se refer la drumul sau

calea de urmat n activitatea comun a
profesorului si elevilor, n vederea realizrii
obiectivelor instruirii.
Procedeul didactic este o component a
metodei, o tehnic mai limitat de aciune, un
element de sprijin sau un mod concret de
valorificare a metodei.

Funciile metodelor didactice

Comunicativ, de transmitere a noi cunostine/abiliti/atitudini.

Cognitiv, de dobdire de noi cunostine/abiliti/atitudini.
Normativ, de organizare, dirijare si corectare continu a procesului
de instruire.
Motivaional, de a strni si menine interesul elevului,curiozitatea,
dorina de cunoastere si aciune.
Operaional-instrumental, ca intermediar ntre elev si unitatea
de coninut. PROFESORUL este un reprezentant al stiinei care
mediaz, prin intermediul metodelor, accesul la cunoastere.
Formativ-educativ, de exersare si dezvoltare a proceselor psihice si
motorii, simultan cu susirea cunostinelor, formarea deprinderilor,
dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor, convingerilor, sentimentelor si
calitilor morale.

Metode de comunicare oral

metode expozitive

Explicaia: dezvluie, clarific situaii, relaii, legi,

ipoteze, solicit analiza si argumentarea logic a
faptelor sau cunostinelor.
Povestirea: expunere prin naraiune, cu caracter
plastic si emoional.
Descrierea: prezentarea analitic a proprietilor
obiectelor si fenomenelor.
Prelegerea: expunerea sistematic a unui volum
mare de cunostine.

Metode de comunicare oral metode conversative

Conversaia dialog didactic realizat printr-o

succesiune de trebri si rspunsuri.

tipuri de conversaii: introductiv, de reactualizare si

fixare, de verificare, catehetic, euristic, conversaia
joc, etc.;
tipologia ntrebrilor: reproductive, stimulative,
aplicative, evaluative, directe, inversate, returnate,
dereleu etc.;
cerine: precizie, conciziune, corectitudine gramatical
si stiinific, accesibile, nu solicit rspuns
monosilabic, nu includ rspunsul asteptat.

Metode de comunicare oral metode conversative

Dezbaterea: schimb organizat de idei si opinii.

variante: discuia de grup, masa
rotund,brainstorming, discuia Phillips 6/6, discuia
panel.
Problematizarea: prezentarea unor situaii problem,
cu mai multe alternative de rezolvare,care genereaz
elevilor ndoial, incertitudine,curiozitate si dorina de
descoperire a soluiei/
soluiilor.
problem situaie-problem

Metode de comunicare oral metode conversative

Etape
-

ale problematizrii:
perceperea
explorarea si restructurarea datelor
cutarea soluiilor,
alegerea soluiei optime.

Metode de explorare direct a realitii

Observaia: urmrirea si registrarea sistematic a
datelor despre obiecte si fenomene, n scopul
cunoasterii lor.
- Forme: dirijat, independent, spontan, de
scurt/lung durat etc.
Experimentul: provocarea intenionat a unui
fenomen n scopul studierii acestuia.
- Tipuri: demonstrativ, aplicativ, de laborator, natural,
individual/echip etc.

Metode de explorare direct a realitii

Studiul de caz: presupune confruntarea elevului cu o
situaie din viaa real (caz) cu scopul de a observa,
nelege, interpreta sau chiar soluiona. Un caz
reflect o situaie tipic, reprezentativ si
semnificativ pentru anumite stri de lucruri.
Cerine solicitate:
- autenticitate;
- implic o situaie-problem, care cere un diagnostic
sau o decizie;
- complet si relevant n raport cu obiectivele fixate;
- stimulativ pentru elevi.

Metode de explorare indirect a

realitii
Demonstraia: prezentarea obiectelor si fenomenelor
reale sau substitute ale acestora, pe baza unui
suport material (natural, figurativ sau simbolic).
Forme: demonstraia cu ajutorul obiectelor naturale /cu
substitute (bi - tridimensionale, simbolice) / cu
ajutorul mijloacelor tehnice audio-video
/demonstraia logic.
Modelarea: utilizarea modelelor prin care se
reprezint simplificat, dar esenial, caracteristici ale
obiectelor si fenomenelor, dificil de perceput si
cercetat n mod direct.

Metode de aciune real asupra realitii

Exerciiul: executarea repetat, constient si sistematic
a unor aciuni, operaii sau procedee n scopul formrii
deprinderilor practice si intelectuale sau a mbuntirii
unei performane.
Tipuri: introductive, curente, de consolidare, de
verificare,individuale, de grup, dirijate/ semi-dirijate /
creative.

Proiectul: cercetare orientat spre un scop bine precizat,

care este realizat prin mbinarea cunostinelor teoretice
cu activitatea practic, finalizate cu un produs.

Metode de aciune fictiv (simulat)

asupra realitii

Jocul didactic: mbin elementele instructive si

formative cu elemente distractive si pot fi utilizate n
predarea diferitelor discipline de nvmnt.

Tipuri: jocuri senzoriale/logico-matematice/de

orientare/de creaie/de rol/de ndemnare
(motrice,practice etc.).

nvarea pe simulatoare: utilizarea unor sisteme

tehnice artificiale, construite prin analogie cu cele
originale.

Metode pentru dezvoltarea

gndirii critice

Prelegerea intensificat
Stiu/Vreau s stiu/Am nvat
S.I.N.E.L.G. (Sistemul Interactiv de Notare pentru
Eficientizarea Lecturii si a Gndirii)
Jurnalul dublu
Organizatorul grafic
Cubul
Cvintetul
Ghidul de anticipaie

Prelegerea intensificat - atenueaz

dezavantajele
prelegerii tradiionale, prin activiti de
interogare, interpretare sau de
Etapele prelegerii intensificate:
reflecie.
1.

Evocare: ntocmirea unor liste de idei; exprimarea unor

cunostine anterioare despre tema propus; discuii n
perechi sau grupuri mici; conexiuni ntre idei sau
concepte.

2. Realizarea sensului: prezentarea coninutului prelegerii

alternat cu momente de reflecie si de interogare.
3. Reflecia:rezolvarea unui exerciiu sau rspunsul la o
ntrebare (individual/n diade/n grupuri mici); ; elaborarea
unui eseu de cinci minute (o idee nvat n timpul
prelegerii, o ntrebare referitoare la materialul expus, un
scurt comentariu.

tiu / Vreau s stiu / Am nvat

tiu

Vreau s tiu

Informaii pe care
elevii le dein cu
privire la tema ce
urmeaz s fie
abordat

ntrebri pe care
elevii le au cu
privire la tema
respectiv

Am nvat
Informaii
dobndite dup
activitatea de
nvare

SINELG
Solicit citirea atent a unui text, marcnd pe
marginea acestuia semne specifice, dup cum
urmeaz:
- informaie cunoscut;
+ - informaie nou;
- - informaie contradictorie/diferit de cea cunoscut
anterior;
? informaie neclar, solicit explicaii suplimentare.
Metoda SINELG asigur meninerea implicrii active a
gndirii elevilor n citirea unui text si monitorizeaz
gradul de nelegere a unui coninut de idei.

Jurnalul dublu
Pasaje din text cu
impact
asupra cititorului

ntrebri, comentarii, reflecii

analize,interpretri

-De ce au fost alese respectivele

amintirea unei
experiene personale;
fragmente? De ce li s-au prut
importante?
- surprindere;
- dezacord fa de autor; - La ce i-au fcut s se gndeasc?
- Ce ntrebare are cititorul cu privire la
- relevan pentru
respectivele fragmente?
activitatea cotidian a
- Ce l-a intrigat?
cititorului;
- etc.
-Ce sentimente i-au trezit?
-

Organizatorul grafic
Organizatorul grafic/Harta conceptual este o tehnic de
reprezentare vizual a conceptelor i a legaturilor dintre ele. A
aparut ca urmare a teoriilor cognitiviste ale lui David Ausubel i,
ulterior, a cercetrilor lui Joseph D. Novak, ncepnd cu anii
'70, la Universitatea Cornell, S.U.A.
Conceptele sunt redate n spaii delimitate (cercuri, dreptunghiuri
etc.), iar relaiile dintre concepte sunt indicate prin linii/sgei de
legtur.
Criterii pentru evaluarea organizatorului grafic:
tema principal este plasat n centrul organizatorului;
subtemele sunt plasate n jurul ei, nsoite de caracteristici;
toate subtemele importante sunt prezente;
conine cel puin 10-15 subtememe secundare, teriare etc.;
este ordonat si construit cu imaginaie si sim artistic.

Cubul

Cowan, G. & Cowan, E. (1980)

propun analiza unui concept sau a
unei sintagme, proiectnd-o pe sase
faete ale unui cub. Fiecare faet
ofer o alt perspectiv n abordarea
conceptului, punnd n eviden
diferite operaii mentale:

Descrie
Compar
Asociaz
Analizeaz
Aplic
Argumenteaz

Cvintet
Poezie n cinci versuri, cu urmtoarea structur:
primul vers: 1 cuvnt care precizeaz subiectul;
al II-lea vers: 2 cuvinte care descriu subiectul;
al III-lea vers: 3 cuvinte care exprim aciuni;
al IV-lea vers: 1 propoziie, format din patru
cuvinte care exprim o idee, o definiie sau
sentimente fa de subiect;
al V-lea vers: 1 cuvnt care exprim esena
subiectului.

Ghidul de anticipaie

Profesorul elaboreaz 4-6 enunuri care pot primi

valoarea de adevarat (A) sau fals (F).
Elevii citesc enunurile si decid valoarea
acestora.
Rspunsurile elevilor pot fi discutate n perechi
sau grupuri mici, exersndu-se ascultarea activ.
La finalul leciei/cursului, dup lectura unui text
sau dup audierea unui curs, se revine la
enunurile iniiale i se verific validitatea lor.

Metode de nvare prin cooperare

Gndii/

Lucrai n perechi/ Comunicai

Predarea reciproc
Mozaic
Reeaua de discuii
Linia valorilor
Turul galeriei/Unul st, trei circul

Reeaua de discuii
Metod de nvare bazat pe activitatea n grup, ghidat de una sau mai
multe ntrebri formulate de profesor care admit rspunsuri diferite,
rezultat al unor opiuni bazate pe argumente.

Metod presupune studiul prealabil al unui coninut informaional, al unui

text care conine idei susceptibile de interpretri diferite.

Profesorul formuleaz o ntrebare cu rspuns binar (afirmativ si negativ):

Elevii beneficiaz de un timp de gndire pentru formularea propriilor
puncte de vedere, apoi se grupeaz n funcie de poziia pe care o au,
elabornd o list de motive pro sau contra, urmnd s se realizeze
dezbaterea ntre susintorii celor dou poziii.
Aplicarea metodei solicit respectate anumitor cerine:
- oferirea de argumente clare si solide;
- concentrarea pe demontarea argumentelor poziiei adverse si nu pe atacul
la persoan;
- posibilitatea schimbrii poziiei elevilor, dac argumentele colegilor au
reusit s-i conving.

n final, se poate cere elevilor s-si exprime n scris poziia final cu

argumente ct mai convingtoare.

Mozaic

Metoda necesit utilizarea unui material n forma

scris (de exemplu un text din manual sau scris de
profesor, un articol etc.) i structurarea clasei n
grupuri eterogene de 4-5 elevi.

Metoda presupune parcurgerea mai multor etape:

1.

se formeaz grupuri de 4-5 elevi, numite grupuri de

batin (profesorul mparte textul de studiat ntr-un
numr de pri egal cu numrul de grupuri
constituite);

Mozaic
2. se constituie grupurile de experi (prin numrare de
la 1 la 4 sau 5, astfel: elevii cu numrul 1 formeaz
grupul numrul 1, cei cu numrul 2 al doilea grup
etc.). Fiecare grup de experi studiaz timp de 15-20
de minute partea din text, repartizata de profesor,
identificnd ideile principale si modul cum vor preda
aceste idei colegilor.
3. elevii revin la grupurile de batin si pe rnd predau
coninutul n care sunt experi. n cazul unor
nelmuriri, elevii pot cere clarificri colegului
expert n fragmentul de unde provine problema. La
sfrsitul orei elevii trebuie sa cunoasca ntregul text
de studiat.

Mozaic
Profesorul

monitorizeaz predarea, urmrind

desfurarea activitii n cadrul grupurilor i
se asigur c informaia este transmis i
asimilat corect.
n final, profesorul evalueaz stpnirea
individuala a materialului (prin ntrebri
adresate ntregii clase, prin lucrri scrise.

Linia valorilor

Profesorul lanseaz spre discuie o problem

controversat care poate primi un rspuns binar
(da/nu).

Elevii formuleaz un anumit rspuns (pro, contra

sau pot fi indecisi) i se aeaz n clas pe o ax
imaginar, potrivit poziiei adoptate fa de problema
n discuie.

Se dezbat prerile divergente si se ncearc

formularea unei concluzii.

Turul galeriei

n grupuri de 3-4 elevii lucreaz la o problem, la o

ntrebare care se poate materializa ntr-un produs,
un poster (o diagram, o schem, un tabel, un
inventar de idei, un desen, o machet etc.).
Produsele realizate sunt expuse, posterele se
afiseaz pe pereii clasei, transformnd clasa ntr-o
galerie.
Elevii examineaz produsele, consemneaz
sugestii, comentarii, formuleaz ntrebri.
Dup ce se ncheie turul galeriei elevii revin n
grupul iniial si i reexamineaz produsul prin prisma
observaiilor primite de la colegi.

Analiz comparativ:
metode tradiionale metode moderne
metode tradiionale centrate pe
profesor
- centrate pe predare, pe
transmiterea de cunostine;
- dominant verbaliste;
- induc pasivism;
- solicit reproducerea
informaiilor;
- caracter aplicativ redus;
- promoveaz competiia;
- conducere rigid a instruirii.

metode moderne centrate pe elev

- axate pe nvare, pe explorare,
cercetare, aciune;
- activ-participative;
- ncurajeaz gndirea i
creativitatea elevilor;
- promoveaz cooperarea;
- relaii de conducere
democratice.

Reinei
Profesorul care nu permite si nu ncurajeaz
diversitatea operaiilor n tratarea
problemelor pune ochelari de cal
intelectului elevilor, restrngndu-le viziunea
doar n direcia n care mintea profesorului
este ntmpltor de acord.
J. Dewey