I.

DATE INTRODUCTIVE
coala: Colegiul National Pedagogic Constantin Bratescu Constanta
Profesor ndrumtor din baza de practic: Rosemarie Vasioiu
Studenta: Vlad Cristina
Clasa: a X-a A
Obiectul: Psihologie
Subiectul leciei:Factorii si legile memoriei
Obiectivul fundamental:dobndirea unui sistem de cunotine referitoare la factorii si
legile memoriei
Durata: 50 min

II. COMPONENTELE LECIEI

Competene generale:
C1 Utilizarea conceptelor specifice tiinelor sociale pentru organizarea
demersurilor de cunoatere i explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaa
real
C2 Monitorizarea propriilor nevoi de nelegere i nvare; localizarea resurselor
corespunztoare
C3 Cooperarea cu ceilali n rezolvarea unor probleme teoretice i practice, n
cadrul diferitelor grupuri
Obiective operaionale:
O1 s enumere factorii care influeneaz memoria;
O2 s clasifice factorii enumerai n trei categorii: particularitile materialului de
memorat, caracteristicile ambianei n care are loc memorarea, trsturile psihofiziologice ale subiectului;
O3 s dea exemple de situaii n care este ilustrativ aciunea unor factori asupra
productivitii memoriei;
O4 s enumere principalele calitati ale memoriei.
Tipul leciei: lecie mixta
Strategia didactic:
Resurse umane: clasa de elevi, profesor
Mijloace de nvmnt: fie de lucru , cuvinte, numere,rebus
Metode i procedee didactice:
- conversaia euristic, asaltul de idei,
explicaia didactic, expunerea,
demonstraia, exerciiul, jocul de rol, problematizarea;
Material bibliografic:
Cosmovici, A., Psihologie general, Ed. Polirom, Iai, 1996;
Reuchlin, M., Psihologie general, Editura tiinific, Bucureti, 1999.
Mielu Zlate, Mihai Anitei, Nicolae Mitrofan, Tinca Cretu , Manual de Psihologie
generala pentru cls a x-a, Ed. Aramis, Bucuresti, 2005;Ed Corvin 2005

III. DESFURAREA LECIEI

Secvenele
leciei
1. Captarea
ateniei elevilor

Ob.
operaionale

Coninutul leciei

2.
Comunicarea
subiectului i
obiectivelor
leciei

3. Stimularea
reactualizrii
cunotinelor
nvate
anterior

10
O1

Strategii
didactice

conversaia
Se cere elevilor sa fie atenti la urmatoarele versuri, care vor fi
euristic,
recitate,iar la sfarsit ei vor trebui sa verifice cate versuri au memorat
La noi sunt codri verzi de brad
i cmpuri de mtas;
La noi atia fluturi sunt,
i-atta jale-n cas.
Privighetori din alte ri
Vin doina s ne-asculte;
La noi sunt cntece i flori
i lacrimi multe, multe...
Se va constata, c oamenii nu memoreaz toi n acelai mod, n acelai timp
problematizarea
i cu acelai randament o anumit cantitate de informaii. Memorarea unui
material depinde de o serie de factori.
Vom continua astzi s vorbim despre memorie, despre factorii i legile
de optimizare a memoriei.
Vom vedea astfel, care sunt factorii care nlesnesc sau ngreuneaz
memorarea unui material? ce legi fac ca memorarea s se desfoare n
condiii optime?
nsuindu-v cunotinele referitoare la procesele i formele memoriei,
vei putea s v autoevaluai activitatea de memorare i s v organizai
studiul individual, innd cont de condiiile unei memorri optime.
Dar nainte de a trece s vorbim despre noua lecie, vreau s verific msura
n care ai neles lecia de ora trecut.
- Completai urmtorul rebus. Precizai care sunt formele si procesele
memoriei, avnd ca suport aceste indicaii.
Se verific fiele de lucru

Evaluarea
rezultatelor
Capacitatea
de a
descoperi
faptul c
memorarea
depinde de o
serie de
factori.

explicaia
didactic,
problematizarea
conversaia
euristic,
conversaia
euristic,
exercitiul
fise de lucru

Capacitatea
de a preciza,
a enumera
procesele i
formele
memoriei.

4. Prezentarea
materialului
stimul i
dirijarea
nvrii

20

O2

Astfel, se descoper mpreun cu elevii, factorii i legile memoriei:

Factorii se impart in doua categorii: factori obiectivi si subiectivi
Factori obiectivi:
Natura materialului
materialul ce urmeaza a fi memorat poate fi, prin natura lui;descriptiv sau
explicativ; semnificativ sau lipsit de sens logic;. Cercetarile au aratat ca se
intipareste mai usor un material intuitiv senzorial (imagini ale obiectelor) decit
unul simbolic -abstract (cuvinte), unul verbal-semnificativ (un poem,
un fragment in proza) decit altul verbal-nesemnificativ (grupaje de litere fara
sens logic).
Organizarea i omogenitatea materialului, un material care dispune de un
grad mai mare de organizare si structurare va fi mai bine memorat decit altul
cu organizare si structurare mai reduse.

(legea: materialele organizate i omogene se rein mai uor dect

cele neorganizate i neomogene.)
- Se scrie pe tabl un ir de cuvinte (ieri, pix, Mihai, es) i o propoziie:
Mine voi pleca la munte.
- Cuvintele neorganizate n propoziii se rein mai greu dect cele
organizate n ideea formrii unei propoziii cu sens.
- Acelai lucru se ntmpl i cu numerele organizate n serii omogene (de
ex. 55555555) care se rein mai uor dect cele neomogene ( de ex.
59204562).

Volumul materialului (legea: materialul cu un volum mare se

memoreaz mai greu)

Familiaritatea materialului (legea: materialele familiare se rein mai

uor dect cele nefamiliare).

conversaia
euristic,

explicaia
didactic,

Capacitatea
de a
identifica
factorii i
legile
optimizrii
memoriei,
avnd drept
suport o
serie de
exemple


O3

Locul ocupat de material n structura activitii subiectului (legea:

materialul care reprezint scopul activitii se memoreaz mai uor dect
materialul care face parte din mijloacele de realizare a ei).
- Se ofer elevilor urmtorul exemplu: cnd mergem la film reinem uor
subiectul filmului i mai puin locul pe care am stat sau culoarea
biletului de intrare.

Poziia materialului n structura seriei (legea: nceputul i sfritul

unui material se rein mai bine dect partea de mijloc).
Factori subiectivi:se refera la starea subiectului (odihna, oboseala,
sanatate/boala), experienta,motivatia, atitudinile si inclinatiile acestuia, gradul
de realizare al scopurilor propuse, vechimea procesului de memorizare, modul de
invatare, repetarea, organizarea materialului de catre subiect

Ambiana n care se prezint stimulul (legea: ambiana stimulatoare

faciliteaz memorarea).
- Exemplu: linitea, camera aerisit, spaiul confortabil etc. fac ca
reinerea materialului pentru un examen s se realizeze mai repede i
mai uor.

Starea general a subiectului ( legea: starea de odihn, sntate

contribuie la productivitatea memoriei).
- Exemplu: la examen, studenii care au mari emoii vor intra n panic,
nereuind s-i mai aminteasc nimic. Uneori, starea de ncordare
produce simptome somatice: dureri de cap, grea etc.

O4

Conversatia
euristica

Sistemul motivational al individului

Pentru a memora bine un material trebuie sa fim suficient de motivati.
Ce se intampla daca nu se realizeaza acest lucru?
Elevii sunt rugati sa se grupeze in perechi iar apoi sa formuleze cel putin 5
sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii si 5 sfaturi pentru o memorare
eficienta

Explicatie
didactic

Capacitatea
de a preciza
procedee de
optimizare a
memoriei,
avnd drept
suport
exemple
practice.

5. Obinerea
performanei i
asigurarea
feed-back-ului

10

Asigurarea
retentiei si a
transferului
Aprecieri finale

Pe parcursul secvenei de lecie anterioare li s-a cerut elevilor

ndeplinirea unor sarcini, exemplificarea unor noiuni.
Rspunsurile elevilor oferite la sarcinile propuse indic gradul de
nelegere al noilor cunotine. n cazul n care se constat erori sau
lacune, se revine cu explicaii i exemplificri.

conversaia
euristic,
organizarea
frontala si
individuala

Elevii vor primi ca tema pentru acasa exercitiile din carte

Activitate
frontala

Se vor face aprecieri finale asupra modului de lucru

O3

Exemplifica
rea
factorilor i
legilor
optimizrii
memoriei, a
procedeelor
de
optimizare