1 Obiectivele cursului de istoria psihologiei

psihologia stiinta sufletului; obiect de studiu: sufletul uman, animal, al lumii

problema intelegerii sufletului nu a fost inca lamurita; de-a lungul istoriei, au existat diverse
conceptii (multe de tip religios) care au evoluat sau sunt valabile si astazi
istoria psihologiei este impartita in 2 etape:
- pana la Aristotel (cea mai lunga) prima lucrare de psihologie, De anima
- dupa Aristotel
provenienta cuvantului psihologie:
(gr.) = viata, suflet
psyche (lat.) provine de la psychron = rece, cu semnif de racire prin suflu sau rasuflare
psycho = a sufla, a respira
- prin suflare se produce o raceala; a avea suflet = a avea posibilitatea de a raci inima
- explicatia etimologica a cuvantului suflet: = a rasufla
anima (lat.) = suflet
pneuma (lat.) = suflu, rasuflare -> psihologia se numea pneumatologie
- termenul de psihologie 1728 Christian Wolff
Obiectivele psihologiei sunt legate de:

1) localizarea sufletului
2) caracterul obiectiv si subiectiv al sufletului
- sufletul exista ata individual (in corpul uman), cat si la nivel universal
3) reprezentarea sufletului
- umbre, diverse vietuitoare (pasari)
4) distinctia suflet-trup
- sufletul nu este identic cu trupul sau cu o parte din el
5) nemurirea sufletului
- legata de 4)
- identic cu trupul, anterior trupului sau dupa disparitia trupului
6) studiul suportului corporal al sufletului
- anatomic (localizare)
- organic (transformari organice care implica transformari ale starilor sufletesti)
- fiziologic (functionare organe: ex. circulatia sangelui)
7) manifestarile sufletului
- procese psihice si modalitati de manifestare: senzatia, perceptia, reprezentarea, gandirea, vorbirea,
afectivitatea, vointa, temperamentul, caracterul toate alcatuiesc obiectul de studiu al psihologiei
8) deficientele psihice
- nu sunt boli psihice (defectele de vorbire: balbaiala)
- depistate prin diagnoza (deficienta de comunicare)
1
Adrian SIMA

- remediabile
- diagnoza si tratamentul lor au aparut de la inceputurile istoriei psihologiei
9) bolile psihice
- diagnoza si tratamentul lor se fac la psiholog, daca sunt legate de aspecte psihologice sau la psihiatru,
daca sunt legate de organe anatomice
10) metode de investigare
- observatia, investigatia, interventia, producerea de fenomene parapsihologice
11) fenomenele parapsihologice (parapsihologie)
- hipnoza (a trecut din parapsihologie in psihologie)
- telepatia
tele (gr.) = la distanta
pathe (gr.) = sentiment

2 Credintele despre suflet la vechii egipteni

au fost o rasa umana deosebita, intr-o zona ferita de migratia popoarelor, pe malul african al
Marii Mediterane, ce nu putea fi trecuta; populatiile africane nu puteau razbate (Sahara)

conceptiile despre suflet le putem intalni reprezentate grafic pe vechile monumente egiptene
(3000 ani i.H.) 3 moduri:
1) trupul neinsufletit, iar in dreptul pieptului sau a gurii sufletul este reprezentat ca o pasare care
zboara in sus, indepartandu-se de trup
2) sufletul reprezentat ca un abur, in dreptul cavitatii bucale sau cutiei toracice
3) sufletul reprezentat ca o imitatie a corpului uman, de dimensiune mai mica
2 localizari ale sufletului:
- inima imitatii ale corpului, neavand aceeasi consistenta si dimensiune; reprezentari inaripate,
umane sau aviare
- plamani reprezentarea sufletului ca un abur

piramidele cele mai mari si mai grele constructii din lume; monumente funerare; imensitatea
lor denota faptul ca vechii egipteni credeau intr-o descendenta extraterestra a sufletelor;
sufletul trebuia sa recunoasca de la mare distanta localizarea corpului care urmeaza a fi reinviat
imbalsamarea era realizata cu scopul de a pastra corpurile o perioada cat mai indelungata
industrie destinata mumificarii, cu laboratoare chimice in care se preparau substante care sa
protejeze tesuturile moarte; intreaga viata a oamenilor care lucrau in aceasta industrie era
consacrata activitatii de ingrijire a corpurilor mumificate
trupurile neinsufletite sunt depuse orizontal, uneori pe un suport de catafalc, cu mainile si
picioarele intinse si cu fata in sus
catafalcul este uneori o piesa de mobilier, pe care se realiza mumificarea; persoanele din jur
aveau recipiente, benzi textile cu care era infasurat corpul dupa imbalsamare
se scoteau organele interne - se pp ca sufletele care trezeau la viata mumiile erau producatoare
de organe; nu se stie cum era conceputa persoana reinviata
2

Adrian SIMA

vase desenate transparente, continand organe (creier, inima, plamani, ficat)

unele sarcofage aveau capacul sculptat a.i. sa reprezinte imaginea trupului care le ocupa
camerele mortuare subterane contineau obiecte de aur

trupul se insufletea prin nastere sau reinviere; nu se stia momentul reinvierii, puteau trece mii
de ani de la momentul mumificarii
in reprezentarile despre nastere (identificate prin proeminentele toracice ale femeilor), sufletul
este reprezentat ca o pasare venind de sus spre corp
sufletul era considerat nemuritor, insa nu se stia daca in momentul reinvierii, sufletul care se
intoarce era acelasi cu cel care a plecat
grija fata de trupurile persoanelor decedate dovedeste unitatea trup-suflet; doar cu ajutorul
unui trup, sufletul poate actiona; trupul are o importanta fundamentala
pe de alta parte, din alte reprezentari reiese ca trupurile si sufletele oamenilor nu au aceeasi
valoare (doar pt faraoni se construiau piramide, ei fiind considerati reprezentanti ai divinitatii)
toti egiptenii isi mumificau mortii, dar foarte multe mumii au disparut, pt ca nu erau la fel de
bine conservate ca cele ale faraonilor
populatiile din tarile subordonate imperiului egiptean nu practicau mumificarea; erau in mare
parte sclavi si nu credeau in nemurirea sufletului sau reinviere
preocuparea vechilor egipteni pt suflet nu a fost intrecuta niciodata (amploare, maretie, puterea
credintei)
credintele lor despre suflet au fost preluate de mesopotamieni, fenicieni

Concluzie:
- vechii egipteni isi reprezentau sufletul ca o entitate diferita de trupul uman, dar care e strans legata de
acesta, insufletindu-l prin nastere sau reinviere
- sufletul isi are sediul in zona toracica, este legat de inima si de respiratie, de circulatia sanguina, care
insufleteste organele interne
- in momentul mortii sufletul paraseste trupul, care isi pierde viata, dar se va intoarce candva pt a-l
reinsufleti

3 Credintele despre suflet la vechii chinezi

sec. 8 i.H.
foarte civilizati fata de europeni
erau izolati, cu destul teritoriu, aveau orase care nu puteau fi atacate, condusi de imparati
se ocupau de mestesuguri, aveau produse deosebite, mai ales matasuri, de care europenii nu
auzisera inca
stiau sa scrie, scrierea lor este pastrata pana in zilele noastre (hieroglife scriere sfanta); prin
aceasta scriere se vorbea despre zeitatile lor; mii de limbi chineze, cu particularitati comune;
scrierea nu era fonetica, semnele reprezentau obiecte sau idei -> multe semne; scrierea a
inlesnit extinderea culturii
relatari pastrate in manastirile budiste, confucioniste si tibetane
3

Adrian SIMA

spre deosebire de egipteni, chinezii credeau ca sufletul se intrupeaza prin nasterea omului, iar
dupa moartea lui nu se mai intoarce niciodata (nu aveau monumente); acordau o mare
importanta plecarii sufletului din corp, faceau pregatiri serioase legate de moarte, aveau preoti
si culte; sufletul vine, salasluieste in corp, apoi pleaca pt totdeauna; daca vrei sa te pregatesti, tb
sa o faci din timp
ritualuri mortuare care nu sunt de genul celor egiptene (fizico-chimice si arhitecturale), ci de
natura preparatorie ascetico-sentimentala a mortii; credinta in persistenta sufletului dupa
moarte
sufletul este localizat in inima
exista relatari in care se incearca o determinare cauzala intre activitatea inimii si activitatea
plamanilor, intre pulsul cardiac si ritmul respirator (acceleratia ritmului respirator duce la
acceleratia ritmului cardiac); respiratia mijloceste functionarea inimii, aceasta, prin fluxul
sanguin, insufleteste in primul rand organele de simt
se poate influenta starea psihica prin diferite tipuri de respiratie; chinezii aveau metode de
vindecare/ameliorare a sanatatii prin reglarea respiratiei
spre deosebire de egipteni, chinezii fac distinctia ganduri-sentimente
3 tipuri de procese psihice: sensibilitatea, gandirea si sentimentele
principala atributie a sufletului este sensibilitatea, datoria circulatiei sanguine toate partile sunt
sensibile
consideratiuni: cand sufletul este intr-o stare normala, si gandurile sunt normale, iar
sentimentele placute; cand intervin factori deranjanti, gandurile si sentimentele nu mai sunt
agreabile
sediul gandurilor in inima gandurile erau cd mai importante decat sentimentele, care isi aveau
sediul in ficat; buna functionare a inimii (o gandire corecta) influenteaza buna functionare a
ficatului (sentimentele)

invatatii chinezi au facut legatura intre predominanta si intensitatea circulatiei aerului, sangelui
si limfei prin organism, fiecare dintre acestea determinand o stare sentimentala care, ulterior, a
fost numita temperament
predominatia aerului (inspiratie si expiratie puternice) mobilitate, instabilitate pozitionala si
sentimentala, comportament violent temperament coleric
predominatia sangelui fermitate, curaj, stabilitate temperament sangvin
predominatia limfei mobilitate redusa, incetineala si insensibilitate temperament melancolicflegmatic
- legatura dintre caracteristicile fiziologice ale corpului uman si functiile psihice

4
Adrian SIMA

4 Conceptia vechilor indieni despre suflet (India inzi)

la egipteni si la chinezi, sufletul avea rol determinant fata de corp (sufletul traia fara corp, dar
corpul nu traia fara suflet)
la vechii indieni, sufletul are un rol si mai mare; egiptenii si chinezii cd. ca exista zeitati care
dirijeaza viata si destinele; la indieni, sufletul insusi este zeitatea (sufletul este mai puternic
decat zeii, care erau si ei fiinte insufletite, dependente de suflet)

sufletul, ca zeitate suprema si atotcuprinzatoare se numea BRAHMAN, cel care va distruge si va

crea din nou lumea; BRAHMAN a facut lumile din sine insusi si le va sorbi in sine insusi
fiintele de pe pamant sunt insufletite; fiindca nu exista nimic in afara de suflet, fiintele sunt
diferite unele de altele si au suflete diferite, adica individuale
sufletul individual = ATMAN; manifestare a sufletului universal
ATMAN este BRAHMAN, dar BRAHMAN nu este numai ATMAN
filosofia indiana se reduce la faptul ca ATMAN este BRAHMAN -> tendinta de a identifica
propriul suflet cu sufletul universal, ceea ce duce la o stare de fericire
sufletul individual (ATMAN) devine obiect de studiu (ceea ce n-a fost la egipteni si chinezi)

1)
2)
3)
4)

ATMAN este caracterizat prin 4 tipuri de elemente:

organele sufletului: creierul, inima, corpul subtil si substratul moral (karma)
starile sufletului
transmigratia sufletului
eliberarea finala a sufletului

1) organele sufletului:
1.1. creierul
- sediul central al sufletului, de unde se dau comenzi catre celelalte organe
- comenzile se dau pe caile nervoase (afectorii si efectorii)
- nervii afectori sunt legati de cele 5 simturi, prin intermediul organelor de simt sunt transmise
informatii creierului
- nervii efectori pt protectie, eficienta, efectuarea unor miscari
1.2. inima
- legata de respiratie, circulatia sangelui, hranirea si insufletirea organismului
- ajuta creierul, dar isi pastreaza un loc central
- creierul este dirijorul, este sediul spiritual al sufletului, inima este sediul empiric, material
1.3. corpul subtil
- corpul autentic al sufletului, diferit de cel material, un fel de dublura al acestuia,
neperceptibila; nu este o dublura anatomica, dar este functionala, caci garanteaza buna
functionare a corpului organic
- in corespondenta spirituala cu creierul
- in functie de culoarea corpului subtil, putem deduce starea de sanatate a corpului organic; poti
insanatosi corpul fizic daca poti controla corpul subtil
1.4. substratul moral (karma)
- totalitatea faptelor sufletului
5
Adrian SIMA

- deoarece sufletul individual este o parte a sufletului universal, el tb sa fie in concordanta cu

restul universului, cu toate regnurile animale, vegetale si umane
- binele si raul sunt in functie de atitudinea si actiunile sufletului individual fata de sufletul
universal, care ne inconjoara pretutindeni
corpul subtil si karma raman si dupa moartea corpului, caci ele tin de suflet

2) starile sufletului individual:

2.1) starea de veghe
- caracterizata prin activitatea organelor sufletului, prin sensibilitate, perceptivitate si gandire
2.2) starea de somn cu vise
- sufletul traieste si in timpul somnului
- dispare constiinta activitatilor organice
- incetarea partiala a functionarii organelor sufletului
- o oarecare legatura cu lumea exterioara, visele fiind constientizarea prin imagini a activitatii sufletului
- creierul produce senzatii, perceptii, reprezentari in timpul somnului
2.3) starea de somn fara vise (somnul profund)
- contopire partiala si de scurta durata a sufletului individual cu BRAHMAN
- stare trecatoare, linistitoare (odihna profunda)
2.4) contopirea cu Brahman (somnul de veci)
- reunirea definitiva a sufletului individual, Atman, cu sufletul universal, Brahman
- disparitia constiintei individualitatii sufletului
- eliberarea sufletului individual poate avea loc prin:
- transmigratia sufletelor = metempsihoza (trecerea sufletului dupa moartea corpului in alt corp)
- eliberare totala (contopirea vesnica cu sufletul universal)
3) transmigratia sufletelor:
intervine si substratul moral al sufletului (karma) sufletul inmagazineaza toate faptele, bune
sau rele in cazul mortii, sufletul trece intr-un alt corp, superior sau animal/planta
ierarhizari numite CASTE clase sociale cele mai elevate erau ale persoanelor cvasisfinte
traiau in conditii de asceza (izolare si abtinere) cd. ca traind in lumea obisnuita esti obligat sa
faci lucruri rele si, in caz de reincarnare, vei ajunge intr-un corp fizic inferior
prin asceza, prin izolarea de oameni, prin renuntarea la placeri, sufletul se purifica si incepe sa
traiasca pt el insusi
reincarnarea apare ca o noua condamnare la petrecerea unei noi vieti in aceasta lume aparenta,
era cd un lucru extrem de prost
orice reincarnare pp durere si suferinta, pt ca functionarea organelor sufletului, oricat de buna
ar fi, este legata de necesitati si, cu timpul, se deterioreaza si produce boala si suferinta
prin asceza, sufletul individual ajunge in starea in care se poate uni cu sufletul universal, si nu
mai necesita nici o reincarnare (sufletul se elibereaza)

6
Adrian SIMA

5 Conceptia despre suflet a traco-getilor

Herodot: cel mai numeros popor, dupa inzi

teritoriu: din N Marii Negre pana in Alpi, cuprinzand Sarmaia, Scytia, Pannonia i Iliria, iar spre
Sud, Dacia, Geia, Moesia, Tracia, Macedonia pn n Pelopones, plus Anatolia din Asia Mic
primii greci (aheii) erau nrudii cu traco-geii, provenind i ei din zona carpato-danubian; era
normal ca traco-geii s-i fi influenat n multe privine pe vechii greci (zeiti comune, personaje
legendare, tradiii, obiceiuri)
dupa urmele arheologice si marturisile istorice, aveau credinte in nemurirea sufletului
construiau morminte speciale, cu cista, cu placi de piatra, iar cadavrele erau presarate cu ocru
gorgane movile de pamant care se cladeau deasupra mormintelor erau aparate, deoarece,
alaturi de corpul inmormantat, erau depus si ofrande (arme si bijuterii)

plangeau la nasterea cuiva si sarbatoreau la moartea unei persoane cd. ca sufletul, prin
nastere si intrupare, va suferi o viata intreaga, dar prin moarte se va elibera

Diogenes Laertios unul din primii istorici ai filosofiei (filos = dragoste, sophia = intelepciune) Despre vietile si doctrinele filosofilor vorbeste despre primii intelepti (sophoi), 7 la numar, 3
erau greci, 4 erau traco-geti:
- Pittacos
- Anacharsis
- Orpheus rege al Traciei
- Salmoxis - rege si zeu al dacogetilor

preoti = tarabostes = pileati (pileus = caciula)

oamenii de rand = comati
tarabostes erau preoti asceti, vegetarieni; abstinenta si regulile alimentare stricte erau pt
purificarea trupului, in vederea eliberarii sufletului
cei mai importanti: Orpheus si Salmoxis

Orpheus cd. zeu

doctrina speciala, cu practicarea ascezei
sufletul sta in corpul uman ca intr-un mormant, din care tb sa scape, de aceea omul duce o viata
ascetica, se abtine de la mancare, bautura si alte placeri
ritualuri speciale, in care erau initiati numai adeptii lui Orpheus (orphici); doctrina se numea
orphism purificare a sufletului si trupului in vederea despartirii sufletului nemuritor de trup
scopul orphicilor era obtinerea unor stari de extaz (ext, tasis stare de iesire in afara corpului)
metode: sugestio-terapia (terapia prin sugestie verbala) si muzico-terapia (terapia prin muzica),
folosind poezia, cantecul vocal si cantecul instrumental
Orpheus era imaginat si reprezentat cu o lira, era un cantaret atat de bun incat imblanzea
animalele; reusea prin muzica sa-i incante inclusiv pe zei si sufletele mortilor; se spune despre el
ca a coborat in infern sa-si vada sotia decedata, Euridice
7

Adrian SIMA

Salmoxis preotul rege si zeu

salmo = piele, blana; xis = rege -> regele imblanit, impielitat, cu piele de lup
lupul era un animal totemic (totem = strabun)
davos, dacos = lupi
pt a deveni lupi, exista un ritual special numit lykantropie (lyka = varcolac)
din pielea si capul unui lup au facut stindard, numit dragon, balaur (sarpe cu cap de lup), despre
care se credea ca zboara, aduce si goneste norii (traditia se mentine si in zilele noastre, cei care
alunga norii se numesc solomonari)
se spune ca Salmoxis s-ar fi retras intr-o pestera, pe muntele Cogaion, unde ar fi stat 4 ani fara
sa fie vazut de nimeni; dupa 4 ani a inviat, a iesit din pestera si s-a aratat in asa-numita casa a
barbatilor, numita andreion; a fost sarbatorit cu jocuri razboinice, obicei adoptat si de greci, care
din 4 in 4 ani faceau serbari la inceput in cinstea zeului lup, aducand uneori si jertfe umane
(jocurile olimpice)
in aceste case ale barbatilor se instruiau tinerii luptatori care, prin ritualuri lykantropice
deveneau lupi turbati, insensibili la durere
dacogetii se cd nemuritori si credeau ca dupa moarte, daca era eroica, se reintalnesc in
andreion, in care lupta si petrec necontenit
se practicau jertfele umane - tineri barbati, alesi dintre cei mai viteji, erau aruncati in sulite ->
prin moarte, acestia ajung mesajeri catre Salmoxis, ca sa-i comunice dorintele dacilor
Platon, in dialogul Charmides personajul Socrates povesteste ca a cunoscut un medic
salmoxian, care detinea mestesugul de a te face nemuritor si avea metode speciale de
tratament, deosebite de ale medicilor greci
- nu poti sa vindeci trupul, daca nu vindeci sufletul (psihoterapie) (1)
- nu poti sa vindeci o parte a trupului, daca nu vindeci intregul trup (homeopatie) (2)
- in mod concret, tratamentul se facea prin descantece, prin vorbe frumoase (hipnoza si
sugestia) (3)
- cele 3 metode se bazeaza pe credinta in nemurirea sufletului

6 Conceptiile despre suflet la vechii greci

istoria Greciei incepe in jurul anului 1600 i.H. in Grecia au coborat din nord populatii de tip
traco-get, care au ajuns pana in Pelopones si Creta
sufletul care se desparte de trup este imaginat ca:
- abur/rasuflare
- forma eterica, asemanatoare infatisarii corporale (eterul era cd a 5-a esenta, o substanta care
umple toate golurile si constituie cuprinsul intregului cosmos; lat. Univers)
conceptii mitologice despre suflet (mythos = povestire):
sufletele celor morti se duc sub pamant, intr-un loc numit Tartar (lat. Infern)
Tartarul era despartit de lume printr-un rau, Aheron
8

Adrian SIMA

sufletele treceau acest rau cu ajutorul unui luntras, numit Charon; acesta cerea o taxa, numita
obol, o moneda care se punea in gura mortului, pt ca acesta sa-si poata plati taxa de trecere in
lumea cealalta
Tartarul era condus de zeul infernului, Hades la greci si Pluto la romani; Hades facea impartirea
sufletelor in bune si rele, dupa faptele lor; sufletele bune se duceau pe campiile Elysee
(campurile fericirii); odata intrate in Tartar, sufletele nu mai puteau iesi de acolo (nu exista
reincarnare); Tartarul era pazit de un caine urias cu 3 capete (Cerber);
in Infern, sufletele erau imaginate ca niste umbre ale oamenilor (coborarea lui Ulise in infern)

moartea era un barbat foarte frumos, imbracat intr-o mantie lunga, neagra, uneori cu aripi, cu o
sabie foarte ascutita (Tanatos)
Tanatos smulgea sufletul prin ultima suflare si il preda zeului Hermes
Hermes ducea sufletul spre Infern, pana la raul Aheron, prin diferite cai, pesteri subterane,
mlastini

7 Filosofii greci

filosofii greci care s-au ocupat si cu studiul sufletului conceptii despre elementele fdm. din care
este alcatuita lumea, pornind de la observatia ca in toate regnurile exista nastere, crestere
(dezvoltare) si moarte
intrebari: din ce s-a nascut lumea si care este elementul primordial; 5 elemente: aerul, apa,
pamantul, focul si eterul (a 5-a esenta, quintesenta, o substanta simpla, care umple intregul
univers si in care exista toate celelalte substante); corpul omului era alcatuit din 4 elemente
(aer, apa, foc, pamant), uneori se cd ca sufletul era format din eter
Thales (624 547 i.e.n.)
elementul din care s-a nascut lumea este APA, deoarece toate corpurile contin apa
se constatase ca, la temperaturi ridicate, apa se transforma in abur, iar la temperaturi joase, in
gheata
toate corpurile provin din apa si se intorc in apa; cele care au suflet, se misca
sufletul provine tot din apa, chiar daca este diferit de corp si are legatura cu eterul
prin trecerea apei prin organism (circulatia lichidului sanguin), se produce viata; prin scurgerea
lichidului din corp, inceteaza viata
metode de tratament cu apa si lichide -> curatarea organismului; metode de scos apa din
organism (Hipocrate lasarea de sange)
Anaximene (585 525 i.e.n.)
AERUL este elementul fundamental, cd. ca apa provine tot din aer (ex. ploaia)
sufletul este aer, suflu, respiratie, care patrunde in organism, il insufleteste, apoi este expirat
sufletul este localizat in cavitatea toracica, fiind legat in special de aparatul respirator
aerul este inspirat in plamani si, fiind mai rece decat sangele pompat de inima, are rolul de a raci
inima
9

Adrian SIMA

viata este aceasta alternanta permanenta intre inspiratie si expiratie, intre rece si cald
in momentul in care nu se mai face circulatia aerului, adica nu se mai respira, corpul moare
Pitagora (584-504 i.e.n.)
important filosof si matematician grec, nascut la Samos
a fost influentat de gandirea orientala, in special cea indiana:
sufletul este nemuritor, exista un suflet universal, care patrunde in corpurile animale si
vegetale, pe care le insufleteste
transmigratia sufletelor = metempsihoza - sufletele migreaza dupa moarte de la un corp la altul,
de la om la animal si invers, de la vegetal la animal etc.
adeptii lui (secta numita pitagorism), pitagoreicii, aveau restrictii alimentare (nu mancau
produse animale si unele vegetale, cd cu suflet), o anumita conduita in viata, o atitudine
deosebita fata de animale si plante
matematicieni la baza lumii stau numerele; numerele perfecte erau 5 si 10
semnul lor de recunoastere era pentagonul (figura geometrica cu 5 laturi), care era foarte greu
de desenat sau pentagrama (steaua cu 5 colturi); latura pentagonului se obtine prin taietura de
aur sau numarul de aur ( Phi), o proportie intre 2 segmente inegale
cine nu stia cum se face un pentagon, nu era recunoscut membru al cultului pitagoreic
sufletul tb exersat prin gandire matematica, el este un numar al numerelor, are capacitatea de a
gandi matematic; numai cei instruiti gandesc matematic
sunetele muzicale sunt explicate de pitagoreici tot prin teoria armoniei numerice
diferenele dintre sunete apar ca raporturi numerice, sunetele muzicale fiind astfel
determinabile matematic
Pitagora stabilete raporturi numerice pentru principalele intervale muzicale: octava 2:1; cvinta
3:2; cvarta 4:3; ton 9:8
cand sunt armonioase, aceste raporturi numerice intre sunete produc linistirea sufletului,
inaltarea lui, desprinderea de corp, inlesnind calatoria in trecut si viitor, cu efecte terapeutice
(influenta traco-geta)

fiecarui corp ceresc ii corespunde un numar; deoarece 10 era numarul perfect, tb sa fie tot 10
corpuri ceresti; au inventat un al 10-lea corp ceresc, numit Contrapamant; cele 10 sfere emit
sunete, ca orice corp in miscare; fiecare sfera produce un sunet diferit, in functie de marime si
viteza; ia nastere un sunet armonios, numit muzica sferelor; aceasta muzica noi nu o percepem
in mod distinct pt ca traim in ea si o auzim tot timpul

conceptia pitagoreica este cea mai elevata dintre conceptiile primilor filosofi greci

Empedocles (490-430 i.e.n.)

sufletul intretine atat sensibilitatea, cat si gandirea
a incercat sa explice mecanismul perceptiei senzoriale, bazandu-se pe faptul ca substantele
mirositoare degaja particule
10

Adrian SIMA

toate corpurile emana astfel de particule, vizibile sau nu

organele noastre de simt aduna si inregistreaza emanatiile din lumea inconjuratoare
aceasta conceptie a fost preluata cu adaosuri -> teoria emanatiilor
Scoala eleata (Elea provincie in S Italiei, colonie greceasca)
condusa de Xenophanes
Parmenides, Zenon
sufletul are 2 parti, sensibilitatea (cele 5 simturi) si gandirea
simturile sunt inselatoare, senzatiile si sensibilitatea sunt inferioare ratiunii, gandirii
pt a demonstra, au compus rationamente numite APORII, cele mai renumite fiind aporiile lui
Zenon
aporie demonstratie care combate evidenta senzoriala cu argumente logice
aporia Achile si broasca testoasa consta in demonstratia ca nu se poate ajunge din punctul A in
punctul B pentru ca trebuie sa ajungi la jumatatea distantei, punctul C, s.a.m.d. (tb sa
demonstrezi ca se poate trece, nu sa treci)

8 SOCRATE (469 399 i.e.n.)

unul din marii filosofi greci, isi exprima ideile fara sa le scrie, in discutii, dialoguri, prin intrebari si
raspunsuri
metoda interogativa de aflare a unor idei = maieutica (arta de a scoate adevarul prin discutii,
prin dialog, adevar pe care se pp ca interlocutorul il stie fara sa-si dea seama)
a avut multi ascultatori si discipoli, care au scris despre el si au redat celebrele lui discutii (cel
mai important Platon Dialogurile sale, lucrari filosofice in care personajele discutau in
contradictoriu)
sunt cd sigure numai conceptiile lui despre definitie, inductie si rationament
ca si filosofii eleati, cd ca cea mai importanta parte a sufletului este ratiunea (logosul); ratiunea
este mai sigura decat sensibilitatea (simturile); ceea ce vedem, mirosim, gustam este o iluzie; in
fct de starea corpului, ceea ce este dulce, pare amar si invers, in fct de boala pe care o avem
in timp ce sensibilitatea exprima cum sunt lucrurile, ratiunea (gandirea = nous) exprima ce sunt
ele; ce este un lucru se numeste esenta lui
aceasta cercetare pe care o facem cu gandirea se numeste generalizare si abstractizare;
obiectele nu au un nume decat in momentul cand stim ce sunt; apoi apare procesul de
cunoastere a obiectelor prin insusirile si particularitatile lor si incepem sa le grupam in clase de
obiecte
prin maieutica, prin inductie, a descoperit esenta si definitia unui lucru
spre deosebire de sensibilitate, prin gandire surprindem esenta lucrurilor; expresia lingvistica a
esentei este cuvantul
sufletele oamenilor, inainte de a se intrupa in diferite corpuri, traiesc intr-o lume a sufletelor, a
ideilor, iar dupa ce se nasc, uita ca au trait in lumea ideilor si tb sa si le reaminteasca

11
Adrian SIMA

este necesar sa ne cunoastem pe noi insine a adoptat deviza inscrisa pe frontispiciul templului
de la Delphi Cunoaste-te pe tine insuti; prin aceasta cunoastere, iti aduci aminte ceea ce stiai
din lumea ideilor
fiecare om are daimon - un fel de suflet personal nematerializat, difuz in mintea omului
Socrate zicea ca daimon-ul sau ii vorbeste prin ganduri, fara sa-l intrebe el; nu-i spune ce sa faca,
dar uneori cand vrea sa faca ceva, il opreste; este un fel de personalizare a constiintei umane,
care te opreste sa faci anumite lucruri opuse constiintei tale morale

PLATON (427-347 i.H.)

cel mai important discipol al lui Socrate a imprumutat ideile lui si le-a mentionat in Dialoguri
adevarul poate fi obtinut prin intrebari si raspunsuri, fara ca interlocutorul sa aiba cunostinte
deosebite sau o educatie aparte stand de vorba cu un sclav si punandu-i intrebarile potrivite,
poti afla de la el adevaruri pe care el nu era constient ca le detine
exista o lume a ideilor, care dubleaza lumea reala; in aceasta lume a ideilor se afla sediul
sufletelor; prin metempsihoza, sufletul ajunge in corpul unui om, care, daca stim cum sa-l
intrebam, ne va spune ce a trait si a cunoscut sufletul lui in lumea ideilor, inainte de nastere
(anamneza)
simturile sunt inselatoare, in comparatie cu ratiunea; ratiunea ne ofera esentele, numite idei =
forme perfecte
organele de simt recepteaza emanatii din partea obiectelor; emit si ele particule (ex. ochii
percep lumina, dar emana si ei lumina)
- lyke = lumina
- lupul emana in special prin ochi lumina -> lykos = lup
organele de simt nu sunt perfecte, ele surprind numai aspectele exterioare, numai umbrele
lucrurilor, nu si esentele lor
construieste o alegorie mitul cavernei sau al pesterii intr-o pestera, niste oameni sunt legati
in lanturi, cu fata catre peretele pesterii; ei vad doar umbre ale unor obiecte aflate in spatele lor
si care sunt luminate; fiindca nu se pot intoarce, ei cd ca umbrele pe care le vad sunt obiectele
ca atare
in spatele umbrelor, exista adevaratele obiecte; aceste obiecte sunt ideile, care-si au sediul intro lume aparte; ceea ce vedem noi sunt umbrele acestor idei; numai cu ajutorul ratiunii ne dam
seama de adevarata realitate
ex.: triunghiul perfect, cu toate laturile si unghiurile egale doar il putem gandi, nu il putem
construi
formulele matematice se refera la figuri geometrice perfecte, corpurile sunt alcatuite din forme
geometrice perfecte, pe care insa nu le vedem; universul intreg este conceput prin pozitii
perfecte ale astrelor, care se invart unele in jurul altora, intotd la aceeasi distanta (Pitagora)
insa, in lumea obisnuita, toul este in transformare, se naste si moare, nimic nu este perfect, din
aceasta cauza si simturile noastre sunt imperfecte; doar ratiunea ne dezvaluie adevarul
in lumea ideilor, primul loc il ocupa binele; binele inalta sufletul, raul il degradeaza; raul
inseamna ignoranta, virtutea inseamna cunoastere; nu exista om care sa cunoasca binele si
totusi sa faca rau; aceasta idee suprema a binelui regleaza si explica mersul Universului, in care
totul exista si actioneaza in scopul armoniei
12

Adrian SIMA

omul este animal rational, are un suflet superior fata de celelalte vietuitoare

3 tipuri de suflete
omul are intr-o proportie diferita toate cele 3 tipuri:
1) sufletul rational = logismos, cu sediul in cavitatea cerebrala
2) sufletul volitional = thymos, cu sediul in cavitatea toracica (inima) curaj
3) sufletul apetitiv = epithymia, cu sediul in cavitatea abdominala (ficat)
- functii: sensibilitatea, apetitul
in fct de predominanta unui dintre aceste suflete, oamenii se pot imparti, ca si meserii astfel:
1 filosofi, psihologi
2 militari
3 agricultori, mestesugari
asa ar tb guvernate cetatile: sa fie conduse de filosofi/intelepti (filosofia cuprindea toate
preocuparile intelectuale); sa fie aparate de cei cu suflet volitional (militari), iar restul sa se
ocupe cu agricultura si mestesugurile; la toate acestea, se foloseau si sclavii, cd un fel de
animale vorbitoare; diviziunea muncii tb facuta in fct de inclinatiile oamenilor
a conceput o cetate (un stat ideal), condusa de filosofi, aparata de militari, intretinuta de
agricultori si mestesugari; avea un numar restrans de oameni si se putea intretine singura; a
gasit un dictator care sa puna in practica aceasta idee, dar cetatenii nu au fost de acord, l-au
prins si l-au vandut ca sclav; un stapan de sclavi l-a recunoscut, l-a cumparat si l-a eliberat

primul care a vorbit despre aspectele patologice, despre bolile psihice, la nivel senzorial si
rational
excesul sau lipsa produc deficiente psihice la nivel senzorial (existenta unor stimuli foarte
puternici sau foarte slabi deregleaza organele de simt)
primul care vorbeste despre praguri de perceptibilitate si de stimuli care sunt deasupra sau sub
pragul tolerabil
memoria functia psihica de persistenta a senzatiilor, perceptiilor si ideilor
imaginatia (phantasia) modul in care putem concepe lucruri, fiinte sau intamplari pe care nu
le-am trait; principala caracteristica a artistului; in stare de veghe sau in stare de somn, uneori se
amesteca planul real cu cel imaginar -> halucinatiile; aptitudinile deosebite pe care le au artistii
si operele lor se datoreaza interventiilor divine (creatii divine)

13
Adrian SIMA

9 - ARISTOTEL (385 322 i.e.n.)

parintele psihologiei lucrarea lui Despre suflet (De anima) este prima lucrare de psihologie
legaturile sufletului cu activitatile anatomice si fiziologice erau cunoscute, dar psihologia nu era
inca o stiinta, deoarece ii lipsea instrumentul constructiei stiintifice si anume, logica
Aristotel este cd parintele logicii, al stiintei despre logos
logica se ocupa cu studiul gandirii corecte; formele de baza ale logicii: notiunea, judecata si
rationamentul
Aristotel cd ca pt alcatuirea unei stiinte este nevoie de:
- precizarea unui domeniu bine delimitat
- notiunile / conceptele
- relatiile dintre notiuni / judecatile
- rationamentele care pot fi facute cu notiunile si judecatile
- exemplu: fizica:
- domeniu: domeniul miscarilor mecanice ale corpurilor
- notiuni: spatiu, timp, miscare, corp
- relatii intre notiuni: viteza = spatiu/timp
- rationamente: daca un vehicul parcurge distanta X in 10 ore, atunci are viteza = X/10

- Aristotel a definit astfel fizica, biologia, etica, estetica, politica, economia si psihologia

Psihologia:
domeniu: domeniul referitor la activitatile senzoriale si mentale ale oamenilor si animalelor
- in acele vremuri, se cd ca si vegetalele au suflet -> 3 tipuri de suflet (vegetal, animal si uman)
- vietuitoarele simple au numai suflet vegetal, vietuitoarele mai complexe au si suflet vegetal si
animal, iar oamenii au suflet vegetal, animal si rational
notiuni:
- sufletul vegetal: hrana, crestere, reproducere, moarte
- sufletul animal = senzorial = sensibil/estetic cele 5 simturi
- sufletul rational:
- notiunea = forma a gandirii care reflecta esenta lucrurilor individuale
- judecata = raport intre cel putin 2 notiuni
- rationament = silogism = raport intre notiuni si judecati
rationamente:
- cu cat un obiect este mai departe de organul de simt, cu atat el se vede/se aude mai putin
- daca un obiect se gaseste la distanta de 150 km, el nu poate fi vazut
- legat de simturi, aceste rationamente se refereau la posibilitatile perceptive ale organelor de
simt
Aristotel a cautat notiunile fundamentale ale psihologiei: senzatia, perceptia, reprezentarea,
gandirea; a cautat relatiile dintre ele, a facut rationamente cu ele; a clasificat si explicat prin

14
Adrian SIMA

definitii si rationamente toate procesele psihice; a explicat fara sa foloseasca notiuni

imprumutate din alte domenii
- lucrarea De somno et vigilia (Despre somn si starea de veghe)

contributia lui este valabila pana in zilele noastre; ce apare in plus (la inceputul secolului trecut)
este faptul ca psihologia devine o stiinta experimentala, adica nu se mai ocupa doar cu
rationamente, judecati, ci aduce si dovezi

Aristotel facea demonstratii, nu cauta dovezi; psihologia era pe atunci o stiinta teoretica, facea
parte din filosofie; nu lucra experimental; din aceasta cauza, notiunile fundamentale ale
psihologiei erau definite (ce este?)

senzatiile sunt procese psihice prin intermediul carora simtim realitatea noastra interna si
externa; ele sunt in relatie cu organele specializate de simt; daca un stimul este mai puternic sau
mai slab, atunci si senzatia corespunzatoare va fi mai puternica sau mai slaba; daca stimulul este
prea puternic si depaseste capacitatea senzitiva a organului de simt, atunci nu mai poate fi
simtit; exista deci anumite praguri ale sensibilitatii
Aristotel este primul care face astfel de rationamente (un stimul prea slab nu este auzit; daca
este la distanta prea mare, nu este auzit)

perceptia este un complex de senzatii Aristotel este primul care leaga senzatiile si perceptiile
de placere si neplacere; placerea si neplacerea sunt insa sentimente; sentimentele sunt senzatii,
perceptii, reprezentari care determina un anumit tonus de placere, neplacere, bucurie, tristete

memoria = procesul psihic prin care ne aducem aminte anumite senzatii si perceptii ale caror
reprezentari le avem in minte
starea de somn organele de simt functioneaza partial, producandu-se interferente intre
reprezentarile trecute, dorinte, placeri si neplaceri, care produc vise; astfel de amestecuri se pot
produce spontan sau intentionat si in starea de veghe, avand ca rezultat imagini mai mult sau
mai putin reale -> imaginatia
sentimentul predominatia unor senzatii, perceptii si reprezentari in detrimentul altora

defineste omul ca vietuitor sau animal social (zoon politikon) - fiinta rationala dotata cu
capacitatea de a extrage ce estele obiectelor si ale lucrurilor

a clasificat si explicat prin definitii si rationamente toate procesele psihice, formele gandirii, fara
sa foloseasca notiuni imprumutate din alte domenii
vorbeste despre o gandire divina; divinitatea este gandirea care se gandeste pe sine, gandirea
fiind cel mai elevat proces si cel mai divin; oamenii au gandire divina intr-o foarte mica masura,
de obicei gandirea umana se limiteaza la lumea inconjuratoare

sentimentele creeaza o stare sentimentala a carui persistenta se numeste pasiune

pasiunile pot fi pozitive sau negative, malefice sau benefice si determina si actiuni
corespunzatoare: iubirea, ura, gelozia, rusinea, invidia
15

Adrian SIMA

unele pasiuni pot produce perturbari psihice, fiind daunatoare nu numai celorlalte persoane, ci
si persoanei care le are; o parte dintre aceste pasiuni au fost denumite in teologia crestina cele
sapte pacate
pasiunea poate fi invinsa prin vointa, care este determinata si de ratiune
conform lui Aristotel, cea mai deosebita pasiune controlata de ratiune este virtutea; virtutea
este idealul vietii psihice a persoanei umane
psihologia dupa Aristotel nu a mai suferit progrese deosebite in ceea ce priveste notiunile,
procesele psihice si rationamentele; ele au fost studiate ca atare pana in zilele noastre; unii cd
ca istoria psihologiei se termina cu Aristotel
de-a lungul timpului, au existat si alte conceptii despre procesele psihice, incercari de a le
justifica si, mai ales, in cazul deficientelor psihice, de a le ameliora
legat de simturi, s-a cd ca exista si altele in afara de cele 5, dar nu au organe de simt specializate
(senzatiile de echilibru, starile interne)
folosindu-se aparatura tot mai performanta, psihologia a devenit stiinta experimentala, studiind
relatiile dintre procesele psihice, structurile anatomice si fiziologice ale corpului
s-a pus accent doar pe anumite procese psihice cd fundamentale: tendinta logistica de a studia
cu precadere gandirea; dar nu putem reduce psihologia la logica sau la studiul gandirii
s-au studiat particularitati ale comportamentului psihic: temperamentele, caracterele,
personalitatile; Aristotel stia de ele, dar nu le-a studiat in mod special; despre caractere
vorbeste mai mult in lucrarile de poetica (tragediile antice)
spre zilele noastre, psihiatrul Karl Leonhard lucrarea Personalitati accentuate tipurile de
personalitati cu caractere accentuate si comportamentele lor deosebite, de la normalitate pana
la aspecte patologice
W. Shakespeare (1564-1616) in dramele sale pasionale, creaza personalitati accentuate care,
in anumite imprejurari, ajung pana la cazuri patologice
5 tipuri de personalitati accentuate:
1 hiperexacte Hamlet; era si nehotarat (a fi sau a nu fi)
2 hiperperseverente - Macbeth
3 nestapanite - Othello
4 emotive Romeo, Julieta
5 demonstrative Richard al III-lea (dau regat pt un cal)
W.S. nu le trateaza, ci le concepe intr-un mod exemplar
P.A. nu se identifica cu temperamentele, desi au fost adesea identificate; P.A. pot face parte
dintre oricare din acestea; se disting prin comportamente speciale; trasaturile de caracter
accentuat se mentin si nu pot fi indreptate sau corectate
1 faza normala P.A. au aspecte pozitive: ex. hiperexactii sunt foarte punctuali
2 faza accentuata
3 faza nevrotica (de nebunie)
4 faza psihotica (de criza) -> moarte fizica sau psihica

16
Adrian SIMA

studiul P.A. este de mare importanta majoritatea persoanelor elevate, care depasesc media,
sunt de regula P.A.
ex. Eminescu hiperexact (a lucrat 20 de ani la Luceafarul)

CURS 10 Orientari moderne in psihologie

senzualisti accent pe studiul sensibilitatii
rationalisti accent pe studiul gandirii
cei care s-au ocupat cu studiul ambelor, aveau ca deviza: nu este nimic in gandire, care sa nu fi
fost mai intai in simturi
formalisti lingvisti cea mai importanta in gandire este forma de exprimare, adica limbajul
conceptualisti rationalisti gandul este mai important decat expresia lingvistica
spre zilele noastre: modalitati de interpretare a proceselor psihice (nu doar procesul ca atare, ci
si modalitati prin care el poate fi justificat)

o prima interpretare filosofica, bazata pe logica ratiunii absolutizata (notiune, judecata,

rationament), avand ca baza logica notiunilor, s-a numit asociationism initiator J.F. Herbart
(1776-1841):
forma de baza a psihologiei este reprezentarea, careia in logica ii corespunde notiunea
reprezentarile pot fi desenate ca si cercuri (notiunile in logica sunt reprezentate prin cercuri);
intre reprezentari se stabilesc relatii/raporturi a.i. declansarea uneia antreneaza si declansarea
celeilalte, pot fi subordonate sau supraordonate etc.
pe baza relatiilor intre reprezentari, au fost explicate si celelalte procese psihice: memoria
actualizarea unei reprezentari care angrena si actualizarea altor reprezentari cu care avea ceva
in comun
asociationism simbolic Titu Maiorescu
pe baza raporturilor numerice cantitative dintre intensitatea stimulilor si intensitatea
raspunsurilor, a reprezentarilor, s-a facut o apropiere intre psihologie si stiintele exacte,
ajungandu-se la consideratiuni despre pragurile sensibilitatii (acustice si vizuale)
Psihofizica (in tarile industrializate) Weber-Fechner legi speciale cantitative (lg pragurilor
senzoriale)
Psihofiziologia spre medicina
- Claude Bernard
- Hermann von Helmhortz
- accent pe procesele fiziologice care insotesc procesele psihice: ritmul cardiac, respiratia,
circulatia sangelui, tensiunea arteriala
- anumite perturbatii fiziologice conduc la dereglari senzoriale si rationale
Introspectionismul Wilhelm Wundt (1832-1920)
17

Adrian SIMA

- a combinat logica rationala cu experimentele fizico-cantitative

- orientare experimentala
- primele laboratoare de psihologie
- F.St. Goanga si C.R. Motru si-au dat doctoratele la Wundt
- Wundt cd ca toate procesele psihice depind de constiinta subiectului; constiinta este facultatea
psihica prin care toate procesele psihice se fac in cunostinta de cauza ( ! dar exista senzatii si
perceptii spontane)
- introspectionismul pp constientizarea proceselor psihice; din aceasta cauza, apar intentionalitati
perceptive sau retineri ale perceptivitatii; intentionalitatile sunt determinate de dorinte care devin
constiente si determina orientare observatiei
Behaviorismul adversarii introspectionismului
- orientati spre comportament
- pe baza comportamentului putem studia sentimentele, caracterele, temperamentele, prin metoda
observatiei
- ! dar ceea ce s-a dovedit: comportamentele pot fi mimate (actorii)
- metode speciale de testare a comportamentului, pe baza de reflexe, indiferent de vointa persoanei
Ivan Pavlov (1849-1936)
- reflexologia -> aparate de testare a minciunilor (bazate pe ritmul cardiac, respiratie si transpiratie)
- experimente pe caini, carora li se prezentau produse culinare care-i faceau sa saliveze; reflexul era
conditionat de aparitia hranei, care-i facea sa saliveze; stimulul hrana era asociat cu un stimul sonor
sau vizual; daca acest stimul sonor/vizual se repeta, cu timpul cainele saliva chiar de la aparitia
acestuia
- pe baza reflexelor conditionate, pot fi produse fenomene psihice fara existenta stimulilor respectivi
- reflexologia este importanta si pt tratamente psihice -> reflexoterapia producerea unor reflexe
care sa suplineasca sau sa vindece organul care tb sa le produca
Gestaltismul / structuralismul
- se cauta in special structurile anatomice ale proceselor psihice (senzatii, perceptii structura
analizatorilor)
- aspecte fizico-anatomice, fiziologice si psihofizice
- Jean Piaget (1896-1980) initiatorul psihogeneticii interesat de aparitia inteligentei la copii
- daca inteligenta este innascuta sau nu
- dpdv genetic, se constata ca prin educatie se formeaza structuri mentale care favorizeaza
dezvoltarea inteligentei si a limbajului
- daca copilul este needucat sau crescut de animale pana la varsta de 3 ani, el nu mai reuseste sa-si
formeze structurile mentale corespunzatoare inteligentei si nu va mai vorbi niciodata
- aceste structuri mentale, chiar daca sunt innascute, tb exersate pt a produce inteligenta
Psihanaliza Sigmund Freud (1856-1939)
- procesele constiente si inconstiente
- anumite afectiuni psihice sunt datorate unor socuri psihice, unor situatii deosebite, a caror
amintire este refulata
- tratamentul psihanalitic consta in regresie, hipnotica sau nu, pana la descoperirea socului psihic
18
Adrian SIMA

- prin constientizarea evenimentului, se incearca, cu rezultate aleatorii, vindecarea pacientului, prin

hipnoza sau sugestie verbala (ex. fobiile)
- inconstientul: personal si colectiv (arhetipal)
- contributii: Carl Gustav Jung (1875-1961) afectiuni ale unor grupuri mari de oameni, datorita
unor evenimente din trecut (eschimosii se tem de lumina)
Orientarea conduitei
- se intereseaza de acele manifestari care au repercursiuni in mediul social (obraznicia)
- daca sunt sau nu determinate psihic, constient sau nu
Psihologia umanista
- nu se refera doar la comportamente si conduite individuale, ci si la comportamente colective
- W. Wundt a studiat psihologia popoarelor a aratat ca exista comportamente daunatoare care pot
duce pana la exterminarea altor populatii
- studiul comportamentelor in cazuri extreme (razboaie)

19
Adrian SIMA