Comnici Ioana Mihaela

SPR III

Inundaiile

Inundaiile constituie fenomene naturale i sunt o component a ciclului hidrologic

natural al Pmntului.
Acestea au marcat, de-a lungul vremii, dezvoltarea societii umane, ele fiind, din
punct de vedere geografic, cele mai rspndite dezastre de pe glob, cele mai mari
productoare de pagube i victime omeneti.
Managementul riscului la inundaii nseamn aplicarea unor politici, proceduri i
practici avnd ca obiective identificarea riscurilor, analiza i evaluarea lor, tratarea,
monitorizarea i reevaluarea riscurilor n vederea reducerii acestora, astfel nct comunitile
umane s poat funciona ntr-un mediu fizic i social durabil.
De-a lungul timpului, au existat mai multe forme de abordare a fenomenului, de la
noiunea de lupt mpotriva inundaiilor, omul a trecut succesiv la noiunile de aprare
mpotriva inundaiilor i apoi la prevenirea inundaiilor.
Inundaiile produse n numeroase ri n ultimii ani i consecinele lor au cindus, pe
fondul unei creteri a responsabilitii sociale, la o nou abordare, aceea de management al
riscului la inundaii, care se realizeaz coordonat de ctre toi factorii responsabili i care

Comnici Ioana Mihaela

SPR III

presupune contientizarea i implicarea comunitilor umane n evitarea pierderilor de viei

omeneti i reducerea pagubelor.
Practica mondial a demonstrat c apariia inundaiilor nu poate fi evitat, ns ele pot
fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic, care conduc la un ir de
msuri i aciuni meinte s contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene.
Managementul riscului la inundaii este astfel rezultatul unei combinaii ample, dintre
msurile i aciunile preventive premergtoare producerii fenomenului, cele cu caracter
operativ din timpul desfurrii inundaiilor i cele de refacere ntreprinse post inundaii, de
reconstrucie i nvminte desprinse ca urmare a producerii fenomenului.1
Inundaiile au revenit n Romnia, ameninnd comunitile din lungul rurilor i
amintindu-ne, o dat n plus, c pentru a evita dezastrele provocate de asemenea evenimente
avem nevoie de soluii pe termen lung, cu aplicare imediat. WWF atrage din nou atenia
asupra necesitii de a lsa suficient spaiu rurilor i cursurilor de ap din Romnia, de a
reconecta rurile la vechile lunci inundabile i de a reconstrui zonele umede.
Avnd n vedere frecvena i intensitatea inundaiilor din Romnia din ultimii ani, dar mai
ales pagubele provocate de acestea, concluzia nu poate fi dect una singur: ara noastr are
nevoie de msuri urgente pentru managementul pe termen lung al riscului de inundaii, care
s aib la baz ultimele recomandri ale Uniunii Europene privind managementul inundaiilor
i adaptarea la schimbri climatice, precum i ale Comisiei Internaionale pentru Protecia
Fluviului Dunrea (ICPDR).
Riscul la inundaii a crescut alarmant n ultimii ani, fiind amplificat de interveniile umane
necontrolate: defriri, lucrri de regularizare i ndiguire a cursurilor, far a considera
alternative nestructurale, practici agricole ce au accentuat eroziunea solului, construcii n
zone cu risc la inundaii, ntreruperea permeabilitii solului prin betonari nejustificate, lipsa
unor sisteme adecvate de colectare a apelor pluviale etc. Un impact semnificativ n creterea
riscului la inundaii l-a avut deconectarea luncilor rurilor de la sistemul natural de inundare.
Una dintre funciile de baz ale luncilor este aceea de a absorbi i reine apa n timpul
1

http://www.mmediu.ro/beta/domenii/managementul-apelor-2/managementul-riscului-lainundatii/ accesat la data de 11.01.2015, ora 18.24

Comnici Ioana Mihaela

SPR III

viiturilor, atenund riscul la inundaii i de o elibera apoi treptat, compensnd astfel

perioadele de secet. Pierderea acestor zone i ncorsetarea rurilor prin regularizri, la care
se adaug i celelalte presiuni generate de activitile umane, au impact att la nivel local ct
i la scara bazinului hidrografic.

,,Refacerea luncilor inundabile sau asigurarea unor zone de retenie a apei la inundaii care s
preia unda de viitur sunt msuri care pot reduce semnificativ riscul la
inundaii. Conceptul ,,mai mult spaiu pentru ruri, inclus ca exemplu de bune practici n
Strategia Naional a Romniei pentru gestionarea riscului la inundatii, trebuie s fie reflectat
i n practic, prin proiecte reale care s demonstreze impactul i beneficiile unei astfel de
abordri. Romnia are cel mai mare potenial dintre rile dunrene pentru a demonstra
fezabilitatea unor astfel de soluii prin proiecte la scar mare, susine Orieta Hulea, Director
regional de conservare la WWF.
Elaborarea unui plan pe termen mediu i lung, cu participarea tuturor factorilor interesai, este
o prioritate pentru Romnia. Din acest motiv, WWF i ofer toate resursele i expertiza celor
50 de ani de conservare i recontrucie ecologic pe tot globul n serviciul autoritilor
publice din Romnia, considernd orice ntlnire cu acestea drept prioritar, astfel nct s
avem, n sfrit, o abordare unitar i coerent a acestor probleme la toate nivelurile de
decizie.

Proiectul DANUBE FLOODRISK

Evaluarea riscurilor de inundatii pentru zonele inundabile dunarene, adaptata nevoilor
partilor interesate din domeniu s-a derulat timp de trei ani, in perioada mai 2009-aprilie
2012 si a urmarit imbunatatirea conditiilor de trai si a economiei in zonele inundabile aflate
de-a lungul Dunarii. Prin caracterul sau trans-disciplinar, proiectul a integrat o mare varietate
de parti interesate si grupuri active in domeniu. Iar prin dimensiunea strategica, de gestionare
a riscurilor de inundatii, a devenit un proiect-pilot si un exemplu de bune practici pentru
cooperarea in Programul Europa de Sud Est.

Comnici Ioana Mihaela

SPR III

Dunarea este una dintre cele mai importante axe naturale din Europa de Sud-Est, care
leaga majoritatea tarilor din zona si unde riscul de inundatii creste odata cu schimbarile
climatice. In ultimele decenii, cresterea numarului de asezari industriale si urbane in ariile
inundabile a provocat o acumulare de valori in zonele de risc, care poate conduce la daune
enorme in caz de inundatii. Un exemplu au fost evenimentele din anul 2006, cand inundatiile
catastrofale din Bazinul Dunarii au relevat vulnerabilitatea regiunii. De aceea, partenerii din
statele riverane au propus realizarea unui proiect prin care sa fie delimitat riscul de inundatii,
care sa contribuie la intelegerea proceselor si sa furnizeze instrumentele necesare pentru a
imbunatati managementul riscurilor.
Reducerea riscurilor in bazinele hidrografice internationale mari poate fi realizata
numai printr-o abordare transnationala, interdisciplinara si orientata spre partile interesate, in
cadrul unui proiect transnational comun. In acest caz, programul de cooperare transnationala
Sud-Estul Europei era cel mai potrivit pentru a asigura succesul colaborarii.
Astfel, DANUBE FLOODRISK s-a concentrat pe cele mai eficiente masuri pentru
reducerea riscului de inundatii: evaluarea riscurilor, cartografierea acestora, implicarea
partilor interesate si reducerea riscurilor printr-o planificare spatiala adecvata.
Proiectul a reunit 19 parteneri - universitati si institutii de cercetare, autoritati publice
nationale si locale, agentii, ONG-uri si alte parti interesate, care au dezvoltat impreuna:

un sistem scalabil de harti de risc pentru zonele inundabile dunarene,

o metodologie transnationala si un model pentru evaluarea riscurilor de inundatii si

cartografiere,
o serie de propuneri de masuri pentru atenuarea efectelor inundatiilor, ajustarea

planurilor de amenajare a teritoriului, evaluarea dezvoltarii economice in zonele inundabile si

cresterea gradului de constientizare a riscurilor de inundatii de catre autoritatile publice si
oamenii politici.2
Partenerul Lider de proiect a fost Ministerul Mediului si Padurilor din Romania.

http://mdrap.ro/comunicare/buletine/newsletter-mdrt?newsID=144&art=1045 accesat
la data de 11.01.2015, ora 19.04