Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
materializeaza in Orasul ideal. Aceste lucruri se bazau pe o geometrie foarte evidenta. Un caz cunoscut e
cel a lui Leonardo Da Vinci un oras pe malul unei ape cu circulatii subterane in care circulatiile nu se
suprapun.
Al doilea oras provin din interpretarea tratatului lui Vitruviu, se ajunge la un oras perfect centrat.
Un alt oras este cel a lui FIlarete , orasul Sforzinda. Filarete inscrie orasul intr-un cerc in care limita
propriu-zisa a orasului e forma stelata cu strazi care converg catre centru orasului acolo unde se afla
palatul familiei Sforza.
O alta idee este cea a lui Francesco Giorgio Martini- si aici vedem aceasta idee a centralitatii unui oras.
Variantele lui MArtini sunt pe diferite tipuri de terenuri in functie de asta creidu-si trama stradala.Orasul
ideal are in centru o piata, un spatiu public.
O alta influenta asupra gandirii este modificarea modului de fortificare a orasului: ziduri inalte cu
bastioane si cu o fortificatie speciala pentru citadela dar in centru ramane spatiul public.
Odata cu perfectionarea artileriei zidurile de fortificare au inceput sa scada in inaltime, au ramas
bastioanele, acest sistem s-a latit pe teren.
Acest sistem de oras ideal s-a difuzat si in alte zone ale europei: Albrecht Durer- forma patrata in plan iar
in centru se afla castelul seniorului.
PAlmanova,Charevile,Mannheim
In perioada renasterii dec 15.16.17 incep sa se precizeze anumite principii ale proiectarii oraselor care ua
fost numite teme ale urbanismului clasic. Se bazeaza pe o prigoare a gandirii avand in spate niste
principii ale antichitatii. Aceste teme sunt:
-planificarea urbana- intentia de imaginare a intreg spatiului urban al unui oras
-atentia acordata traseului strazilor orasului- cel mai folosit a fost traseul rectiliniu
-axe majore ale orasului- asigura o simetrie a fronturilor stradale
- o preocupare de convergere a acestor axe intr-un loc de interes in oras
-perspectiva monumentala
-rolul important pe care il are piata-capata un rol de reprezentare
-atentia acordata fatadelor cladirilor
Extinderea orasului Ferrara
Orasul care a fost defapt cel ami supos unor transformari a fost Roma.
Piata renascentista:
-este inchisa
-forma regulata
-are o arhitectura unitara aproape identica
ex: Piazza Ducale
- din mom in care se intra in piata privitorul poate intelege volumetria pietei
ex. piazza Santissima Anunziata: apare un acces principal
-prin pozitia lor statuile devin prime capete d eperspectiva
ex: Piata Capitoliului realizata de Michelangelo intr-o zona situata la marginea forului ROman cu o leg
functionala evidenta cu acesta. Michelangelo a refacut fatadele cladirilor existente ==> forma pietei e
una trapezoidala, el a mizat pe efectul de perspectiva : doua cladiri inclinate care prin efectul de
perspectiva par paralele. El a plasat in centru o sculptura si a legat piata de oras prin trepte. Nu mai
respecta regula pietei cu forma perfecta si are o lature deschisa orientata catre bazilica Sant
Pietro(centrul politic si religios al romei).
ex. Piazza San Marco prin felul in care arh fronturilor a stiut sa se adapteze spatiului confera aceasta
senzatie de interior
Gradina italiana riguros geometrica cu capete de perspectiva, totul e la o scara care poate fi perceputa
de privirea umana.
Mai tarziu apare barocul si clasicismul.
IN baroc cele mai importante sunt pietele:
-perceperea spatiului,intervine un lucru important care e miscare, exista perspective diferite, intervinet
impul in intelegerea spatiului baroc intervine si o aspiratie sper scenografie
-Pietele baroce au de cele mai multe ori niste forme complexe in plan combinatii de forme geometrice
-Diferite combinatii cu statui, fantani care schimba preceptia spatiului
ex.: Piazza del Popolo, tridentul , la intersecti a axelor Domenico Fontana a plasat obeliscul,biserici