Testul denver pentru evaluarea dezvoltarii

Copin mai mici pot fi examinati in timp ce stau in poala mamei. Explica
mamei ca nu este de asteptat ca fiecare test sa fie incununat de succes.
incepe cu testele cele mai simple si foarte usoare. Continua incet.
Materiale folosite in cadrul testului: ghem de lana rosie, cutie cu
struguri, sunatoare cu maner, sticluta, clopotel, minge de tenis, 8 cuburi.
Efectuarea testului. Se trage o linie verticala corespunzatoare rstei
cronologice a copilului pe graficul de la p.290. Daca copilul a fost prematur se
vor scadea lunile de prematuritate din virsta cronologica.
Se vor efectua testele care corespund liniei. Testul fi facut de un parinte
daca copilul doreste astfel.
Imposibilitatea de a trece unul din teste care a fost trecut de 90% din
ceilalti copii poate sau nu sa aiba o semnificatie anormala. Obser cum se
simte copilul in timpul testului.
Note la test ( coltul de sus al timentelor testelor de la inile 290-291).
1. Cand este intins pe burta isi ridica capul sprijinindu-se pe antebrate
(Amaini)
2. Cand este ridicat de mana din pozitie culcata in pozitie sezanda capul nu
atarna
3. Copilul poate folosi peretele sau o balustrada ca sa se ajute (dar nu o
persoana)

4. Arunca mingea spre examinator

5. Sare o distanta (peste o foaie de hartie A4)

6. Merge inainte, cu calcaiul la o distanta de 2-3 cm de rful celuilalt picior
7. Trebuie sa prinda o minge care sare. Permiteti 3 incercari

8. Merge inapoi

9. Leganati ghemul de lana incet in fata ochilor. Trebuie obsert daca ochii se
misca 90 de grade spre linia mediana

10. Apuca zornaitoarea cand manerul ii atinge degetele

11. Cauta ghemul de lana cand acesta dispare din campul vizual (in spatele
mesei)

12. Apuca boaba de strugure intre police si index

13. Apuca de sus boaba de strugure intre police si index

14. I se ordona: Copiaza asta (un cerc) (fara sa i se numeasca sau sa i se
demonstreze)
15. Care linie este mai lunga (se intoarce invers si se repeta)
16. Copiaza asta (o cruce). Liniile se pot incrucisa in orice unghi
17. Copiaza asta (un patrat). Daca nu reuseste i se poate arata.
18. Doua brate, sau doi ochi, sau doua picioare conteaza ca o parte
19. Numeste imaginile de la baza graficului

20. Da cubul mamei, pune-l pe masa (fara gesturi)

21. Sa raspunda la 2/3 din: ce faci daca-ti e frig/foame, daca esti obosit
22. Pune asta pe/sub/in fata/in spatele scaunului (fara gesturi)
23. Sa raspunda la 2/3 din: focul e fierbinte/gheata e; mama este femeie,/tata
este un cal este mare/un soarece este
24. Defineste 6 din 8: minge, lac, birou, banana, perdea, gard viu, paj. Se
indica verbal ca s-a inteles
25. Va raspunde la 3/3 din ce este facuta lingura/gheata/usa
26. Zimbiti, vorbiti sau faceti semne pentru a obtine un zambet (trei
tentative). (Nu atingeti)
27. in timp ce se joaca cu o jucarie incercati sa i-o luati. Treceti peste aceasta
daca se opune
28. Copilul nu trebuie sa fie capabil sa-si lege sireturile sau sa-si incheie un
nasture la spate
a-sAcest test nu este prea bun pentru a pune in evidenta deficite minore de
articulatie sau lingvistice. in cazul in care se suspecteaza asa ce se lua
leagatura cu un expert in probleme de limbaj. O versiune adusa la zi a acestui
test (Denver II) este in curs de eluare. Ea contine mai multe teste de limbaj,
noi scale de rsta, noi categorii de interpretare a testelor si o scala de eluare a

comportamentului1.

Cel mai bun raspuns motor - are 6 grade:

6 Efectueaza ordinul dat (asculta comanda): copilul se misca spontan sau la cerere;
5 Raspuns localizat la durere: se aplica o presiune moderata pe patul ungheal cu un creion, apoi se incearca
aplicarea unui stimul asemanator in zona supraorbitala si in cea sternala. Miscari executate cu scopul de a
modifica stimulul dureros constituie un raspuns localizat;
4 Retragere la durere: trage membrul pentru a-l indeparta de durere; 3 Raspunsul flexor la durere: presiunea
pe patul ungheal determina o
flectare anormala a membrelor - postura decorticata;
2 Postura extensoare la durere: stimulul determina extensia membrului (adductie, rotatie interna a umarului,
pronatie a antebratului) - postura decerebrata;
1 Absenta raspunsului la durere
Nota: se inregistra cel mai bun raspuns al oricarui membru.
Cel mai bun raspuns verbal este eluat in 5 grade:
5 Copilul este orientat: zimbeste, este orientat la sunete, fixeaza si urmareste obiectele.
Deschiderea ochilor - are 4 grade:

4 Deschidere spontana a ochilor;

3 Deschiderea ochilor ca raspuns la vorbire (orice fel de vorbire sau strigat, nu neaparat solicitarea de a
deschide ochii);
2 Deschiderea ochilor ca raspuns la durere (durere la nivelul membrelor, ca mai sus);
1 Nu deschide ochii.
Se poate sili un scor general prin insumarea scorurilor din cele 3 domenii eluate (de ex.: nu raspunde la
durere + absenta verbalizarii + absenta deschiderii ochilor = 3).In cazul unui copil mai mare de 4 ani se
folosi scorul Glasgow.
-sin cazul in care ai o astfel de problema, trebuie sa verifici auzul copilului, asigurandu-te de validitatea
rezultatelor unui astfel de examen.
Dezltarea rbirii. Dupa primele luni de viata se produce deja diferentierea de limbaj. Astfel ganguritul copiilor
chinezi este deosebit de cel al copiilor europeni.Inainte de implinirea primului an de viata, ganguritul este
inlocuit cu un jargon format din \"cuvinte\" plauzibile, dar care nu au sens.In jurul virstei de un an cateva
cuvinte sunt folosite cu inteles, iar la un an si jumatate apar mici propozitii - formate din doua cuvinte (de ex.
\"tata vine\").
La 2 ani apar propozitii care au subiect, verb si obiect (\"eu vreau o prajitura\").
La varsta de 3 ani si jumatate copilul va fi deprins gandirea si limbajul, poate face abstractizari si dispune de
elemente de ratiune. Vocabularul la aceasta varsta poate fi de o mie de cuvinte, ceea ce ii permite sa
construiasca propozitii de felul: \"i-am dat prajitura deoarece ii era foame\".
Nimic din ceea ce se va petrece in restul vietii nu va egala activitatile intelectuale si lingvistice din acesti ani.
Dezltarea lingvistica ulterioara a copilului este dedicata unor probleme care din punct de vedere conceptual
sunt minore - invatarea subjonctivului, dezltarea cabularului si elaborarea de ipoteze (\"daca nu as fi aruncat
ceasca pe jos, poate as fi primit o prajitura\").
Exista o mare variatie in dezltarea limbajului si in etapele acestei dezltari: ce este evident anormal?
Dimensiunea cabularului. Daca un copil atinge varsta de 3 ani cu un cabular mai mic de 50 de cuvinte,
trebuie sa ne gandim la:

surditate,
disfazie expresiva,
dispraxia rbirii - in special daca aceasta are un caracter telegrafic, daca este neclara si se insoteste de o
deteriorare a comportamentului determinata de o stare de frustratie.
Sindromul audio-premotor. Copilul nu poate reflecta in mod corect sunetele pe care le aude in controlul
motor al laringelui si al respiratiei, in loc sa bolboroseasca, copilul este linistit, nu este capabil sa cante sau
sa fredoneze.
Disfunctie respiratorie-laringeala - disfonie determinata de o reglare incorecta a vibratiei corzilor cale si a
trecerii aerului prin laringe. Vocea este sonora si aspra.
Afonie congenitala. Este o tulburare rara. Vocea este subtire, slaba si sunetele sunt emise cu efort.
Claritatea rbirii. La 2 ani si jumatate o mama trebuie sa inteleaga, in cea mai mare parte a cazurilor,
cuvintele copilului. Daca nu le poate intelege se poate suspecta:
surditatea sau dispraxia de articulare (componentele fonetice ale gangurelii sunt consoanele usor de
pronuntat - b si m, cu buzele, si d, cu limba. Aceasta este cea mai frecventa problema de rbire la copin mici.
Raportul fete/baieti este = 3. Lipsa de mobilitate a limbii poate de asemenea sa fie una din cauzele
tulburarii. in acest caz copilul nu poate pronunta sunetele care necesita o ridicare a limbii (d si s) - si poate
sa fie neie de o interventie chirurgicala pentru liberarea fraului limbii. De asemenea poate fi necesara terapie
specializata pentru rbire.
Alte cauze ale dispraxiei de articulare pot fi sindromul audio-pre-motor si disfunctia respiratorie-laringeala.
Capacitatea de intelegere. La varsta de 2 ani si jumatate copilul tre-bue sa inteleaga ordine simple cum ar fi:
\"ia-ti pantofii\". Daca nu intelege aceste ordine putem suspecta urmatoarele:
surditate - daca auzul este doar diminuat (o pierdere de acuitate auditiva de 25-40 decibeli) cea mai
probabila cauza o constitue Otita medie secretorie. Pierderile de acuitateauditiva mai importante sunt
probabil de natura neuro-senzoriala;

 deficit cognitiv, sau lipsa de contact.

Exista numeroase cauze care pot determina tulburari de rbire. Acestea pot fi dobandite sau congenitale.M
Cauze dobandite: meningoencefalita, traumatismele craniene, sindromul Landau-Kleffner (pierdere
progresiva a limbajului insotita de epilepsie).
Cauze congenitale: sindromul Klinefelter, galactozemia, histidinemia, agnozie auditiva, sindromul portului
plutitor.
Se va incepe terapia rbirii cit se poate de precoce - mult inainte de inceperea scolii
Copin inta sa mearga in jurul rstei de 1 an. in cazul in care copilul nu a inceput sa mearga pana la rsta de 18
luni, se ridica doua intrebari: copilul este normal din punct de vedere fizic? intarzierea se obser si in alte
domenii?
a-sSe considera posibilitatea unui sindrom Duchenne (distrofie musculara) precoce - se face consiliere
genetica inainte de viitoarea sarcina. O alta cauza importanta este luxatia congenitala de sold.
Paralizia cerebrala este o tulburare cronica de postura si miscare provocata de o leziune a SNC care survine
inainte de rsta de 2 ani si care nu are un caracter progresiv. Simptomele constau in coordonare deficitara a
miscarilor si intarziere mintala (in 35% din cazuri).1 Prelenta este de 2/1000. Durata obisnuita a supravietuirii
este de 16 ani, fie ca este sau nu asociata cu o retardare mintala gra (QI
Caracteristica esentiala a perioadei copilariei o constituie capacitatea de a creste si a se dezvolta.
Se folosi orice ocazie pentru a masura si a cantari copilul. O serie de inregistrari, proiectate pe o ela
centesimala (p.35O) arata daca cresterea este deficitara (curba cresterii traverseaza sutimile).
Nota traducatorului: Se foloseste in text termenul de \"centii\" (o abreviatie de la \"percentil\") tradus aici
prin \"sutime\". Definitia din dictionarul Webster a termenului \"percentiT este urmatoarea: \"loarea unei
riabile statistice care marcheaza limita dintre doua interle consecutive - oricare ar fi ele, dintr-o distributie de
100 de interle, fiecare din acestea continand o sutime (1/100) din populatia totala\".
Prin deficit de dezvoltare (\"failure to thrive\" sau non-dezvoltare) se intelege incapacitatea de a castiga in
greutate in mod adect in perioada de sugar. in mod tipic, in astfel de cazuri circumferinta capului este in
raport cu cresterea lineara, care, la randul ei, este in relatie cu greutatea corporala.1 In 95% din cazuri
aceasta crestere insuficienta este datorita fie unei cantitati insuficiente de hrana, fie unei absorbtii
insuficiente a hranei oferite. In tarile Lumii a Treia cauza este cel mai adesea saracia. in tarile dezvoltate
fenomenul se datoreaza unor dificultati ale familiei, unor relatii proaste intre parinti, unei insuficiente
comunicari afective sau unor tehnici de alimentare necorespunzatoare.
Printre alte cauze ale deficitului de dezvoltare se numara: infectiile cronice, boli gastrointestinale sau meolice
(insuficienta renala, acidoza tubulara, diabetul insipid sau zaharat, hiperplazia suprarenala congenitala,
hipotiroidismul, imunodeficientele), boli cardiace.
Uneori este vorba doar de un tip de \"crestere diferita\", obsert la un copil de aspect normal, dar de statura
mica (aceasta putand fi datorita unei prematuritati, subponderalitatii la nastere, faptului ca parintii sau
fratii/surorile sunt de statura mica), in special daca sugarulare un aer multumit si se comporta normal).In
cadrul examenului se vor elua urmatoarele aspecte:2 comportare, nivel de activitate,
starea generala a sanatatii, aspectul de multumire al copilului, prezenta unor eventuale semne de maltratare
(p.336), starea materiala a familiei, inaltimea membrilor familiei, tipul de alimentare, caracteristici
dismorfice, boli ale parintilor, in general trebuie adoptat un anumit scepticism in legatura cu datele care sunt
oferite de familie. Te vei interesa daca atunci cand a fost cantarit, copilul era imbracat. in ceea ce priveste
masuratorile de lungime, acestea sunt in mod deosebit expuse la eroare.
Probleme care trebuie rezolte in cadrul spitalului includ: hranirea copilului si interactiunea mama-copil.
Astfel, in cazul in care copilul este alaptat la san, trebuie sa daca prinde bine sanul. In cazul in care nu prinde
decat mamelonul este foarte probabil ca nasul ii fi comprimat de canalele lactifere si deci nu putea sa se
alimenteze. in cazul in care este alimentat cu biberonul trebuie sa se da daca orificiul tetinei este suficient de
larg pentru a asigura curgerea libera a laptelui. Un alt aspect care trebuie eluat este daca sugarul reincepe
sa castige in greutate in cazul in care este separat de familie. in fine, trebuie sa se elueze daca este
necesara protejarea copilului (impotri unor eventuale maltratari).
A sti cand si cum sa se faca investigarea presupune o mare abilitate profesionala. Din punctul de vedere al
copilului este mult mai bine sa se ceara opinia unui coleg cu experienta, inainte de a incepe o serie de teste
care sunt dificile si costisitoare. intr-un studiu efectuat in 1994 s-a constatat ca numai 39, dintr-un total de
4880 de teste paraclinice s-au dovedit a fi utile.3 Investigatiile vor include: sumar de urina (exista riscul unor
rezultate fals pozitive in cazul in care se folosesc saci pentru colectarea urinii), glicemie, calciu ionic, proteine
plasmatice, proteina C-reacti, T4, TSH, hemoleucograma, cromatografie de aminoacizi urinari, examenul
scaunului, radiografii, ecografie renala sau de SNC, studii ale scheletului pentru identificarea nanismului (sau
a unor maltratari) biopsie jejunala, ecocardiograma, electrocardiograma etc.