Curs 10

Constituirea societatilor reglementate de Legea nr.

31/1990
Modalitatile de constituire
Pornind de la prevederile art. 9 din Legea nr. 31/1990, au fost
identificate doua modalitati de constituire a societatilor. Astfel, in functie
de persoanele care participa la formarea capitalului social, societatile pot
fi constituite (i) prin subscriptie integrala si simultana sau (ii) prin
subscriptie publica.
Constituirea prin subscriptie integrala si simultana este modalitatea
de constituire a unei societati caracterizata prin aceea ca formarea
capitalului social se realizeaza exclusiv prin aporturile persoanelor care au
initiativa constituirii. Aceasta metoda este aplicabila tuturor formelor de
societate.
Constituirea prin subscriptie publica este modalitatea de constituire
a unei societati caracterizata prin aceea ca formarea capitalului social se
realizeaza nu numai prin aporturi ale persoanelor care au initiativa
constituirii, dar si prin aporturi apartinand altor persoane. Constituirea
societatilor prin aceasta metoda este aplicabila exclusiv societatilor pe
actiuni. Art. 187 din Legea nr. 31/1990 pune semnul de egalitate intre
functionarea societatii in comandita pe actiuni si functionarea societatii pe
actiuni, nu si intre modalitatile de constituire (argumentul este acela ca
articolul se regaseste in titlul privind functionarea societatii, iar nu in titlul
privind constituirea societatii).
(i) Constituirea societatilor prin subscriptie integrala si
simultana presupune parcurgerea a doua etape principale: (a) incheierea
actului constitutiv si (b) inmatricularea (inregistrarea), autorizarea
functionarii si inregistrarea fiscala.
(a) Incheierea actului constitutiv
Aspecte terminologice
In privinta actelor juridice care stau la baza constituirii unei
societati, Legea nr. 31/1990 foloseste o terminologie variata, respectiv
contract de societate, statut sau act constitutiv. In vederea stabilirii unei
relatii intre aceste denumiri, trebuie avute in vedere prevederile art. 5
alin. (1) (4). Potrivit art. 5 alin. (1) si (2), in functie de forma de societate,
in vederea constituirii trebuie incheiate urmatoarele acte juridice:
o Contract de societate
In cazul in care urmeaza a fi constituita o societate in nume colectiv
sau o societate in comandita simpla. Din punct de vedere terminologic,
actul juridic poate fi denumit contract de societate sau act constitutiv [art.
5 alin. (4)].
o Contract de societate si statut
In cazul in care urmeaza sa se constituie o societate pe actiuni, o
societate in comandita pe actiuni sau o societate cu raspundere limitata.
Cele doua acte pot imbraca forma a doua inscrisuri diferite sau a unui
inscris unic. Din perspectiva terminologica, actele juridice pot fi denumite
1

contract de societate si statut, daca se opteaza pentru doua inscrisuri

diferite sau act constitutiv, daca se opteaza pentru inscris unic [art. 5 alin.
(3)].
o Statut
In cazul in care urmeaza a fi constituita o societate cu raspundere
limitata cu asociat unic (societate cu raspundere limitata unipersonala).
Din perspectiva terminologica, actul juridic poate fi denumit statut sau act
constitutiv [art. 5 alin. (4)].
Natura juridica a actului constitutiv
Avand in vedere prevederile art. 5 alin. (1) (5), ca regula, natura
juridica a actului constitutiv este aceea de act juridic bilateral. Prin
exceptie, natura juridica a actului constitutiv este aceea de act juridic
unilateral (in situatia societatii cu raspundere limitata cu asociat unic).
Cu privire la situatia in care actul constitutiv este un contract, acesta
are natura contractului de societate, urmand a i se aplica prevederile
speciale reglementate de Legea nr. 31/1990 si, in completare, prevederile
NCC referitoare la contractul de societate.
Cu privire la situatia in care actul constitutiv este act juridic
unilateral, in temeiul art. 1325 NCC, acestuia urmeaza a i se aplica in mod
corespunzator dispozitiile referitoare la contracte. Avand in vedere
legatura stransa cu contractul de societate, urmeaza a se aplica
prevederile contractului de societate.
Conditiile ce trebuie respectate la incheierea actului constitutiv
Incheierea actului constitutiv presupune respectarea tuturor
conditiilor de validitate de fond si de forma, precum si a celor referitoare
la proba actului juridic.
(1) In privinta conditiilor de validitate de fond, Legea nr. 31/1990
reglementeaza urmatoarele conditii speciale:
Consimtamantul
Acesta trebuie sa provina de la un numar minim de persoane. Astfel,
ca regula, numarul minim de asociati necesar pentru constituirea unei
societati este de doi. Prin exceptie, societatea cu raspundere limitata se
poate constitui cu un asociat [(art. 4 si art. 5 alin. (2)]. Potrivit art. 56 lit.
h), nerespectarea numarului minim de asociati constituie un caz de
nulitate a societatii. In plus, in privinta societatii cu raspundere limitata
este reglementat si un numar maxim de asociati, acesta neputand depasi
50 de persoane. In masura in care nu este respectata aceasta regula,
sanctiunea incidenta este respingerea cererii de inregistrare in Registrul
Comertului (art. 46).
Capacitatea de folosinta
Regula instituita de art. 1 alin. (1) este aceea a existentei
capacitatii. Astfel, ca regula, orice persoana fizica sau juridica poate
constitui o societate. Prin exceptie, potrivit art. 6 si art. 14, sunt instituite
incapacitati speciale de folosinta.
Nu pot constitui o societate reglementata de Legea nr.
31/1990 incapabilii si persoanele condamnate pentru
infractiunile prevazute la art. 6.
2

Cu privire la ambele situatii, art. 6 alin. (2) nu se refera direct la

imposibilitatea acestor persoane de a constitui o societate, ci se refera la
imposibilitatea lor de a fi fondatori. Totusi, art. 6 alin. (1) defineste
fondatorii ca fiind, printre altele, semnatarii actului constitutiv. Avand in
vedere ca semnatarii actului constitutiv reprezinta persoanele care isi
exprima vointa de a infiinta o societate, rezulta ca interdictiile din art. 6
alin. (2) vizeaza persoanele care doresc sa infiinteze o societate
reglementata de Legea nr. 31/1990. In plus, art. 6 alin. (2) trebuie
coroborat cu art. 56, potrivit caruia se sanctioneaza cu nulitatea societatii
(nulitatea totala a contractului de societate) situatia in care, la incheierea
contractului de societate, toti fondatorii au fost incapabili. Pentru situatia
in care unul sau mai multi fondatori au fost incapabili, la nivel doctrinar sa impus sanctiunea nulitatii partiale a contractului de societate, nulitatea
vizand doar raporturile cu fondatorii incapabili.
Nu pot constitui anumite societati reglementate de Legea
nr. 31/1990 persoanele fizice sau juridice care si-au
constituit o societate cu raspundere limitata unipersonala
(nu pot fi asociati intr-o alta societate cu raspundere
limitata cu asociat unic). O societate cu raspundere limitata
unipersonala nu poate fi asociat al unei alte societati cu
raspundere limitata unipersonala.
Obiectul contractului
Obiectul de activitate al societatii trebuie sa fie licit si conform
ordinii publice. Conditia rezulta din art. 56 lit. c), care sanctioneaza cu
nulitatea societatii incheierea unui contract cu nerespectarea acestei
reguli.
Cu privire la aporturi, terminologia este, sub anumite aspecte,
diferita fata de NCC. Potrivit Legii nr. 31/1990, aporturile propriu-zise sunt
aporturile in numerar, in natura si in creante, spre deosebire de NCC care
reglementeaza aporturile in bani, in bunuri corporale si bunuri incorporale.
Contributiile cu titlu de aport sunt denumite in Legea nr. 31/1990 aporturi
in munca, iar in NCC sunt denumite aporturi in prestatii si cunostinte
specifice (art. 16 din Legea nr. 31/1990).
In schimbul aporturilor, asociatii primesc parti sociale sau actiuni in
temeiul Legii nr. 31/1990. Astfel, potrivit art. 91 alin. (1) coroborat cu art.
187, asociatii primesc actiuni in schimbul participarii la capitalul social al
societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni. Potrivit art. 11, asociatii
primesc parti sociale in schimbul participarii la capitalul social al
societatilor cu raspundere limitata. In privinta societatilor in nume colectiv
si a societatilor in comandita simpla, Legea nr. 31/1990 nu reglementeaza
cu caracter special, asociatilor din aceste societati urmand a li se distribui
parti de interes in temeiul NCC.
Anumite aporturi au caracter obligatoriu, altele au caracter
facultativ. Aporturile cu caracter facultativ pot fi acceptate la toate
societatile sau doar la anumite forme de societate. Astfel, potrivit art. 16
din Legea nr. 31/1990, aporturile in numerar sunt obligatorii la toate
formele de societate, aporturile in natura sunt posibile la toate formele de
societate, aporturile in creante sunt posibile la anumite forme de societate
3

(societati in nume colectiv, societati in comandita simpla si societati pe

actiuni constituite prin subscriptie simultana si integrala), iar contributiile
in munca sunt admise la anumite forme de societate (societati in nume
colectiv, societati in comandita simpla si pe actiuni, dar exclusiv din
partea asociatilor comanditati).
Nerespectarea conditiilor referitoare la capitalul social subscris
minim este sanctionata cu nulitatea societatii, potrivit art. 56 lit. g). Cauza
de nulitate poate fi interpretata ca referindu-se nu numai la cuantumul
minim al capitalului subscris, dar si la structura acestuia.
Capitalul social subscris trebuie sa aiba un anumit cuantum minim.
Astfel, potrivit art. 11, capitalul social al societatii cu raspundere limitata
este de 200 lei, iar potrivit art. 10, capitalul social al societatii pe actiuni si
in comandita pe actiuni este de 90.000 lei. Nerespectarea conditiilor
referitoare la cuantumul capitalului social subscris este sanctionata cu
nulitatea societatii, potrivit art. 56 lit. g).
Capitalul social trebuie varsat la momentul incheierii contractului de
societate
intr-un anumit cuantum. Legea nr. 31/1990 prevede in art. 9
alin. (2) reguli speciale de varsare a capitalului social pentru societatile pe
actiuni, anume capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic
de 30% din cel subscris. De asemenea, in art. 91 sunt prevazute reguli
speciale cu privire la varsarea capitalului social in societatile in nume
colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata, respectiv capitalul
social trebuie varsat integral la data constituirii. Sanctiunea pentru
nerespectare regulilor privind varsarea capitalului social este nulitatea
societatii, potrivit art. 56 lit. g).
Cauza contractului
Legea nr. 31/1990 prevede reglementari speciale cu privire la cota
de participare a fiecarui asociat la profit. Astfel, potrivit art. 67 alin. (1) si
(2), cota-parte din profit care se distribuie asociatilor se numeste dividend,
iar dividendele se distribuie proportional cu cota de participare la capitalul
social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
(2) In privinta conditiilor de validitate de forma, Legea nr. 31/1990
reglementeaza urmatoarele aspecte particulare:
o Potrivit art. 5 alin. (6), ca regula, actul constitutiv trebuie sa
imbrace forma inscrisului sub semnatura privata.
Prin exceptie, actul constitutiv trebuie sa imbrace forma inscrisului
autentic la anumite forme de societate (societatea in nume colectiv,
societatea in comandita simpla, societatea pe actiuni constituita prin
subscriptie publica). De asemenea, actul constitutiv trebuie sa imbrace
forma autentica indiferent de forma de societate, daca printre aporturi
sunt incluse si bunuri imobile. Legea nr. 31/1990 nu califica expres cerinta
formei scrise. In acest sens trebuie avute in vedere prevederile art. 56,
precum si cele ale art. 1884 alin. (2) NCC. Potrivit art. 56 din Legea nr.
31/1990, se sanctioneaza cu nulitatea societatii lipsa actului constitutiv
sau neincheierea sa in forma autentica, atunci cand aceasta este
obligatorie. Textul ar putea ridica probleme de interpretare cu privire la
semnificatia cauzei de nulitate reprezentata de lipsa actului constitutiv.
4

Astfel, aceasta ar putea sa se refere la absenta actului constitutiv in sens

de negotium sau in sens de instrumentum. Aceasta din urma a fost
interpretarea acceptata la nivel doctrinar. In plus, potrivit art. 1884 alin.
(2) NCC, forma scrisa a actului constitutiv pentru societatile cu
personalitate juridica este o conditie ad validitatem, nerespectarea sa
fiind sanctionata cu nulitatea absoluta. Din aceasta perspectiva, art. 56 lit.
a) din Legea nr. 31/1990 apare ca o aplicatie a art. 1884 alin. (2) NCC in
materia societatilor reglementate de Legea nr. 31/1990. In concluzie,
forma scrisa este o conditie ad validitatem, pentru anumite societati fiind
necesara forma inscrisului sub semnatura privata, iar, pentru altele, forma
inscrisului autentic.
o Potrivit art. 7 si art. 8 din Legea nr. 31/1990, actul constitutiv
trebuie sa includa anumite clauze.
Art. 7 reglementeaza actul constitutiv al societatilor in nume
colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata, iar art. 8 se refera
la societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni. Generalizand, actul
constitutiv trebuie sa includa:
- Clauze de identificare a partilor
- Clauze de identificare a viitoarei societati
- Clauze privind caracteristici ale societatii (obiect de
activitate, durata, capital social etc.)
- Clauze privind conducerea si gestiunea societatii
- Clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor
- Clauze privind sediile secundare ale societatii
- Clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii.
In privinta cuprinsului actului constitutiv, trebuie avute in vedere si
prevederile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 31/1990. Potrivit acestuia, in cazul
in care se intocmesc separat contractul de societate si statutul, acesta din
urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauzele
reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii
societatii. Coroborand art. 7 si art. 8 cu art. 56, rezulta faptul ca o parte a
clauzelor actului constitutiv reprezinta cerinte ad validitatem. Astfel,
potrivit art. 56 lit. f), constituie cauze de nulitate a societatii absenta din
actul constitutiv a clauzelor privind denumirea societatii, obiectul sau de
activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris. In privinta
celorlalte clauze, neincluderea lor in actul constitutiv atrage aplicarea art.
46 din Legea nr. 31/1990, potrivit caruia neincluderea mentiunilor
prevazute de lege atrage respingerea cererii de inregistrare in Registrul
Comertului.
(b)Inmatricularea, autorizarea functionarii si inregistrarea fiscala
Potrivit art. 41 din Legea nr. 31/1990 si art. 1 alin. (1) din Legea nr.
26/1990, in vederea dobandirii personalitatii juridice si pentru a putea
incepe desfasurarea activitatii, societatile trebuie sa urmeze procedura de
inmatriculare sau inregistrare in Registrul Comertului. Concomitent cu
aceasta procedura se realizeaza si procedurile de autorizare a functionarii

(art. 15 din Legea nr. 359/2004), precum si procedura de inregistrare

fiscala (art. 10 13 din Legea nr. 359/2004).
Procedura persupune parcurgerea mai multor faze:
1. Depunerea cererii de inmatriculare in Registrul Comertului, de autorizare
a functionarii si de inregistrare fiscala
Solicitarea inmatricularii in Registrul Comertului trebuie realizata in
termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv de catre anumite
persoane prevazute de lege, acestea fiind fondatorii, primii administratori
sau, daca este cazul, primii membrii ai Directoratului si ai Consiliului de
Supraveghere ori un imputernicit al acestora. In caz de nerespectare a
termenului, orice asociat poate solicita efectuarea inmatricularii. Legea
impune asociatului interesat sa puna in intarziere persoana care ar fi
trebuit sa solicite inmatricularea si sa acorde acestuia un termen de cel
mult 8 zile de la primirea notificarii in vederea conformarii. In cazul in care
au trecut cel putin 3 luni de la data incheierii actului constitutiv fara a se
realiza inmatricularea, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din
subscriptiile lor.
Depunerea cererii de inregistrare sau de inmatriculare se realizeaza
la Biroul Unic din cadrul Oficiului Registrului Comertului in a carui raza
teritoriala isi va avea sediul societatea (art. 6 din Legea nr. 359/2004).
Cererea beneficiaza de un model legal reglementat prin Ordinul Ministrului
Justitiei nr. 1355/2009 si trebuie insotita de setul de documente mentionat
de art. 36 din Legea nr. 31/1990 si de art. 69 si art. 73 din Ordinul
Ministrului Justitiei nr. 2594/2008. Impreuna cu cererea de inmatriculare si
documentele mentionate, se depun declaratia tip pe propria raspundere
privind indeplinirea conditiilor legale de functionare (pentru autorizarea
functionarii), respectiv cererea de inregistrare fiscala (pentru inregistrarea
fiscala). Aceste documente beneficiaza de un model legal reglementat
prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1355/2009.
2. Solutionarea cererii de inregistrare in Registrul Comertului si de autorizare
a functionarii
Competenta de solutionare apartine Directorului Oficiului Registrului
Comertului de pe langa Tribunal si/sau persoanei sau persoanelor
desemnate de catre Directorul General al Oficiului National al Registrului
Comertului (art. 1 din O.U.G. nr. 116/2009). Acesta se pronunta prin
rezolutie executorie de drept [art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 116/2009]. In
cazul admiterii cererii, se dispune inmatricularea in Registrul Comertului si
autorizarea functionarii. Ca regula, autorizarea functionarii se realizeaza
prin asumarea de catre solicitant a responsabilitatii cu privire la
legalitatea desfasurarii activitatilor declarate. Prin exceptie, activitatile cu
impact semnificativ asupra mediului vor fi autorizate din punctul de
vedere al protectiei mediului de catre autoritatile competente in aceasta
materie.
3. Inmatricularea in Registrul Comertului si inregistrarea fiscala
Inmatricularea in Registrul Comertului se realizeaza in termen de 24
ore de la data pronuntarii rezolutiei prin inscrierea efectiva in Registrul
Comertului a datelor mentionate in art. 7 din Ordinul Ministrului Justitiei nr.
6

2594/2008 (art. 26 din Legea nr. 26/1990). La momentul operarii

inmatricularii, potrivit art. 12 din Legea nr. 26/1990, societatii i se atribuie
un numar de ordine in Registrul Comertului (J) si o data a inmatricularii.
Potrivit art. 26 din Legea nr. 26/1990, data inmatricularii este data la care
s-a efectuat inscrierea datelor in Registrul Comertului. Dupa solutionarea
cererii de inregistrare, ca efect al admiterii acesteia, are loc si solutionarea
cererii de inregistrare fiscala. Aceasta intra in competenta Ministerului
Finantelor. In vederea admiterii cererii, Oficiile Registrului Comertului de
pe langa Tribunale transmit Ministerului Finantelor datele referitoare la
inmatricularile efectuate in Registrul Comertului si cele continute in
cererea de inregistrare fiscala. Admiterea cererii de catre Ministerul
Finantelor conduce la atribuirea codului unic de inregistrare (CUI) (art. 11
din Legea nr. 359/2004).
Dupa efectuarea inregistrarii in Registrul Comertului si a inregistrarii
fiscale, potrivit art. 25 din Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2594/2008, se
elibereaza trei documente: certificatul de inregistrare, rezolutia
Directorului Oficiului Registrului Comertului si certificatul constatator prin
care se atesta inregistrarea declaratiilor pe propria raspundere privind
autorizarea functionarii.
4. Publicitatea inmatricularii
Dupa efectuarea inmatricularii societatii, un extras al rezolutiei
Directorului Oficiului Registrului Comertului se comunica din oficiu Regiei
Autonome Monitorul Oficial spre publicare.
(ii) Constituirea prin subscriptie publica a societatilor pe
actiuni
Subscriptia publica presupune parcurgerea procedurii de constituire
aplicabila in cazul constituirii prin subscriptie integrala si simultana, la
care se adauga o etapa premergatoare. Aceasta presupune parcurgerea
mai multor faze:
(a) Intocmirea, depunerea la Oficiul Registrului Comertului din
judetul unde isi va avea sediul viitoarea societate si publicarea in presa a
prospectului de emisiune de catre persoanele care au initiativa constituirii
(fondatori)
Prospectul de emisiune imbraca forma inscrisului autentic si trebuie
sa cuprinda toate clauzele prevazute de lege pentru actul constitutiv al
unei societati pe actiuni, cu exceptiile prevazute la art. 18 alin. (1) din
Legea nr. 31/1990, la care se adauga data inchiderii subscriptiei.
Sanctiunea nerespectarii prevederilor referitoare la forma autentica sau la
cuprinsul prospectului de emisiune este nulitatea acestuia [art. 18 alin. (4)
din Legea nr. 31/1990]. Rezulta, deci, ca forma scrisa si cuprinsul legal
constituie conditii de forma ad validitatem.
(b) Subscrierea de actiuni

Se realizeaza prin inscrierea pe un exemplar al prospectului de

emisiune a mentiunilor prevazute de art. 19, respectiv datele de
identificare a persoanelor care doresc sa participe la formarea capitalului
social (subscriitori), numarul actiunilor subscrise, data subscrierii si
declaratia expresa referitoare la cunoasterea si acceptarea prospectului
de emisiune.
(c) Validarea subscriptiei si aprobarea actului constitutiv de catre
Adunarea Constitutiva
Adunarea Constitutiva este adunarea la care participa toti cei care
au subscris actiuni. Adunarea este convocata de catre fondatori, urmand
sa aiba loc in termen de maxim doua luni de la inchiderea subscriptiei
(art. 20 din Legea nr. 31/1990). In cadrul Adunarii Constitutive, fiecare
persoana care a subscris actiuni are dreptul la un vot, indiferent de
numarul actiunilor subscrise. Potrivit art. 25 din Legea nr. 31/1990,
cvorumul este reprezentat de majoritatea absoluta a persoanelor care au
subscris actiuni, hotararile luandu-se cu majoritatea simpla a acestora
(majoritatea celor prezenti).
Scopul adunarii constitutive este configurat prin art. 28 si art. 22 din
Legea nr. 31/1990 astfel:
o Aproba majorarea sau diminuarea capitalului social prevazut
in prospectul de emisiune, daca subscrierea nu este
concordanta cu acesta
o Verifica existenta varsamintelor (la constituirea prin
subscriptie publica sunt obligatorii aporturile in numerar, fiind
admise si aporturile in natura).
Varsarea aporturilor in conformitate cu legea este o conditie pentru
constituirea societatii. Astfel, societatea nu se poate constitui decat daca
intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in
numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise. Daca au fost facute si
aporturi in natura, acestea trebuie varsate integral.
o Aproba avantajele acordate fondatorilor
o Aproba operatiunile incheiate in contul societatii de catre
fondatori
o Numeste primii administratori, primii membri ai Consiliului de
Supraveghere, primii cenzori sau auditori financiari
o Discuta si aproba actul constitutiv, desemnand si pe aceia
care se vor prezenta pentru autentificarea actelor constitutive
si indeplinirea procedurii de inregistrare in Registrul
Comertului.