Constituirea societatilor reglementate de Legea nr.
31/1990 Modalitatile de constituire Pornind de la prevederile art. 9 din Legea nr. 31/1990, au fost identificate doua modalitati de constituire a societatilor. Astfel, in functie de persoanele care participa la formarea capitalului social, societatile pot fi constituite (i) prin subscriptie integrala si simultana sau (ii) prin subscriptie publica. Constituirea prin subscriptie integrala si simultana este modalitatea de constituire a unei societati caracterizata prin aceea ca formarea capitalului social se realizeaza exclusiv prin aporturile persoanelor care au initiativa constituirii. Aceasta metoda este aplicabila tuturor formelor de societate. Constituirea prin subscriptie publica este modalitatea de constituire a unei societati caracterizata prin aceea ca formarea capitalului social se realizeaza nu numai prin aporturi ale persoanelor care au initiativa constituirii, dar si prin aporturi apartinand altor persoane. Constituirea societatilor prin aceasta metoda este aplicabila exclusiv societatilor pe actiuni. Art. 187 din Legea nr. 31/1990 pune semnul de egalitate intre functionarea societatii in comandita pe actiuni si functionarea societatii pe actiuni, nu si intre modalitatile de constituire (argumentul este acela ca articolul se regaseste in titlul privind functionarea societatii, iar nu in titlul privind constituirea societatii). (i) Constituirea societatilor prin subscriptie integrala si simultana presupune parcurgerea a doua etape principale: (a) incheierea actului constitutiv si (b) inmatricularea (inregistrarea), autorizarea functionarii si inregistrarea fiscala. (a) Incheierea actului constitutiv Aspecte terminologice In privinta actelor juridice care stau la baza constituirii unei societati, Legea nr. 31/1990 foloseste o terminologie variata, respectiv contract de societate, statut sau act constitutiv. In vederea stabilirii unei relatii intre aceste denumiri, trebuie avute in vedere prevederile art. 5 alin. (1) (4). Potrivit art. 5 alin. (1) si (2), in functie de forma de societate, in vederea constituirii trebuie incheiate urmatoarele acte juridice: o Contract de societate In cazul in care urmeaza a fi constituita o societate in nume colectiv sau o societate in comandita simpla. Din punct de vedere terminologic, actul juridic poate fi denumit contract de societate sau act constitutiv [art. 5 alin. (4)]. o Contract de societate si statut In cazul in care urmeaza sa se constituie o societate pe actiuni, o societate in comandita pe actiuni sau o societate cu raspundere limitata. Cele doua acte pot imbraca forma a doua inscrisuri diferite sau a unui inscris unic. Din perspectiva terminologica, actele juridice pot fi denumite 1
contract de societate si statut, daca se opteaza pentru doua inscrisuri
diferite sau act constitutiv, daca se opteaza pentru inscris unic [art. 5 alin. (3)]. o Statut In cazul in care urmeaza a fi constituita o societate cu raspundere limitata cu asociat unic (societate cu raspundere limitata unipersonala). Din perspectiva terminologica, actul juridic poate fi denumit statut sau act constitutiv [art. 5 alin. (4)]. Natura juridica a actului constitutiv Avand in vedere prevederile art. 5 alin. (1) (5), ca regula, natura juridica a actului constitutiv este aceea de act juridic bilateral. Prin exceptie, natura juridica a actului constitutiv este aceea de act juridic unilateral (in situatia societatii cu raspundere limitata cu asociat unic). Cu privire la situatia in care actul constitutiv este un contract, acesta are natura contractului de societate, urmand a i se aplica prevederile speciale reglementate de Legea nr. 31/1990 si, in completare, prevederile NCC referitoare la contractul de societate. Cu privire la situatia in care actul constitutiv este act juridic unilateral, in temeiul art. 1325 NCC, acestuia urmeaza a i se aplica in mod corespunzator dispozitiile referitoare la contracte. Avand in vedere legatura stransa cu contractul de societate, urmeaza a se aplica prevederile contractului de societate. Conditiile ce trebuie respectate la incheierea actului constitutiv Incheierea actului constitutiv presupune respectarea tuturor conditiilor de validitate de fond si de forma, precum si a celor referitoare la proba actului juridic. (1) In privinta conditiilor de validitate de fond, Legea nr. 31/1990 reglementeaza urmatoarele conditii speciale: Consimtamantul Acesta trebuie sa provina de la un numar minim de persoane. Astfel, ca regula, numarul minim de asociati necesar pentru constituirea unei societati este de doi. Prin exceptie, societatea cu raspundere limitata se poate constitui cu un asociat [(art. 4 si art. 5 alin. (2)]. Potrivit art. 56 lit. h), nerespectarea numarului minim de asociati constituie un caz de nulitate a societatii. In plus, in privinta societatii cu raspundere limitata este reglementat si un numar maxim de asociati, acesta neputand depasi 50 de persoane. In masura in care nu este respectata aceasta regula, sanctiunea incidenta este respingerea cererii de inregistrare in Registrul Comertului (art. 46). Capacitatea de folosinta Regula instituita de art. 1 alin. (1) este aceea a existentei capacitatii. Astfel, ca regula, orice persoana fizica sau juridica poate constitui o societate. Prin exceptie, potrivit art. 6 si art. 14, sunt instituite incapacitati speciale de folosinta. Nu pot constitui o societate reglementata de Legea nr. 31/1990 incapabilii si persoanele condamnate pentru infractiunile prevazute la art. 6. 2
Cu privire la ambele situatii, art. 6 alin. (2) nu se refera direct la
imposibilitatea acestor persoane de a constitui o societate, ci se refera la imposibilitatea lor de a fi fondatori. Totusi, art. 6 alin. (1) defineste fondatorii ca fiind, printre altele, semnatarii actului constitutiv. Avand in vedere ca semnatarii actului constitutiv reprezinta persoanele care isi exprima vointa de a infiinta o societate, rezulta ca interdictiile din art. 6 alin. (2) vizeaza persoanele care doresc sa infiinteze o societate reglementata de Legea nr. 31/1990. In plus, art. 6 alin. (2) trebuie coroborat cu art. 56, potrivit caruia se sanctioneaza cu nulitatea societatii (nulitatea totala a contractului de societate) situatia in care, la incheierea contractului de societate, toti fondatorii au fost incapabili. Pentru situatia in care unul sau mai multi fondatori au fost incapabili, la nivel doctrinar sa impus sanctiunea nulitatii partiale a contractului de societate, nulitatea vizand doar raporturile cu fondatorii incapabili. Nu pot constitui anumite societati reglementate de Legea nr. 31/1990 persoanele fizice sau juridice care si-au constituit o societate cu raspundere limitata unipersonala (nu pot fi asociati intr-o alta societate cu raspundere limitata cu asociat unic). O societate cu raspundere limitata unipersonala nu poate fi asociat al unei alte societati cu raspundere limitata unipersonala. Obiectul contractului Obiectul de activitate al societatii trebuie sa fie licit si conform ordinii publice. Conditia rezulta din art. 56 lit. c), care sanctioneaza cu nulitatea societatii incheierea unui contract cu nerespectarea acestei reguli. Cu privire la aporturi, terminologia este, sub anumite aspecte, diferita fata de NCC. Potrivit Legii nr. 31/1990, aporturile propriu-zise sunt aporturile in numerar, in natura si in creante, spre deosebire de NCC care reglementeaza aporturile in bani, in bunuri corporale si bunuri incorporale. Contributiile cu titlu de aport sunt denumite in Legea nr. 31/1990 aporturi in munca, iar in NCC sunt denumite aporturi in prestatii si cunostinte specifice (art. 16 din Legea nr. 31/1990). In schimbul aporturilor, asociatii primesc parti sociale sau actiuni in temeiul Legii nr. 31/1990. Astfel, potrivit art. 91 alin. (1) coroborat cu art. 187, asociatii primesc actiuni in schimbul participarii la capitalul social al societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni. Potrivit art. 11, asociatii primesc parti sociale in schimbul participarii la capitalul social al societatilor cu raspundere limitata. In privinta societatilor in nume colectiv si a societatilor in comandita simpla, Legea nr. 31/1990 nu reglementeaza cu caracter special, asociatilor din aceste societati urmand a li se distribui parti de interes in temeiul NCC. Anumite aporturi au caracter obligatoriu, altele au caracter facultativ. Aporturile cu caracter facultativ pot fi acceptate la toate societatile sau doar la anumite forme de societate. Astfel, potrivit art. 16 din Legea nr. 31/1990, aporturile in numerar sunt obligatorii la toate formele de societate, aporturile in natura sunt posibile la toate formele de societate, aporturile in creante sunt posibile la anumite forme de societate 3
(societati in nume colectiv, societati in comandita simpla si societati pe
actiuni constituite prin subscriptie simultana si integrala), iar contributiile in munca sunt admise la anumite forme de societate (societati in nume colectiv, societati in comandita simpla si pe actiuni, dar exclusiv din partea asociatilor comanditati). Nerespectarea conditiilor referitoare la capitalul social subscris minim este sanctionata cu nulitatea societatii, potrivit art. 56 lit. g). Cauza de nulitate poate fi interpretata ca referindu-se nu numai la cuantumul minim al capitalului subscris, dar si la structura acestuia. Capitalul social subscris trebuie sa aiba un anumit cuantum minim. Astfel, potrivit art. 11, capitalul social al societatii cu raspundere limitata este de 200 lei, iar potrivit art. 10, capitalul social al societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni este de 90.000 lei. Nerespectarea conditiilor referitoare la cuantumul capitalului social subscris este sanctionata cu nulitatea societatii, potrivit art. 56 lit. g). Capitalul social trebuie varsat la momentul incheierii contractului de societate intr-un anumit cuantum. Legea nr. 31/1990 prevede in art. 9 alin. (2) reguli speciale de varsare a capitalului social pentru societatile pe actiuni, anume capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. De asemenea, in art. 91 sunt prevazute reguli speciale cu privire la varsarea capitalului social in societatile in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata, respectiv capitalul social trebuie varsat integral la data constituirii. Sanctiunea pentru nerespectare regulilor privind varsarea capitalului social este nulitatea societatii, potrivit art. 56 lit. g). Cauza contractului Legea nr. 31/1990 prevede reglementari speciale cu privire la cota de participare a fiecarui asociat la profit. Astfel, potrivit art. 67 alin. (1) si (2), cota-parte din profit care se distribuie asociatilor se numeste dividend, iar dividendele se distribuie proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. (2) In privinta conditiilor de validitate de forma, Legea nr. 31/1990 reglementeaza urmatoarele aspecte particulare: o Potrivit art. 5 alin. (6), ca regula, actul constitutiv trebuie sa imbrace forma inscrisului sub semnatura privata. Prin exceptie, actul constitutiv trebuie sa imbrace forma inscrisului autentic la anumite forme de societate (societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla, societatea pe actiuni constituita prin subscriptie publica). De asemenea, actul constitutiv trebuie sa imbrace forma autentica indiferent de forma de societate, daca printre aporturi sunt incluse si bunuri imobile. Legea nr. 31/1990 nu califica expres cerinta formei scrise. In acest sens trebuie avute in vedere prevederile art. 56, precum si cele ale art. 1884 alin. (2) NCC. Potrivit art. 56 din Legea nr. 31/1990, se sanctioneaza cu nulitatea societatii lipsa actului constitutiv sau neincheierea sa in forma autentica, atunci cand aceasta este obligatorie. Textul ar putea ridica probleme de interpretare cu privire la semnificatia cauzei de nulitate reprezentata de lipsa actului constitutiv. 4
Astfel, aceasta ar putea sa se refere la absenta actului constitutiv in sens
de negotium sau in sens de instrumentum. Aceasta din urma a fost interpretarea acceptata la nivel doctrinar. In plus, potrivit art. 1884 alin. (2) NCC, forma scrisa a actului constitutiv pentru societatile cu personalitate juridica este o conditie ad validitatem, nerespectarea sa fiind sanctionata cu nulitatea absoluta. Din aceasta perspectiva, art. 56 lit. a) din Legea nr. 31/1990 apare ca o aplicatie a art. 1884 alin. (2) NCC in materia societatilor reglementate de Legea nr. 31/1990. In concluzie, forma scrisa este o conditie ad validitatem, pentru anumite societati fiind necesara forma inscrisului sub semnatura privata, iar, pentru altele, forma inscrisului autentic. o Potrivit art. 7 si art. 8 din Legea nr. 31/1990, actul constitutiv trebuie sa includa anumite clauze. Art. 7 reglementeaza actul constitutiv al societatilor in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata, iar art. 8 se refera la societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni. Generalizand, actul constitutiv trebuie sa includa: - Clauze de identificare a partilor - Clauze de identificare a viitoarei societati - Clauze privind caracteristici ale societatii (obiect de activitate, durata, capital social etc.) - Clauze privind conducerea si gestiunea societatii - Clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor - Clauze privind sediile secundare ale societatii - Clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii. In privinta cuprinsului actului constitutiv, trebuie avute in vedere si prevederile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 31/1990. Potrivit acestuia, in cazul in care se intocmesc separat contractul de societate si statutul, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauzele reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii. Coroborand art. 7 si art. 8 cu art. 56, rezulta faptul ca o parte a clauzelor actului constitutiv reprezinta cerinte ad validitatem. Astfel, potrivit art. 56 lit. f), constituie cauze de nulitate a societatii absenta din actul constitutiv a clauzelor privind denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris. In privinta celorlalte clauze, neincluderea lor in actul constitutiv atrage aplicarea art. 46 din Legea nr. 31/1990, potrivit caruia neincluderea mentiunilor prevazute de lege atrage respingerea cererii de inregistrare in Registrul Comertului. (b)Inmatricularea, autorizarea functionarii si inregistrarea fiscala Potrivit art. 41 din Legea nr. 31/1990 si art. 1 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, in vederea dobandirii personalitatii juridice si pentru a putea incepe desfasurarea activitatii, societatile trebuie sa urmeze procedura de inmatriculare sau inregistrare in Registrul Comertului. Concomitent cu aceasta procedura se realizeaza si procedurile de autorizare a functionarii
(art. 15 din Legea nr. 359/2004), precum si procedura de inregistrare
fiscala (art. 10 13 din Legea nr. 359/2004). Procedura persupune parcurgerea mai multor faze: 1. Depunerea cererii de inmatriculare in Registrul Comertului, de autorizare a functionarii si de inregistrare fiscala Solicitarea inmatricularii in Registrul Comertului trebuie realizata in termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv de catre anumite persoane prevazute de lege, acestea fiind fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membrii ai Directoratului si ai Consiliului de Supraveghere ori un imputernicit al acestora. In caz de nerespectare a termenului, orice asociat poate solicita efectuarea inmatricularii. Legea impune asociatului interesat sa puna in intarziere persoana care ar fi trebuit sa solicite inmatricularea si sa acorde acestuia un termen de cel mult 8 zile de la primirea notificarii in vederea conformarii. In cazul in care au trecut cel putin 3 luni de la data incheierii actului constitutiv fara a se realiza inmatricularea, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor. Depunerea cererii de inregistrare sau de inmatriculare se realizeaza la Biroul Unic din cadrul Oficiului Registrului Comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea (art. 6 din Legea nr. 359/2004). Cererea beneficiaza de un model legal reglementat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1355/2009 si trebuie insotita de setul de documente mentionat de art. 36 din Legea nr. 31/1990 si de art. 69 si art. 73 din Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2594/2008. Impreuna cu cererea de inmatriculare si documentele mentionate, se depun declaratia tip pe propria raspundere privind indeplinirea conditiilor legale de functionare (pentru autorizarea functionarii), respectiv cererea de inregistrare fiscala (pentru inregistrarea fiscala). Aceste documente beneficiaza de un model legal reglementat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1355/2009. 2. Solutionarea cererii de inregistrare in Registrul Comertului si de autorizare a functionarii Competenta de solutionare apartine Directorului Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunal si/sau persoanei sau persoanelor desemnate de catre Directorul General al Oficiului National al Registrului Comertului (art. 1 din O.U.G. nr. 116/2009). Acesta se pronunta prin rezolutie executorie de drept [art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 116/2009]. In cazul admiterii cererii, se dispune inmatricularea in Registrul Comertului si autorizarea functionarii. Ca regula, autorizarea functionarii se realizeaza prin asumarea de catre solicitant a responsabilitatii cu privire la legalitatea desfasurarii activitatilor declarate. Prin exceptie, activitatile cu impact semnificativ asupra mediului vor fi autorizate din punctul de vedere al protectiei mediului de catre autoritatile competente in aceasta materie. 3. Inmatricularea in Registrul Comertului si inregistrarea fiscala Inmatricularea in Registrul Comertului se realizeaza in termen de 24 ore de la data pronuntarii rezolutiei prin inscrierea efectiva in Registrul Comertului a datelor mentionate in art. 7 din Ordinul Ministrului Justitiei nr. 6
2594/2008 (art. 26 din Legea nr. 26/1990). La momentul operarii
inmatricularii, potrivit art. 12 din Legea nr. 26/1990, societatii i se atribuie un numar de ordine in Registrul Comertului (J) si o data a inmatricularii. Potrivit art. 26 din Legea nr. 26/1990, data inmatricularii este data la care s-a efectuat inscrierea datelor in Registrul Comertului. Dupa solutionarea cererii de inregistrare, ca efect al admiterii acesteia, are loc si solutionarea cererii de inregistrare fiscala. Aceasta intra in competenta Ministerului Finantelor. In vederea admiterii cererii, Oficiile Registrului Comertului de pe langa Tribunale transmit Ministerului Finantelor datele referitoare la inmatricularile efectuate in Registrul Comertului si cele continute in cererea de inregistrare fiscala. Admiterea cererii de catre Ministerul Finantelor conduce la atribuirea codului unic de inregistrare (CUI) (art. 11 din Legea nr. 359/2004). Dupa efectuarea inregistrarii in Registrul Comertului si a inregistrarii fiscale, potrivit art. 25 din Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2594/2008, se elibereaza trei documente: certificatul de inregistrare, rezolutia Directorului Oficiului Registrului Comertului si certificatul constatator prin care se atesta inregistrarea declaratiilor pe propria raspundere privind autorizarea functionarii. 4. Publicitatea inmatricularii Dupa efectuarea inmatricularii societatii, un extras al rezolutiei Directorului Oficiului Registrului Comertului se comunica din oficiu Regiei Autonome Monitorul Oficial spre publicare. (ii) Constituirea prin subscriptie publica a societatilor pe actiuni Subscriptia publica presupune parcurgerea procedurii de constituire aplicabila in cazul constituirii prin subscriptie integrala si simultana, la care se adauga o etapa premergatoare. Aceasta presupune parcurgerea mai multor faze: (a) Intocmirea, depunerea la Oficiul Registrului Comertului din judetul unde isi va avea sediul viitoarea societate si publicarea in presa a prospectului de emisiune de catre persoanele care au initiativa constituirii (fondatori) Prospectul de emisiune imbraca forma inscrisului autentic si trebuie sa cuprinda toate clauzele prevazute de lege pentru actul constitutiv al unei societati pe actiuni, cu exceptiile prevazute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, la care se adauga data inchiderii subscriptiei. Sanctiunea nerespectarii prevederilor referitoare la forma autentica sau la cuprinsul prospectului de emisiune este nulitatea acestuia [art. 18 alin. (4) din Legea nr. 31/1990]. Rezulta, deci, ca forma scrisa si cuprinsul legal constituie conditii de forma ad validitatem. (b) Subscrierea de actiuni
Se realizeaza prin inscrierea pe un exemplar al prospectului de
emisiune a mentiunilor prevazute de art. 19, respectiv datele de identificare a persoanelor care doresc sa participe la formarea capitalului social (subscriitori), numarul actiunilor subscrise, data subscrierii si declaratia expresa referitoare la cunoasterea si acceptarea prospectului de emisiune. (c) Validarea subscriptiei si aprobarea actului constitutiv de catre Adunarea Constitutiva Adunarea Constitutiva este adunarea la care participa toti cei care au subscris actiuni. Adunarea este convocata de catre fondatori, urmand sa aiba loc in termen de maxim doua luni de la inchiderea subscriptiei (art. 20 din Legea nr. 31/1990). In cadrul Adunarii Constitutive, fiecare persoana care a subscris actiuni are dreptul la un vot, indiferent de numarul actiunilor subscrise. Potrivit art. 25 din Legea nr. 31/1990, cvorumul este reprezentat de majoritatea absoluta a persoanelor care au subscris actiuni, hotararile luandu-se cu majoritatea simpla a acestora (majoritatea celor prezenti). Scopul adunarii constitutive este configurat prin art. 28 si art. 22 din Legea nr. 31/1990 astfel: o Aproba majorarea sau diminuarea capitalului social prevazut in prospectul de emisiune, daca subscrierea nu este concordanta cu acesta o Verifica existenta varsamintelor (la constituirea prin subscriptie publica sunt obligatorii aporturile in numerar, fiind admise si aporturile in natura). Varsarea aporturilor in conformitate cu legea este o conditie pentru constituirea societatii. Astfel, societatea nu se poate constitui decat daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise. Daca au fost facute si aporturi in natura, acestea trebuie varsate integral. o Aproba avantajele acordate fondatorilor o Aproba operatiunile incheiate in contul societatii de catre fondatori o Numeste primii administratori, primii membri ai Consiliului de Supraveghere, primii cenzori sau auditori financiari o Discuta si aproba actul constitutiv, desemnand si pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actelor constitutive si indeplinirea procedurii de inregistrare in Registrul Comertului.