IDR Curs 12

Clasificarea tutelei- in functie de modul de deferire si in functie de persoanele aflate sub tutela.
Dupa modul de deferire, tutela este de 3 feluri:
- Legala sau legitima deferita potrivit codului decemviral, agnatilor incapabili de fapt, acestia veninand la
tutela in ordinea in care vin la mostenire chiar daca ei insisi ar fi incapabili urmand ca tutorele incapabil
sa fie pus sub tutela la randul lui.
- Tutela testamentara acordata prin testament pentru eventualitatea in care testatorul ar muri inainte
ca copilul sa implineasca varsta pubertatii.
- Tutela dativa acrdata de catre pretor incapabililului de fapt care nu are nici agnati si caruia nu i s-a
desemnat un tutore prin testament. Abia din mom,entul adoptarii legii AETILIA tutela se transf intr-un
veritabil instrument de orcotire a inca[abililor de fapt.
Dupa pers puse sub tutela- 2 categorii:
- Tutela in puperus sui
- Tututela femeii sui iuris
Tutela in puberus sui iuris este acordata pers sui iuris care nu au implinit varsta de 14 ani. Au capacitate de
drept, au personalitate, dar nu au capacitate de fapt (discernamant). Nu au reprezentarea urmarilor actelor si
faptelor lor.
Tutela femeii sui iuris- toate femeile care deveneau sui iuris erau puse automat sub tutela perpetua a agnatilor
lor pentru ca romanii considerau ca femeile sunt obstaculate dpdv intelectual si ca atare nu au discernamant.
In vremea imparatu;lui August, sub influenta orientala, este creata ius liberorum = dreptul copiilor.
Astfel spus, femeia ingenua(nascuta din parinti liberi) cu 3 copii si femeia dezrobita cu 4 sunt scoase de sub
tutela. In anul 410 d Hr sub infl religiei crestine, prin Edictul de la toate femeile sunt scoase de sub tutela.
Tutela se administreaza fie prin negotiorum gestio sau auctoritatis inter positio.
Negotiorum gestio este modul de adm a tutelei pt in puberul care este infans= are o varsta mai mica de 7 ani
si ca atare nu se poate exprima coerent. In acest caz, actele cu privire la bunurile copilului se incheie de catre
tutore in nume propriu inclusiv actele de dispozitie, nu numai cele de administrare. Se incalca astfel principiul
nemo plus iuris adalium tranfere potest quam ipse havere.
= nimeni nu poate s atransmita mai mult decat are el insusi. Prin urmare, tutorele in dreptul roman nu este un
reprezentant al pupilului pentru ca el actioneaza proprio nomine si nu in nomine alieno. Evident ca la finele
tutelei are loc o reglare de conturi intre tutore si pupil, opretatiune in cadrul careia tutorele va transmite
pupilului tot ce a dobandit in baza actelor pe care le-a incheiat. Auctoritatis inter positio este modul de
administrare a tutelei pt in puberul mai mare de 7 ani si pentru femeia sui iuris in cadrul caruia actele se
incheie de catre cel aflat sub tutela personala, dar sub asistarea tutorelui, aceasta avand rolul de a completa
personalitatea celui aflat sub tutela.
.. este tot o institutie de adm a incapabililor de fapt, dar care sunt loviti de incapacitati accidentale,
nefiresti. Evident ca situatiile care s eivesc in practica sociala privind incapacitati accidentale sunt mult mai
diverse si mai numeroase si ca atare numarul curatelellor era relativ mare. Dintre cele mai frecvente curatele
pe care cle int in practica juridica romana: curatela nebunului, curatela risipitorului sau prodigului, si curatela
minorului de 25 de ani instituita printr-o lege pretoriam initial prin 2 cazuri determinate si care s-a extins
ulterior pentru toti minorii. Exista o serie de deosebiti intre tutela si curatela. In primul rand tutela orocteste
pe incapabilii de fapt loviti de incapacitati naturale, firesti, iar curatela pe cei loviti de sit accidentale. In al
doilea rand, spre deosebire de tutela curatela se defera numai potrivit legii si numai dativ (acordata de pretor),
nu exista curatela testamentara ( curator testamentor non dato).
In al 3-lea rand, curatela se administreaza numai prin negotiorum gestio ca atare ea este sanctionata prin
actiunile specifice chestiunii de afaceri in timp ce tutela este sanctionata prin actiuni specifice, actio tutele
directe si actio tutelae contraria, puse la indemana pupilului si respectiv tutorelui in cadrul operatiunii juridice
de reglare de conturi care are loc la finele tutelei.

MATERIA BUNURILOR

Bunurile sunt bunuri susceptibile de apropriere sub forma dreptului de proprietate. Romanii au folosit un
singur termen, res rei pentru a desemna atat bunurile cat si lucrurile in general. Au facut o sg clasificare a
lucrurilor care o include si pe cea a bunurilor pentru ca in anumite conditii orice lucru devine bun, adica este
apropriat. Totodata romani iau cunoscut si conceptul de patrimoniu, concept esential in materia bunurilor.
Ptrimoniu= totalitatea drepturilor, datoriilor si sarcinilor susceptibile de valoare economica sau pecuniara care
apartin unei persoane. L aorigine, romani desemnau patrimoniul prin termeni icde familia si pecunia, termeni
prin care erau desemnati sclavi isi respectiv turmele de vite. Ca tarae, la inceput, petrimoniul cuprindea doar
bunurile corporale. Ulterior conceptia romana cu privire la patrimoniu a evoluat a. i. in epoca clasica conceptul
de patrimniu dobandeste semnificatia actuala. In epoca post clasica, vremea lui Iustinian, patrimoniul=
termenul de substantia. Comentatorii evului mediu au creat teoria potrivit careia in patrimoniul unei persoane
se includ 2 categorii de drepturi:
- Drepturile reale
- Drepturile personale
Drepturile reale sunt cons drepturi absolute, opozabile erga omnes iar drepturile pers= dr
relativeopozabile inter partez. Conceptele de dr real si personal nu sunt autentic romane ci sunt create de
comentatorii medievali plecand d ela expresiile actio in rem si actio in personam care sunt expresii
autentic romane. S-a apreciat in evul mediu, conceptie preluata si in conceptia moderna, ca dr real este un
drept absolut care intra in continutul unui raport juridic prezumat a se stabili intre titularul dr real si toti
ceilalti membri ai societatii, acestia avand obligatia generala si negativa de a nu face nimic de natura a
aduce atingere titularului dr real in exercitaresa dr sau.
Numai ca aceasta constructie teorretica nu corespunde realitatii intru totul pentru ca raportul juridic se
stabileste numai in momentul in care dreptul real este incalcat si este un raport juridic de drept procesual
in continutul caruia intra dreptul de a se intenta o actio in rem, in vederea sanctionarii dreptului incalcat.
Dreptul de creanta este un drept relativ opozabil inter partes si care ia nastere in cadrul unui raport juridic
determinat intre creditor si debitor. Astfel incat distinctia dintre dreptul real si cel personal, asa cum in
mod corect au intuit romanii, este o distinctie care s eaplica numai pe planul dreptului procesual.

Clasificarea lucrurilor

Suma divizio a clasificarilor lucrurilor, asa cum arata Gaius in Institutiones etse aceea in res in patrimonio si
res extra patrimonio. Res in patrimonio sunt lucruri care pot forma ob al proprietati prin, iar res extra
patrimonbiu sunt lucruri care prin natura sau destinatia lor nu pot forma obiect al proprietatii private.

Res in patrimonio la randul lor sun susceptibile de mai multe clasificari:
Suma divizilor, este aceea in res mancipi si res nec mancipi.
Res manicipi= bunurile cele mai valoroase pretioziores , spre pilda, la romani, pamantul, vitele si sclavii
erau considerate bunir mancipi adica bunurile cele mai valoroase. Dimpotriva, banii, creantele, erau
considerate bunuri nec mancipi.

O alta clasificare bunuri corporale (res corporales) si bunuri incorporale.
Bunurile corporale= au o forma materiala. Bunurile incorporale sunt cele care nu au forma materiala. In
aceatsa categorie intra drepturile subiective= bunuri incorporale.
La romani insa, cu o singura exceptie: dreptul de proprietate la romani nu era un bun incorporal, ci era un
bun corporal pentru ca romanii faceau confuzia intre drept si bunul care formeaza obiectul acelui drept,
adica asupra caruia poarta acel drept. Hec res mea est = acest bun este al meu.
Alta clasificare: res mobilesc si res soli adica bunuri mobile si bunuri imobile. Aceasta clasificare nu etse o
casificare expresa, ci este o clasificare implicita care rezulta din mecanismul de funtionare al unor institutii
acesta fiind diferit dupa cum bunul este mobil sau imobil.
Ex: la uzucapiune, exista termene diferite. Un an pentru bunuri mobile si si 2 ani pt cedle imobile.
O alta clasificare foatre imp este res genera si res species. Genera- bunurile de gen, adica bunurile care se
individualizeaza prin trasaturi caracteristice genului sau speciei din care fac parte. Bunurile individual
determinate se individualizeaza prin trasaturi proprii numai lor si este apanajul partilor contractante sa
califice bunul ce form obiectul intelegerii lor ca fiind un bun de gen sau un bun individual determinat.
Ex: daca obiectul intelegerii il reprezinta 2 sclavi= de gen
Daca este sclavul Filipus si sclavul= individual

Este foarte iportanta ac clasificare in materia riscului in contract unde funtioneaza urm reguli:
- Daca obiectul obligatiei deb este o res genera si el piere fortuit debitorul nu este exonerat de
raspundere, potrivit prinmcipiului de drept, genera non pereunt = bunurile de gen nu pier.
- Daca obiectul obligatiei deb este o res species si el piere fortuit debitorul este de rasp potrivit
principiului debitor rei certe inter ritur rei liberatum.
Ultima cat de bunuri sunt res cve pondere numro mensurave constant = bunurile care se
individualizeaza prin cantarire, numarare sau masurare. Ele sunt ceea ce noi numim astazi
bunuri fungibile, calificarea unui asemenea bun este apanajul uzurilor comerciale.

Titlurile juridice cu care pot fi stapanite bunurile:
- Titlu de porprietate
- Titlu de posesiune
- Titlu de detentiune

Cel mai important titlu juridic : posesiunea.
Posesiunea, prin definitie, este o stare de fapt constand in stapanirea materiala a unui lucru, stapanire care
se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor posesori.. Este forma exterioara de
manifestare a propr, dar nu se confunda cu ea. Toti proprietarii sunt si posesori,insa nmu toti posesorii
sunt si proprietari. Proprietatea etse un drept, pos e o stare de fapt.
Prin urmare exista si posesori neproprietari, astfel spus, sfera posesorilor este mult mai larga decat cea a
propr.
Poeseiunea a luat nastere la romani in legatura cu stapanirea exercitata de patricieni asupra pamanturilor
concedate din ager publicus.Patricienii primeau la inceput suprafete d epamant pe care le puteau lucra
impreuna cu familiile lor, adica sclavii. Dar pe masura ce statul roman s-a extins si aceste suprafete
concedate erau din ce in c emai extinse depasind posibilitatile patr de ale lucra. Patr subconcedau aceste
terenuri clientilor lor. Daca concesiunea acordata d estat era retrasa, automat era revocata si
subcopncesiunea. Dupa cum succesiunea putea fi revocsata pt alte motive. Atata timp cat raporturile de
clientela erau stranse nu au aparut probleme cu revocarea subconcesiunilor. La un moment dat, aceste
raporturi de clientela au inceput sa se dilueze si in acest context in practica au aparut tot mai des sit in care
clientii refuzau sa restituie terenurile subconcedate. AStunci pretorul a intervenit si a creat interdictul de
precario acordat patricienilor prin care acestia puteau reintra in stapanirea pamanturilor subconcedate
clientilor lor. Intrucat aceste suprafete de teren concedate din ager publicus se numeau posesiones, noua
figura juridica a luat denumirea de posesiune. Prin urmare, stapanirea d efapt exzercitata d epatricieni
asupra terenurilor concedate din ager publicus se bucura de protectie juridica si devine o posesiune in
momentul crearii interdictului de precario.
Elementele posesiunii: animus si corpus. Animus este elementul intentional subiectiv constand in
intentia posesorului de a stapani bunul pentru sine ( rem sidi habendi) si de a se comporta fata de bun ca
un adevarat proprietar (verus dominus).Corpus al posesiunii este elementul material obiectiv si cuprinde
totalitatea actelor materiale prin care se realizeaza stapanirea asupra bunurilor. Corpus al posesiunii nu
presupune neaparat un contact material nemijlocit cu bunul, ci este un drept superior de supraveghere si
control asupra bunului.
Posesiunea se dobandeste prin sine sau prin altum si se pierde prin pierderea lui animus sau prin pierderea
lui corpus sau prin pierderea ambelor elemente ale posesiunii.
Posesiunea etse d emai multe feluri: posesio ad interdicta= posesiunea care se bucura de protectie
juridica prin intermendiul interdictelor posesori.
- Posesio ad uzucapione = posesiunea care duce in anumite conditii la dobandirea proprietatii daca si
celelalte conditii pentru a o opera uzucapiunea sunt indeplinite.
- Posesio in iusta = poseisunea ditiata in raport cu anumita persoana si care ridica posesorului protectia
juridica in raport cu persoana respectiva. Ditiile posesiunii sunt violenta, clandestinitatea si
precaritatea.
- Posesio iuris, poseisunea unui drept pe care romanii o numeau cvasi posesio ( ca si o posesie). L
origine, romanii considerau ca drepturile nu pot fi posedate deoarece ele nu sunt susceptibile de
corpus fiind res incorporales. Ulterior ei au observat ca dreptul de servitute se exercita prin acte
materiale necesare posesiei si au admis ca servitutea poate fi posedata dupa care au facut urmatorul
rationament juridic:
- A) servitutea poate fi posedata
- B) servitutea e un drept
Concluzie= drepturile pot fi posedate.

Efectele posesiunii
Posesia se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor posesori.
b) Posesia duce i nanumite conditii la dob propr prin uzucapiune daca si celallte conditii ale uzucapiunii
sunt indeplinite.
c) in procesul de revendicare posesorul are calitatea procesuala de parat si ca atare o pozitie
procesuala extrem de comoda pentru ca el zice posideo cvia posideo = posed pentru ca posed. Poti
deposa daca esti proprietar!!!
eda
Interdictele posesori sunt mijl jur de ocrotire a posesiunii si prin aceasta, implicit a proprietatii in cazul
posesorilor proprietari sau de o ocrotire a unei situatii de fapt existenta la un moment dat in societate
in cazul posesorilor ne proprietari. Interdictele sunt de 2 categorii:
- Retinendi posesori cauza
- Recuperande posesionis causa
Interdictele retinendi posesionis cauza duc la redobandirea posesiunii pierdute, iar interdictele
recuperande duc la pastrarea sau .. posesiuni iexistente.
Interdictele recuperandi sunt in nr de 3:
a) Interdicte unde vi= deoarece prin violenta. La randul lor sunt de 2 categorii: unde vi cotidiana si unde vi
armata. Cotiana duc la redobandirea posesiunii pierdute prin violenta obisnuita, iar armata duc la red
posesiunii pierdute cu mana armata.
b) Interdictul de clandestina posesione= acordat celui care intra in stapanirea unui bun fara stirea
proprietarului.
c) Interdictul de precario care este acordat posesorului in contra detentorului precar.
Prin aceste interdicte sunt sanctionate vitiile posesiunii : violenta, clandestinitatea si precaritatea.