www.referat.

ro

Ulcerul gastric si duodenal

Ulcerul reprezinta o lipsa de substanta la nivelul stomacului sau duodenului
(nisa ulceroasa), datorita digestiei mucoasei gastrice de catre secretia gastrica
clorhidropeptica (acid clorhidric si pepsina).
Peste 15% din populatie a suferit sau va suferi in cursul vietii de aceasta
afectiune.
Ulcerul
poate
aparea
la
orice
virsta.
Ulcerul duodenal apare mai des la 35-40 de ani, iar ulcerul gastric la
persoane de peste 50 de ani. Autopsic si endoscopic ulcerul gastric apare tot
atit de frecvent ca si ulcerul duodenal, cam 20% dintre ulcerele gastrice fiind
si duodenale. In ulcer au aparut in ultimii ani schimbari revolutionare in ceea
ce
priveste
diagnosticarea
bolii.
Importanta durerii tipice ulceroase s-a diminuat, dieta nu mai are practic nici
un rol, chirurgia dispare ca mijloc terapeutic, apare medicatia antisecretorie
care vindeca ulcerul in patru saptamini, se precizeaza rolul Helicobacter
Pylori
care
trebuie
eradicat.
Manifestarea clinica a ulcerului cel mai des intilnita este durerea, dar se stie
totusi ca 10% - 40% dintre ulcere evolueaza asimptomatic, fara durere.
Ulcerul asimptomatic este o descoperire intimplatoare (endoscopica,
radiologica, autopsica) sau, dupa o evolutie fara simptome apare brusc o
complicatie:
hemoragia
sau
perforatia.
Durerea in ulcer se datoreaza stimularii receptorilor nervosi de la nivelul
nisei ulceroase de catre acidul clorhidric si spasmului musculaturii gastrice
ce insoteste nisa. Traditional, se descrie o durere tipic ulceroasa dar corelatia
nu s-a dovedit ferma intrucit in 30%-60% dintre durerile de tip ulceros nu
exista ulcer. Pe de alta parte, multe ulcere au o durere care nu este de loc
"tipica".
Ulcerul doare in orice anotimp
Durerea de tip ulceros este o durere veche (un istoric de 2-3 ani este
obisnuit). Se situeaza pe linia mediana a abdomenului si poate iradia lateral
in hipocondre si in spate (cind indica penetratia in pancreas ori chiar
perforatia posterioara). Nu iradiaza nicioadata sub ombilic sau in umeri.
Durerea este descrisa ca un junghi, flacara (arsura), rosatura si poate fi
insotita de senzatie de foame, asa numita "foame dureroasa".
Durerea ulceroasa se calmeaza la ingestia de alimente, medicatie

antisecretorie sau antiacida, varsatura sau in caz de singerare. Durerea apare

la 1-2 ore dupa masa, dureaza 30-90 minute si dispare spontan pentru a
reaparea dupa masa urmatoare. Durerea poate trezi bolnavul in prima
jumatate a noptii, dupa ultima masa. Durerea abdominala care trezeste
bolnavul spre 3-4 dimineata este mai degraba de origine biliara sau
intestinala. Aceasta relatie tipica in raport cu mesele nu mai are astazi decit o
valoare
orientativa
relativa.
Durerea ulceroasa este descrisa ca survenind in perioade de 30-45 zile
urmate de perioade de acalmie, perioadele dureroase survenind de obicei
primavara si toamna. Se stie insa astazi ca ulcerul "doare" in orice anotimp
(si
iarna
si
vara).
In ulcerul gastric, durerea se comporta adesea ca si in ulcerul duodenal dar in
cel putin 25% dintre cazuri are alte caracteristici: durerea nu se calmeaza cu
masa ci chiar este provocata de prinzuri copioase. Nisa gastrica se vindeca
mai greu, mai lent decit cea duodenala.
Unele ulcere pot fi in realitate cancere
Diagnosticul de ulcer se sustine radiologic si endoscopic. In ulcerul gastric
evidentiat radiologic, este obligatorie edoscopia cu biopsie deoarece unele
ulcere pot fi in realitate cancere. In ulcerul duodenal evidentiat radiologic nu
este obligatorie endoscopia si biopsia intrucit nu exista practic risc de cancer
la
nivelul
bulbului
duodenal.
Geneza ulcerului are la baza dezechilibrul intre factorii agresori asupra
mucoasei gastrice si factorii de aparare, protectie ai acesteia. Protectia
mucoasei consta in stratul de mucus si din bariera epiteliala (epiteliul
mucoasei) care nu permit ionilor de hidrogen (H+) din acidul clorhidric si
pepsinei
sa
patrunda
in
profunzime.
Integritatea apararii mucoasei depinde de prezenta postaglandinei E. Daca
bariera mucoasa este rupta, H+ si pepsina patrund in profunzime si digera,
distrug,
tesutul
gastric
generind
ulcerul.
Bariera mucoasa este rupta de catre antiimflamatoriile nesteroidiene,
Helicobacter Pylori, alcool, acizi biliari. Apararea mucoasei este deficitara la
cirotici, bronsiticii cronici, anemici cronici, categorii care din aceasta cauza
vor suferi mai frecvent de ulcer. Agresiunea asupra mucoasei este
reprezentata de acid clorhidric si pepsina, ea crescind la cei cu secretie
crescuta
de
acid
clorhidric.
Cauzele cresterii secretiei de acid clorhidric sunt infectia cu Helicobacter
Pylori (gastrita antrala cu Helicobacter care determina cresterea secretiei de

gastrina, hormon care stimuleaza secretia de acid clorhidric), mostenirea unei

mase crescute de celule secretoase de acid clorhidric, hipercalcemiei, cafelei,
alcoolului, corticosteroizilor. Acestea frineaza vindecarea unui ulcer deja
existent (si il agraveaza) dar nu sunt dovediti ca factori care pot genera ulcer
de "novo". La fel, fumatul nu genereaza ulcer de "novo" dar intirzie
vindecarea
ulcerului
deja
existent.
Factorii cauzali dovediti ai unui ulcer, sunt practic in numar de trei:
Helicobacter Pylori, antiinflamatoriile nesteroidiene si factorul genetic.
Rareori, ulcerele multiple apar in tumori pancreatice secretoare de gastrina
(Sindrom Zollinger Ellison). Complicatiile ulcerului sunt hemoragia,
perforatia si stenoza pilorica si necesita tratament endoscopic sau chirurgical.
Tratamentul

ulcerului

necomplicat

Ulcerul necomplicat nu necesita internare in spital. Se trateaza ambulator si

nici o dieta, "asa-zisa" pentru ulcer nu accelereaza vindecarea acestuia. De
aceea, dieta va fi una normala cu trei mese pe zi. Bolnavul va depista singur
si va evita alimentele care ii provoaca suferinta. Este prudent ca in perioada
acuta (nisa prezenta) bolnavul sa evite consumul de cafea si alcool, sa nu
fumeze si sa nu consume antiinflamatorii nesteroidiene sau corticosteroizi.
Medicatia antisecretorie foloseste blocantii receptorilor hidrogenilor sau de
preferat, inhibitorii de pompa protonica: Omeprazol, Pantoprazol,
Lansoprazol. In paralel, se va eradica Helicobacter Pylori folosind doua
antibiotice. Daca acest microb nu este eradicat complet, ulcerul poate
recidiva. O schema de tratament acceptata este urmatoarea: Omeprazol
(20mg/ 2ori pe zi x 7 zile si apoi 20 mg/ zi x 21 zile), Claritromicina ( 500
mg/ 2 ori pe zi x 7 zile), Amoxicilina (1000 mg/ de 2 ori pe zi x 7 zile).
Terapia dureaza, de obicei, 30 zile si rareori este necesara prelungirea
acesteia peste o luna. Tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal
necomplicat nu mai este atit de necesar, exceptie facind bolnavii care refuza
terapia medicala. O nisa benigna gastrica ce persista dupa trei luni de
tratament trebuie