Apa- sursa

vieii

O
O
O

2:

3:

1:

S cunosc rolul apei n viaa omului;

S identifice apa ca o principal surs a sntii;

S deosebeasc cauzele i consecinele polurii.

Motto:
Viaa a aprut n ap. Btrnii merg la biseric dup
ap
binecuvntat. Indienii se purific n Gange, aceeai
ap care
preia cenua morilor lor. Botezul are loc n ap.
Apa spal, purific i binecuvnteaz.

Masaru
Emoto

Ea este cu noi n fiecare clip a vieii noastre, dar

cunoatem oare noi secretele acestui element
extraordinar? De unde a venit? Cine a adus-o
pe planeta noastr si de ce? Singura planet de acest
fel n ntregul univers. Probabil c doar apa nsi
cunoate
rspunsurile
la aceste
ntrebri.
Exist
la fel
de multa ap
pe pmnt
astzi ca i la
nceputuri, cnd lumea s-a nscut i a dobndit forma i
senzaiile pe care le cunoatem att de bine. Nimic n
lume nu este att de moale i maleabil ca i apa. Cu
toate acestea ea erodeaz ceea ce este dur i puternic i
nimic nu o poate nvinge, desi oricine o poate cuceri.
Ceea ce este flexibil i maleabil cucerete ceea ce este
puternic, iar ceea ce este moale nvinge ceea ce este
dur.

n trecutul ndeprtat, oamenii au nvat s exploateze aceast

proprietate unic. Locuitorii Nordului ndepartat obinuiau s disloce
piatra turnind ap n crpturi si crevase nainte de venirea ngheului.
n sud, oamenii obinuiau s introduc pene n lemn n crpturile din
piatr i apoi sa le udau cu ap. Odat cu umflarea acestora, piatra se
sprgea.
Omul a folosit apa n diferite scopuri. Astfel ea fiind ceva
indispensabil pentru viata de zi cu zi. Apa i-a dat omului si resurse de
trai: alge, peti etc. Omul a nceput a folosi fora rurilor , construind la
nceput instalaii primitive (mori, joagare,pive). Este un mijloc de
transport ideal, o surs de energie si cel mai bun prieten al agriculturi.

Apa si Sanatatea Omului

Apa este un factor de o importan deosebit pentru sntatea
populaiei. Tratnd aceast problem prin prisma aspectului
cantitativ, menionm c n lipsa apei sau insuficiena acesteia
reprezin una din cauzele care duc la permanentizarea strii de
insalubritate i implicit la rspndirea unui mare numr de
afeciuni. n acelai timp, calitile i compozi ia chimic a apei
st la originea unui ir de boli netransmisibile. De menionat c
potrivit unui studiu realizat de UNESCO, 1 miliard de locuitori ai
planetei se confrunt cu problema apei potabile, rile din Africa
fiind cel mai mult afectate de aceast problem, iar Finlanda se
bucur de apa cea mai curat din lume. Totodat, datele
Organizaiei Mondiale a Sntii arat c, n lume, mor zilnic 34
de mii de persoane, inclusiv 5 mii de copii, din cauza apei potabile
poluate, noteaz BASA -press.

Apa-un mister
Daca incredibilul devine credibil, atunci inseamna ca
apa isi poate cumva aminti de insusirile compusilor
dizolvati in ea chiar si atunci cand din acestia nu a mai
ramas nici macar o molecula, bazandu-se tocmai pe
capacitatea sa de a retine in matricea sa structurala
amprenta energetica sau semnatura vibrationala a
substantei fizice.

Masaru Emoto a facut diferite

experimente asupra apei la distanta.
Pe cateva eprubete sigilate cu apa distilata au fost lipite etichete, pe care au fost
scrise cuvintele: iubire, multumesc si al treilea esantion a ascultat muzuca clasica.
Aceste esantioane au fost fotografiate cu ajutorul microscopului.
Apa a format in toate cazurile cristale diferite si pure. Nici unul nu semana cu celalt.
Analiza a aratat ca structura apei era diferita pentru fiecare dintre aceste eprubete,
dovedind in mod cert ca influentele asupra apei la distanta produc un ecou,
remodelandu-i structura.
S-a constatat ca apa este un element "viu", capabil sa memoreze informatia. Apa
memoreaza diferite influente si le transforma in cristale care imita structura
energoinformationala.
In mod asemanator, celelalte eprubete au fost expuse in fata televizorului,
calculatorului si telefonului mobil.

Iat i rezultatele:

Apa n Republica Moldova

90 la sut din apa potabil din fntnile din Republica Moldova este poluat,
iar peste 80 la sut
din locuitorii de la sate nu au acces la surse sigure de ap potabil, relateaz
BASA -press.
Potrivit fostului viceministru al sntii, Mihai Magdei, Republica Moldova
risc s rmn fr
ap potabil, dac nu va avea grij de calitatea apelor din rurile Nistru i
Prut.

Aproape toate cele peste trei mii de ruri mari i mici din Moldova se afl, n
prezent,
ntr-o stare deplorabil, iar pentru a le salva trebuie luate msuri de urgen,
precum curarea
i amenjarea izvoarelor care le alimenteaz, lichidarea focarelor poluante de
pe maluri i
restabilirea fiilor de protecie ale acestora, a spus preedintele
organizaiei teritoriale Chiinu
a Micrii Ecologiste din Moldova,Vladimir Garaba.

Aproape 3 620 de ruri, rulee i alte surse de ap sun poluate,iar calitatea

sczut a apei cauzeaz aproape
25 la sut din bolile diareice acute, iar peste 60 la sut din elevii din Republica
Moldova risc s se
mbolnveasc din cauza apei necalitative i a condiiilor de via insalubre, a
precizat Magdei.

Poluarea apei i consecinele acesteia:

Dactoatapadepepamntarfiturnatn
16paharecuap, 15ijumatatedintreele
arconine apsrataoceanelorimrilor.
Dinjumatateadepaharrmas, mareparte
estenglobatfiengheurile
polare,fieestepreapoluatpentrua
fifolositadreptap
potabiliastfel,ceeaceamairamanepentru
consumulomeniriireprezintconinutul
uneilingurie. Dinconsumulmondialdeap,
69%esterepartizat agricultirii, 23%
industrieiinumai8% ndomeniulcasnic.

Cauzelepoluriiapei:
Scurgeriaccidentaledereziduuride la
diversefabrici,darideversrideliberate
aunorpoluani;
Scurgeride larezervoarededepozitareiconductede
transportsubterane,maialesprodusepetroliere;
Pesticideleiierbicideleadministrate nlucrrileagricolecare
sedeplaseazprinsolfiindtransportatede apdeploaiesaude
lairigaiipnlapnzafreatic;
ngrmintelechimiceiscurgerileprovenitede
lacombinatelezootehnice;
Deeurileireziduurilemenajere;
Sareapresaratntimpulierniipeosele, careestepurtatprinsol
deapdeploaieizpad topit;
Depuneriledepoluanidinatmosfer,ploileacide.
Poluaniiapeisuntproduseledeoricenaturcareconinsubstanen
staresolid,lichidsaugazoas, ncondiiiinconcentraiicepotschimba
caracteristicileapei,fcnd-oduntoaresntii.

Consecinelepolurii:
Asupra mediului:

posibilitatea contaminrii sau polurii chimice a animalelor acvatice;

contaminarea bacteriologic sau poluarea chimic i radioactiv a legumelor, fru

ctelor sau a zarzavaturilor;

Distrugerea florei microbiene propriei ape ceea cedetermin mic orarea capacit
ii de debarasare fa de diveri poluani prezeni la un moment dat.
Asupra sntii:
Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul c oamenii nu beau
suficient ap sau apa but nu are cele mai bune calit i.
Asupra calitii apelor:
n viaa colectivitilor umane, apele sunt utilizate zilnic att ca aliment
ct i n asigurarea igienei personale. n medie, in 24 de ore, un om adult consum
n scopuri alimentare 2-10L de apa.
Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care
le conine ca rezultat al ncrcrii cu substan e organice n descompunere,
al polurii cu substane chimice sau ape reziduale. Cu ct apa con ine mai multe
substane organice, chimice sau ape reziduale cu att mirosul este mai u or de perceput
.

Concluzie
Universul a fost creat de ctre Absolut, de ctre sursa care a produs ntreaga
existen i toate
manifestrile ei fizice. Cu toii avem n noi o prticic din apa Oceanului
Primordial. Fiecare
cuvnt al nostru este precum un strop de ap. Un mediu al gndului, o surs de
informaie.
Pentru noi apa este cu adevrat lichidul vieii, este cea mai de pre bogie
natural, mai scump
chiar dect petrolul, carbunele, fierul, deoarece ea este de nenlocuit.
Apa nu este un privilegiu, e un drept!