2.3.

Diagnosticul operational (de productie si exploatare)

Diagnosticul operaional sau industrial urmarete funciunea de cercetaredezvoltare i pe cea de producie, in scopul de a aprecia fiabilitatea i viabilitatea
intreprinderii.
In cadrul acestui diagnostic sectorial se identifica in primul rand punctele tari i
punctele slabe privind activitatea de cercetare-dezvoltare.
Se urmaresc interesul pe care il manifesta i eforturile pe care le depune
intreprinderea pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. Analiza cheltuielilor de
cercetare-dezvoltare se poate efectua prin calculul ponderii acestora in costuri i in cifra
de afaceri.
Se analizeaza obiectivele de cercetare-dezvoltare ale intreprinderii in corelaie cu
posibilitaile ei concrete de atinge obiectivele pe care i le propune.
Se studiaza modul in care este organizata activitatea de cercetare-dezvoltare,
atribuiile, competenele i libertaile care ii revin.
Nu in ultimul rand, se apreciaza ritmul inlocuirii produselor i tehnologiilor,
rodnicia i eficiena activitaii de cercetare-dezvoltare la nivelul intreprinderii.
Intr-o etapa urmatoare (a doua) se analizeaza funciunea de producie, urmarinduse distinct procesul de fabricaie i respectiv starea mijloacelor de producie.
Astfel, procesul de fabricaie este analizat pe faze, dupa cum urmeaza:
A.

Activitatea de aprovizionare

Este analizata sub aspectul modului in care este organizata i riscurilor care
decurg de aici i sub aspectul dependenei de un numar mic de furnizori sau unei anumite
categorii de furnizori ori existenei altor astfel de constrangeri.
Pot sa existe i implicaii asupra organizarii cumpararii i stocarii materiilor prime
sau marfurilor, avand ca rezultat imobilizarea unor resurse financiare voluminoase pentru
a evita riscul apariiei unor intreruperi in ciclul de exploatare.
B.

Activitatea de producie (exploatare)

Este i ea diagnosticata pe cateva direcii.

Se analizeaza mai intai caracteristicile produciei: daca se realizeaza pe stoc sau

pe comanda, in ce cantitate se realizeaza, daca producia este sezoniera, care sunt
procedeele de fabricaie pe care le utilizeaza firma, acestea comparandu-se cu procedeele

de fabricaie utilizate de concurena, care sunt perspectivele firmei din acest punct de
vedere.
Se studiaza apoi ciclul de producie, determinandu-se posibilitaile de reducere a
sa, atat prin eliminarea locurilor inguste printr-o mai buna organizare i printr-o dotare
superioara, cat i prin utilizarea unor noi tehnologii. Utilajele i tehnologiile firmei se
studiaza prin comparaii cu competitorii.
Se identifica punctele tari i punctele slabe privind nivelul de automatizare i
perspectivele sale.
Se studiaza productivitatea muncii, metodele folosite in organizarea produciei i
a muncii i se evideniaza posibilitaile de imbunataire a acestora. se stabilesc
eventualele limite, constrangeri in acest domeniu.
Un loc important in cadrul tematicii analizei il au preocuparile firmei pentru
asigurarea calitaii, acordarea de garanii, costul garaniei etc.
C.

Activitatea de depozitare/ambalare

Se determina dimensiunile i importana stocurilor,posibilitaile de reducere a

acestora printr-o organizare mai buna, modul in care sunt calculate provizioanele pentru
deprecierea stocurilor, ce se face cu stocurile nevandute, dar cu ambalajele?
In a treia etapa se analizeaza starea mijloacelor de producie.
Se face atat o analiza globala, urmarindu-se vechimea i uzura tehnica a
imobilizarilor corporale, cat i analiza individuala a principalelor elemente de natura
construciilor i echipamentelor, selectandu-se cele a caror valoare deine o pondere mare
in volumul total al imobilizarilor.