HEMORAGIA - HEMOSTAZA

HEMORAGIA

Exteriorizarea extravazarea
continutului sanguin printr-o solutie de
continuitate a peretelui vascular
(traumatica sau proces patologic)

Clasificarea hemoragiilor

dup natura vasului lezat

dup locul unde se produce scurgerea de snge
dup gravitate, n relatie cu cantitatea de snge
pierdut
ritmul n care se pierde sngele (acute/cronice)
dup succesiunea n timp (primare/secundare)
dupa criteriul terapeutic (medicale/chirurgicale)

Dup natura vasului lezat

hemoragii arteriale:
cu snge rosu
care se scurge sub presiune,
sincron cu btile cordului;

hemoragii venoase:
cu snge rosu nchis,
sngerare continu;

hemoragii capilare:

cu sngerare difuz;

hemoragii mixte: arteriale , venoase

Dup locul unde se produce

scurgerea de snge

HEMORAGII INTERNE, cnd sngele se acumuleaz ntr-o

cavitate natural care NU comunic cu exteriorul: pleural
(hemotorax), peritoneal (hemoperitoneu), articular
(hemartroz), pericard (hemopericard);
HEMORAGII EXTERNE, cnd sngele se scurge la
suprafat prin intermediul unei solutii de continuitate a
tegumentelor sau mucoaselor;
HEMORAGII EXTERIORIZATE, se produc ntr-o cavitate
care comunic cu exteriorul, manifestndu-se prin:
hematemez si melen, hematurie, uretroragie, menoragie,
metroragie, hemoptizie etc.;
HEMORAGII INTERSTITIALE, cnd sngele infiltreaz
tesuturile: echimoze, hematoame; pot avea aspecte deosebit
de grave cnd difuzeaz n spatiul retroperitoneal,
mediastinal.

Dup gravitate, n relatie cu cantitatea de

snge pierdut
Acesta

se calculeaz avnd n vedere c un adult de

aproximativ 70 kg are aproximativ 5 l de snge (7% din greutatea
corporal)

HEMORAGIE
MICA

Cantitate sange Cantitate sange

pierdut (ml.)
pierdut (%)
< 500

< 10%

MIJLOCIE

500-1500

20 30%

MARE

1500-2500

30 50%

CATACLISMICA > 2500

Hemoragiile

> 50%

sunt considerate grave cnd Ht scade sub 30%, iar Hb sub 5%.

Fiziopatologia hemoragiei

Gravitatea hemoragiei este n relatie cu

debitul,
durata sngerrii
cu posibilittile de reactie ale organismului, n sensul
compensrii hemoragiei
tarele organice preexistente:

afectiunile hepatice, renale,

anemiile cronice,
insuficienta respiratorie

factori de agravare ai hemoragiei

Copii si btrnii suport mai greu hemoragia,

datorit mecanismelor recuperatorii deficitare;
Femeile suport mai bine hemoragiile mici si
mijlocii dect brbatii;

Fiziopatologia hemoragiei

Vasoconstrictie
Tahicardie
Polipnee
Compensarea volemiei:
Hemodilutie (lichidele interstitiale trec in
vase)
Hemoconcentratie (mobilizarea sangelui din
rezervoare)

Raspunsul organismului la
hemoragie

Vasoconstrictie - microcirculatie
Mobilizarea rezervelor volemice :

tegument, muschi, splina, etc

Reajustarea patului vascular redistributie

Tahicardie, tahipnee
Mobilizarea apei interstitiale
Reducerea pierderilor de apa renale

Vasoconstrictie

Reduce lumenul vascular

Reduce patul vascular

Mareste rezistenta vasculara

periferica

Clinic

Semne locale:

hemoragia extern
Arteriala sange rosu, sincron cu bataile cardiace
Venoasa sange rosu inchis, in valuri
Capilara sangerare difuza in masa

hemoragia intern
Hemoperitoneu
Hemotorace
Hemartroza
hemopericard

hemoragia extravazata

Hemoragia extravazat

gingivoragia sangerare la nivelul gingiilor;

epistaxisul scurgerea de snge prin nas;
hemoptizia - survine n urma hemoragiei la nivelul
aparatului respirator: snge rosu, aerat care se care
se evacueaz dup o chint de tuse;
hematemeza - cu snge rosu sau snge digerat (n
zat de cafea) care survine n urma unei hemoragii
din tubul digestiv superior
melena eliminarea prin defecatie a sngelui
digerat care provine din tubul digestiv superior;
sngele are un aspect negru lucios, ca pcura;
rectoragia eliminarea de snge rosu, nedigerat,
prin defecatie, care survine din hemoragiile tubului
digestiv inferior;

metroragia sngerare pe cile genitale

feminine, n afara ciclului menstrual;
menoragia - reprezint o menstruatie prelungit;
hematuria exteriorizarea unei hemoragii din
cile urinare;
uretroragia scurgerea de snge prin meatul
uretral n afara mictiunilor;
hemobilia hemoragie prin cile biliare;
otoragia scurgere de snge prin conductul
auditiv extern.

Semne generale

Tegumente palide, reci, umede

Agitatie (hipoxie cerebrala)
Sete
Greata
Voma
Tahicardie
Tahipnee

Explorrile paraclinice

Ht si a Hb si numrului de globule rosii;

nregistrarea presiunii venoase centrale (PVC)

n primele ore dup hemoragie, exceptnd hemoragiile

grave, aceste valori pot fi normale sau apropiate de
normal, iar adevrata valoare s fie constatat abia
dup producerea hemodilutiei;
presiunea < 6 cmH2O semnific o hipovolemie acut
(N = 6 10 cmH2O);

T.A.
Diureza

Tratamentul hemoragiilor
HEMOSTAZA

Hemostaza

Hemostaza spontana

Hemostaza terapeutica
Hemostaza provizorie
Hemostaza definitiva

HEMOSTAZA

Scopul esential al hemostazei este prevenirea

pierderilor sanguine dupa leziune traumatica
vasculara
Solutie de continuitate a pielii hemoragie
Hemostaza spontana (fiziologica):
timpul vascular
timpul plachetar
timpul plasmatic (chimio-umoral) = coagularea

contractia vasului lezat,

agregarea plachetelor sanguine,
coagularea sangelui cu formarea retelei de fibrina care
consolideaza trombul plachetar

Hemostaza provizorie

pozitionarea segmentului lezat:

flexia exagerat a antebratului pe brat, a gambei pe
coaps, a coapsei pe bazin poate opri o hemoragie,
datorit lezrii vaselor situate distal de plica de flexiune;
pozitia ridicat a unui membru poate opri sau reduce
mult hemoragia de origine venoas.
compresia local digital (in focarul hemoragic),
tamponament, pansament compresiv.
compresiunea digital n punctele de elec tie
direct trunchiul principal arterial sau venos in amonte de
sangerare
indirect trunchiul arterial prin intermediul peretelui
abdominal sau alt organ
tamponamentul compresiv se realizeaz cu ajutorul me selor
sau compreselor tasate n zona sngernd (se extrag dupa
48 ore)

pansamentul compresiv, utilizat n plcile

superficiale, trebuie aplicat astfel nct s nu
produc compresiune venoas sau arterial

pensarea provizorie cu ajutorul penselor

hemostatice trebuie s fie efectuate exact pe
capetele vasculare lezate, pentru a nu pricinui alte
leziuni sau s le agraveze pe cele preexistente.

hemostaza prin compresiune circular (garou).

Este o metod de necesitate, ce trebuie aplicat
pe o perioad scurt de timp (30 60 minute) cu
relaxare 5 10 minute la fiecare 30 minute).

Compresiunea digitala

Carotida primitiva marginea anterioara

a m. sternocleiodomastoidian
Axilara apasand capul humerusului
Brahiala pe fata interna a bratului
Femurala in triunghiul lui Scarpa
Popliteea fosa poplitee
Aorta abdominala cu pumnul
paraombilical stang

Hemostaza definitiv

pentru capilare si vasele mici forcipresura,

electrocoagularea, sutura n mas a tesuturilor mpreun
cu vasul care sngereaz; vasele mici se ligatureaz cu
material resorbabil (catgut); fire in X, Ligasure
(mici/mijlocii), electrocauterizarea (capilare, vase mici)
pentru vasele mari, mijlocii ligatura cu material
neresorbabil;
pentru unele segmente arteriale este interzis ligatura,
deoarece aceasta poate antrena aparitia gangrenei n
teritoriul deservit; nu se vor ligatura carotida intern,
subclaviculara, iliaca comun, femurala comun, popliteea,
mezenterica superioar; n aceste cazuri se impune
reconstructia vascular:

n sectiunile arterei arteriorafia (sutura arterei)

n contuziile arteriale limitate arteriectomie si

arteriorafie;

repararea cu ajutorul unui patch venos;

n contuziile sau plgile contuze ale arterelor,

rezectia segmentului compromis al arterei si
reconstrutia cu grefon autolog (venos) sau
heterolog (sintetic ; DACRON).

Hemostaza medicamentoasa

Medicamente cu actiune:
Vasoconstrictoare (adrenalina, noradrenalina,
epinefrina, ergomet)
Hipercoagulante (vitamina K, venostat, sulfat de
protrombina)

Agenti:
Fizici frigul
Chimici:

H 2O 2
AgNO3 10 - 20%

Fibrina (pulbere, bureti, pelicule) Tachocomb,

Surgicel, Gelaspon etc.

HEMORAGIA
1. Recunoastere, diagnostic, cauze, cantitate
2. Masuri de prim ajutor :hemostaza provizorie
3. Transport in serviciu de specialitate
4. Refacerea masei volemice
5. Hemostaza definitiva