Athos:

Masa este o extensie a comuniunii cu Dumnezeu.

Postul este la fel de important ca rugaciunea.
Carne nu se mananca niciodata (creste patimile) iar pestele este restrictionat.
Calugarii permit sistemului digestiv sa se 'odihneasca', alternand gatitul pe ba
za de ulei cu acela pe baza de apa (abur/fierbere/coacere) si abtinandu-se de la
lactate, ulei de masline si vin cate 3 zile pe saptamana.
Orezul, leguminoasele si legumele formeaza felurile principale de hrana ale mona
hilor, gatite cu cantitati foarte mari de suc de lamaie, cumin si prajite in pas
ta de susan aunci cand uleiul de masline nu este permis.
Mai mult de 200 de zile pe an sunt zile de post incluzand Lunea, Miercurea si Vi
nerea si posturile de peste an.
In aceste zile calugarii mananca o singura masa pe zi, de obicei la asfintitul s
oarelui. Produsele lactate, vinul si uleiul de masline sunt interzise.
Sunt permise fructele, legumele, painea si lintea.
In zilele care nu sunt de post (Martea, Joia, Sambata si Duminica), calugarii se
rvesc 2 mese pe zi cu vin: prima masa este dupa slujba de dimineata (utrenie) in
jurul orei 09:00 am, iar cealalta masa este in jur de 16:30 pm dupa vecernie (s
lujba de seara). Masa dureaza 20 de minute apoi staretul suna un clopotel si tre
buie sa se opreasca. Portiile sunt mici.
Prea multa mancare ca si prea mult somn sunt daunatoare pentru trup si minte.
Toata hrana e produsa in manastire si fructele si legumele sunt de sezon.
Legume:
fasole
vinete
dovlecei
conopid
lptuc
roii
castrave i
cartofi
sfecl
varz
paste
zarzavat (verdeturi)
O importanta deosebita se acorda fructelor: in lunile de iarna se consuma in pri
ncipal mere si portocale iar vara se mananca pepeni si struguri. De-a lungul anu
lui se mananca a gama larga de fructe de padure, ciuperci si castane.
Exista o mare varietate in hrana.
In zilele in care nu se posteste sunt permise: branza, oua, iaurt, (peste proasp
at fript, prajit sau la gratar in zilele de sarbatoare), dar NU smantana sau unt
.
Majoritatea zilelor incep cu o ceasca de ceai din plante locale sau cafea indulc
ita (bauta dupa-amiaza sau inainte de a merge la munca). n zilele de post, calug
arii incearca sa se abtina de la cestea.
Majoritatea meselor se incheie cu ceva dulce: halva (faina de susan si miere), r
ahat turcesc, o prajiturica, baclava sau biscuiti de ovaz.
Mancarea este servita calaie, nu fierbinte sau rece.
Folosesc foarte multe plante aromatice cum sunt:
chimion (face minuni pentru digestie)
ptrunjel
elin
mrar

chimen dulce
ceap
usturoi
oregano
ment
Mananca ca sa traiesti, nu trai ca sa mananci.
Nu manaca niciodata, in afara leguminoaselor, produse cre nu sunt de sezon.
Masura in toate.
Hrana: fructe, legume si leguminoase de sezon si proaspete in portii mici.
Nu folosesc deloc sare, folosesc in schimb plante aromatice pentru gust.
1)
2)
3)
4)
5)

Mananca leguminoase: linte si fasole

Mananca produse proaspete (plante, legume si fructe)
Mananca intr-un timp scurt - 20 min
Mananca manacaruri usoare
Fara sare

=================================================
Lipsa stresului si a miscarii in aer liber si sustinerea comunitatii in care tra
iesc, contribuie la longevitatea si sanatatea lor.
Muncesc intre 10:00 - 14:00.
Calugarii nu isi fac grija pentru servici, cariera, reputatie, bani, ce gandesc
ceilalti despre ei.
Principii pentru managementul stresului:
1) Simplifica-ti viata
2) Daca nu o pot simplifica, cere ajutor: trimite copii la bunici; roaga un cole
g la munca sa te ajute; fa terapie; fa masaj sa te relaxezi.
3) Construieste-ti un mecanism de ajutor: calugarii primesc un mare ajutor de la
prietenii lor.
Majoritatea oamenilor nu au mecanisme de ajutorare a lor, asa ca incearca sa fac
a fata singuri la prea multe.
Miscarea in aer liber este esentiala dar ca sa o poti metine pe termen lung fa-o
parte a rutinei zilnice si nu o corvoada.
==================================================
Dieta calugarilor se bazeaza pe: 3 zile de post, 3 zile de moderatie si 1 zi de
sarbatoare in care poti manca ce vrei.
=======================
The day, for example, is deemed to start
at sunset rather than midnight. In winter the
monks' first service, called midnight office, is
at 2.3oam. It runs into matins between 3am
and 4am and the liturgy from 4.30am to 6am,
forming what is, in effect, an unbroken three
and a half hour service through the night. I am
encouraged to attend the liturgy.
Father Jeremiah, a kindly 52-year-old who came to Athos in 1981, tells me he usu
ally sleeps from 11pm to 2am, attends the night-time service, rests again before
the morning meal at 9.30am. That is followed by four hours' work (each monk has
a specific "obedience", such as cooking, carpentry or agriculture), vespers at
3pm, the evening's meal at 4.3opm, and compline, the post-meal service, at 5pm.

===========================

Dup ndelungile postiri din ajunul Patelui exist obiceiul de a pregti stomacul pentru m
sa mai bogat servit n Duminica nvierii. Un preparat cu totul special este supa cu mie
re. n unele mnstiri se servete n timpul nopii, dup ncheierea slujbei nvierii, n al
duminic diminea. Poate fi mai diluat, ca o butur, ori poate fi o fiertur de fructe (s
ochine uscate, stafide, nuci, alune) i miere, mai dens (uneori asemntoare chiar cu o
budinc). n acest caz, este cunoscut sub numele de hosafi. Un astfel de preparat se m
este an, dup dou sau trei zile de post negru. Referiri la aceast sup dulce ntlnim i
l Lavrei Sfntului Sava (ridicat n secolul al V-lea, n apropiere de Bethleem), ceea c
e ne face s credem c preparatul este foarte vechi i era ntlnit n tot spaiul monastic
primului mileniu cretin.
Sfntul Chiril din Scythopolis pomenea i el, n veacul al VI-lea, despre o mncare sczut,
obinut din mazre, numit pissaton. Reeta se mai gtete i astzi i o vei ntlni n

=================================================
http://popasuri-monahale.blogspot.ro/2008_06_01_archive.html
Pine mnstireasc
A ptrunde n intimitatea lor e foarte greu, informaiile despre gastronomia mnstirii ve
nindu-ne pe ci ocolite. Am aflat, de exemplu, c sub numele de Papanezza vom ntlni n
o pine al crei ingredient principal este prazul. Pentru a o pregti, e nevoie de 500 g
fin de porumb i 500g fin de gru, dou linguri de pulbere de burei (se obine din bure
apoi mcinai n mojar), partea alb de la patru fire de praz (tocat mrunt), patru fire d
ceap verde i patru fire de usturoi verde (de asemenea, tocate), cteva fire de ptrunj
el verde i de mrar (tiate mrunt), o ceac de ulei de msline i puin sare. Prazul, cea
uroiul, mrarul i ptrunjelul se pun ntr-un castron i se presar sare. ntr-un vas se pun
p la fiert i, cnd d n clocot, se toarn n ploaie cele dou tipuri de fin (amestecat
alabil). Se presar pulberea de burei i sare. Se las s fiarb, amestecnd cu o lingur de
mn (sau un melesteu), cam cum se procedeaz pentru pregtirea mmligii. Compoziia rezult
at trebuie s fie mai moale. Se amestec n ea verdeurile tocate. Se ia o form mare pentr
u cuptor (rotund sau dreptunghiular), se unge cu ulei de msline, se tapeteaz cu mlai,
se ntinde n ea aluatul obinut, apoi se stropete cu ulei de msline i se d la cuptor, l
foc mic, mai nti, apoi se crete temperatura. n zilele n care este permis i consumul d
e ou i lactate, verdeurile se amestec nainte cu brnz i ou btute, iar n loc de ulei
folosi unt. De asemenea, dac este interzis consumul de ulei, se va folosi n locul
lui past de susan (tahini). Dup acelai principiu, se pot pregti pini mnstireti fol
se verdeuri ca: spanacul, frunzele de elin, frunzele de ppdie, untiorul, chivasul, ust
uroiul-ursului etc. toate foarte bine tocate.
============================================
Conform celor declarate de Epifanios, clugrii de la Muntele Athos nu au ore fixe d
e mas. Exist numai mic dejun i cin. Se trezesc n jurul orei patru, merg la biseric, un
de se roag aproximativ trei ore, apoi beau o cafea i merg pentru lucrurile cotidie
ne. n jurul orei 9- 10 iau micul dejun, iar n jurul orei 15 cea de-a doua mas, care
dureaz aproximativ o or i jumtate.
Modul n care acetia gtesc mncarea este unic: foc de lemne, vase de lut, materiale b
iologice din grdinile i de pe dealurile Muntelui Sfnt.
===================================================