3 feluri de salate servite la curtea domneasc acum 350 de ani.

Dup furtuna de duminic, m-am temut c limba mielului pe care o cresc n jardinier pe balcon
a fost grav afectat. Frunzele acesteia, n ciuda aspectului lor fioros datorat periorilor vizibili,
sunt foarte fragile, iar vntul fcuse prpd. Dar, nc de a doua zi, ciuruite i ndoite cum erau,
au nceput s-i revin i - ceea ce m ncnt mai tare - au aprut primele flori.
Cu ocazia asta vreau s v povestesc cum Borago officinalis, cunoscut astzi ca limba mielului,
alt dat numit boranz (termen asemntor cu cel din alte limbi europene), de la care se
folosesc att florile ct i frunzele datorit gustului lor proaspt, ca de castravete, are o foarte
veche istorie culinar la noi n ar.
Dovada sunt aceste trei feluri de salate, servite la curtea domneasc din Bucureti acum 350 de
ani i consemnate (cel mai probabil) de mna stolnicului Cantacuzino, ntr-un manuscris datat pe
la finalul secolul al XVII-lea. De atlfel i cea mai veche carte de bucate n limba romn
cunoscut n prezent.
"nvtur de a face multe feliuri de slturi dup vremi
Slat de lptuci, pe deasupra cu oet, cu untudelemn i flori de boranz au de limba boului (n.r.
Anchusa officinalis).
Slat iar de lptuci, tiate n pri, puse n strachin nprejur i n mijloc iarb gras (n.r.
Portulaca oleracea) i alte erburi bune i pre marginele lptucilor flori de boranz au de limba
boului, pe deasupra cu oet, untudelemn, sare i zahar.
Slat de amestectur de lptuci, foi de boranz, iarb gras, foi de mtcin (n.r. Melissa
officinalis), vrfri de molotru (n.r. Trigonella sp.), izm, foi de bob i erburi ce vei mai vrea,
tiate mrunt, pe deasupra cum s-au zis i la slata de lptuci."
Fiecare din aceste salate dovedete, din nou, ct de rafinat i modern se mnca n trecutul
european, inclusiv al nostru. Firete c preparatele din manuscrisul brncovenesc erau dedicate
meselor domneti i boiereti, ns, de data aceasta cel puin, ingredientele erau ct se poate de
modeste: flori i ierburi ce puteau fi gsite cu uurin n flora spontan de ctre oricine.