Epoca Modern este marcat printr-o a doua revoluie

alimentar, introducerea n Europa a alimentelor de pe

continentul american : curcanul, porumbul, ciocolat, roia,
ardeiul i cartoful. Episodul introducerii cartofului n regimul
alimentar de ctre Antoine Parmentier n 1788 a dat dovad de
o mai bun tiin a mncrii.

Istoria cartofului n Europa ncepe dup anul

1530 cnd spaniolii au descoperit cartoful n Peru
i l-au introdus n Spania i n rile din sudul
Europei n jurul anului 1540. Patruzeci de ani mai
trziu, amiralul englez Raleigh l introduce n
Insulele Britanice i n rile de Jos. n vremea
aceea, cartoful era considerat toxic pentru om
deoarece se considera c provoc lepra i nu era
folosit dect la hrnirea vitelor.

Pana in epoca moderna, alimentatia japonezilor era

pesco-vegetariana.
Putini stiu ca, pana la restauratia Meiji (1867), in Japonia
nu se consuma niciun fel de carne, exceptie facand
pestele si fructele de mare. Lucrul acesta s-a datorat initial
religiei Shinto, iar mai apoi Budhismului Zen, introdus din
China in Coreea. Primul decret care interzicea omorarea
animalelor, incluzand aici: bovine, cai, caini, maimue, si
pasari, dateaza din anul 675, semnat de imparatul Temmu.
In secolele urmatoare, decrete similare au largit aria
prohibitiei in domeniul consumului de carne, ajungandu-se
la stadiul in care, practic, toate mamiferele erau protejate
prin lege, cu exceptia balenelor, care erau considerate
pesti. Deasemenea, laptele, precum si produsele derivate
din acesta, nu s-au bucurat deloc de popularitate in
Japonia, pana in secolul XIX.

Lipsa din alimentatie a carnurilor a facut foarte rara si utilizarea condimentelor, in trecut
fiind utilizate doar piperul si cuisoarele. Usturoiul era si el folosit foarte putin, toate
condimentele fiind folosite mai mult in medicina si preparerea de cosmetice.

In trecutul indepartat, oamenii consumau

cereale integrale, nerafinate, seminte salbtice, carne,
legume, fructe, insecte.
In epoca moderna cerealele sunt rafinate si au
un continut mult mai ridicat de amidonuri, fiind sarace
din punct de vedere nutritional: continut scazut de
fibre, carbohidrati complecsi, minerale.
Cele mai bogate nutritional cereale ce se pot
consuma la ora actuala, din surse ecologice si
neprocesate sunt:
Amaranth;
Quinoa;
Hrisca;
Cerealele moderne solicita o productie mai
mare de insulina, in comparatie cu cele din
antichitate, din cauza rafinarii, procesarii, alterarii
structurii initiale.

n Frana, fabricarea produselor de patiserie dulci i srate a fost

ncredinat in grija menajerelor de toate rangurile i condiiile, precum
i a mesterilor buctari patiseri, care i-au obinut statutul la mijocul
secolului 16; priceperea unit a acestora , att n Paris cat i n
provincie, a marit foarte mult numarul de diferite tipuri de tarte i
plcinte cu carne. Att de mult s-a dezvoltat aceasta ramura, incat
aceste producii ingenioase au devenit o art esenial, demn de a
rivaliza chiar cu gastronomia in sine. Produse de patiserie din acea
vreme, din cauza formelor lor, au primit numele de Tourte sau Tarte, de
la torta latin, o forma mare de pine. Acest nume a fost ulterior utilizat
exclusiv pentru plcinte calde, indiferent dac acestea con ineau
legume, carne sau pete.

In Epoca Moderna, clasele de jos mancau paine

aspra si care avea continut de tarate mult mai mare, n
timp ce clasele superioare se bucurau ca painea pe care o
mancau era facuta din faina de grau macinat fin.
Grul a fost cu mult mai scump dect alte cereale,
precum i rareori consumat de muli. Cele mai multe feluri
de pine au fost facute cu un amestec de gru i alte
cereale.