Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cls.a VI-a A
Alimentaia medieval
Alimentaia medieval depindea mult de clasa individului. Pentru nobili i familiile lor din conace, exista o gam larg de produse alimentare disponibile: carne de pasre, vnat, carne de vit, porc, miel, pete, proaspete, afumate sau srate, produse din fin alb i cereale, brnz i unt.
Hrana nobililor
Cele mai folosite vegetale in afar de ceap i usturoi, erau mazrea i fasolea. Ca mncruri potrivite pentru cei sraci, ele erau servite i de bogai. In castelele medievale, buctarul i ajutoarele lui ineau carnea - de porc, de oaie, de vac, de pasre, vnat - pe o frigare i preparau fripturi i supe in ceaune imense atrnate deasupra focului de un crlig care putea fi ridicat i cobort pentru a regla temperatura. Carnea fiart era scoas din ceaun cu un crlig de fier sau o furculit lung cu mner de lemn. Supa era strecurat cu o lingur mare cu orificii.
Hrana nobilimii
Sosurile cu care serveau carnea erau fcute din ierburi din grdina castelului, amestecate cu vin, oet, ceap piper, scorioar si uneori cu mutar. Petele era pescuit din iazul castelului, dintr-un ru din apropiere sau direct din mare. Preferau hering afumat, srat, sau cod. Heringul proaspt era condimentat cu ghimbir, piper i scorioar, i era servit ca plcint cu pete.
Servirea mesei
Cnd era timpul mesei, servitorii pregteau mesele si aezau tacmuri de argint, oluri pentru salat, cni de argint si alte farfurii. De obicei ei mai pregateau si cte o felie de pine veche de o zi pe care era servit carnea; mesele erau anunate dinainte, pentru a se acorda un rgaz pentru splatul minilor. De asemenea, existau si servitori cu ligheane de cltit minile si prosoape.