Sunteți pe pagina 1din 8

ALIMENTATIA IN EVUL MEDIU

elev: Duu Alexandru Gabriel

cls.a VI-a A

prof.: Svu Irina

COLEGIUL NATIONAL AL. I . CUZA PLOIESTI

Alimentaia medieval
Alimentaia medieval depindea mult de clasa individului. Pentru nobili i familiile lor din conace, exista o gam larg de produse alimentare disponibile: carne de pasre, vnat, carne de vit, porc, miel, pete, proaspete, afumate sau srate, produse din fin alb i cereale, brnz i unt.

Hrana nobililor
Cele mai folosite vegetale in afar de ceap i usturoi, erau mazrea i fasolea. Ca mncruri potrivite pentru cei sraci, ele erau servite i de bogai. In castelele medievale, buctarul i ajutoarele lui ineau carnea - de porc, de oaie, de vac, de pasre, vnat - pe o frigare i preparau fripturi i supe in ceaune imense atrnate deasupra focului de un crlig care putea fi ridicat i cobort pentru a regla temperatura. Carnea fiart era scoas din ceaun cu un crlig de fier sau o furculit lung cu mner de lemn. Supa era strecurat cu o lingur mare cu orificii.

Hrana nobilimii
Sosurile cu care serveau carnea erau fcute din ierburi din grdina castelului, amestecate cu vin, oet, ceap piper, scorioar si uneori cu mutar. Petele era pescuit din iazul castelului, dintr-un ru din apropiere sau direct din mare. Preferau hering afumat, srat, sau cod. Heringul proaspt era condimentat cu ghimbir, piper i scorioar, i era servit ca plcint cu pete.

Servirea mesei
Cnd era timpul mesei, servitorii pregteau mesele si aezau tacmuri de argint, oluri pentru salat, cni de argint si alte farfurii. De obicei ei mai pregateau si cte o felie de pine veche de o zi pe care era servit carnea; mesele erau anunate dinainte, pentru a se acorda un rgaz pentru splatul minilor. De asemenea, existau si servitori cu ligheane de cltit minile si prosoape.

Regulile servirii mesei


La mas oaspeii erau aezai n funcie de statut. Cei mai importani erau aezai la mesele mai nalte, cu locurile cele mai confortabile. Dup ce spuneau rugciunea, servitorii aduceau mncarea. Inti se aduceau pinea si untul, urmnd apoi vinul si berea. La mas, se inea cont de anumite reguli. Exista un anumit protocol, un mod corect de a te comporta din momentul in care te aezai pn ncepeai s tai mncare si pe urm sa mnnci. Era foarte important ordinea n care erau servite mncrurile, unde erau ele puse, era important cte degete foloseau cnd aveau in mn anumite tacmuri.

Regulile servirii mesei


Carnea era tiata cu cuitul si apoi apucat cu degetele, iar cnd dou persoane mpreau o farfurie, cel mai mic l ajuta pe cel mai important, cel tnar pe cel n varst, iar brbatul ajuta femeia rupnd pinea, tind carnea si dnd cana sau paharul. Cei care luau masa trebuiau sa aib grij s nu stea cu coatele pe mas, s mnnce cu atenie i s nu ia mucturi prea mari. Datorit mncatului cu degetele i a mpririi unei farfurii, se avea foarte mult grij ca cei care mncau s aib minile si degetele foarte curate, s se curee la gur nainte s bea din pahar. In fiecare zi n jurul orei 10 a.m. serveau masa care consta din dou sau trei feluri, servite n farfurii separate, ultimul fel fiind format din fructe, nuci, brnz si vin condimentat.

Hrana ranilor medievali


ranii medievali aveau un regim alimentar mult mai simplu. De obicei grul recoltat era vndut iar pinea rneasc se fcea din orz i secar, coapte n pinea neagr i grea. Se bea bere fcut din orz, dar i ap ndulcit cu miere. Alimentaia ranului avea puine proteine, doar din mazre i fasole, care se adugau n pine i supe sau ciorbe.Fierturile erau de multe ori preferate pinii deoarece nu necesitau cereale pe care morarul le pzea cu strnicie. Ceapa, varza, usturoiul, nucile, fructele de pdure, prazul, spanacul, ptrunjelul erau alimentele care ngroau supa. Legumele crude erau considerate nesntoase i rareori se consumau ca atare. Foarte rar, n unele zile de srbtoare, mncau carne (n medie 2 zile pe lun). Le era interzis carnea de vnat