Pedodontie

Curs 10

Modificarile de culoare exogene (discromii)

staining, stained teeth

apar pe suprafata dentara dupa incheierea procesului de formare dentara si dupa aparitia
dintilor in cavitatea orala
sunt consecinta unor depuneri pe suprafata dentara de diferite culori, la anumite niveluri
se pot indeparta (de regula prin periaj profesional)
Factori incriminati:
- bacterii cromogene
- alimente
- unele medicamente (suplimente) suplimente de Fe
- ceaiuri (de menta)
Sunt descrise mai multe tipuri de coloratii:
- bruna
- neagra
- verde
- portocalie, etc
(paste de dinti pe baza de staniu, clorhexidina)
Coloratia bruna
se intinde de obicei pe suprafata dintelui din vecinatatea glandelor salivare (fetele
vestibulare a molarilor superiori / fetele orale ale incisivilor inferiori)
se descrie sub forma unor depuneri punctiforme, mici, ce descriu un contur colorat (in
apropierea coletului sub forma unei linii subtiri, intunecate)
sunt mai rezistenti la carie
mai frecventi in dentitia temporara
mai frecvent la fete
se intalneste si in cav orale cu o igiena orala buna
culoarea poate fi data de sulfatul feros si intr-o proportie de microorganismele
cromogene (selectionate sub 1% in coloratiile respective)
Coloratia neagra
se gaseste la nivelul coletului tuturor dintilor, atat pe suprafata orala, cat si vestibulara
se indeparteaza usor, dar are tendinta de refacere
Coloratia verde (verde-galben, verde-gri)
localizare: de regula se intalneste pe sprafata vestibulara a dintilor frontali maxilari in
1/3 cervicala
este o coloratie aderenta de suprafata dintilor
este pusa pe seama unor microorganisme fluorescente din grupa Penicilinum sau
Aspergillus
a fost descrisa mai frecvent la pacientii cu tuberculoza a ganglionilor cervicali sau
tuberculoza cu alte localizari
s-a constatat mai frecvent la respiratorii orali
1

Pedodontie
Curs 10

mai frecvent la baieti

Coloratia portocalie
se intalneste mai rar
este mai putin aderenta ca si coloratia verde
localizare: suprafetele vestibulare si orale ale dintilor anteriori
poate capata tenta rosu-caramiziu
Tratament:
periajul profesional (pasta abraziva si perii ca o cupa)
la coloratiile care se indeparteaza mai greu se recomanda ca pasta sa fie uscata si
suprafata dentara sa fie mai uscata
se pot folosi su suprafetele cu ultrasunete

Anomaliile de dezvoltare complexe

anomaliile care inmanuncheaza mai multe tipuri de defecte (dimensiune, forma, structura,
devieri ale traseului eruptiv)
se incadreaza:
sindromul dentar Hutchinson
sindromul dentar Mazel (la nivelul molarilor de 6 ani)
anomalii cu localizare la nivelul molarilor de 6 ani, intalnite in literatura sub diferite
denumiri (molari in forma de duda, molari moon, molari Pfluger)
Sindromul dentar Hutchinson
Localizare:
o la nivelul incisivilor permanenti (mai frecvent IC sup permanenti)
dintii respectivi au dimensiune mai mica, au forma specifica (butuios) in 1/3 medie a
dintilor are diametrul cel mai mare
modificarea nu este evidenta la aparitia dintilor in cavitatea bucala
devine evidenta dupa ce dintele devine functional prin uzura marginii incizale in 1/3
medie
la eruptie marginea este plana, apoi ea devine concava, cu concavitatea spre planul de
ocluzie
ulterior, prin uzura unghiurilor meziale si distale, marginea incizala devine apoi plana
in plus, exista o deviere a axului de eruptie, coroanele fiind cu tendinta de convergenta
Etiologie:
o Luesul congenital (~ 13%)
Tratament:
o doar daca sunt dinti foarte mici microproteze de invelis
Sindromul Mazel
molarii sunt mai mici ca dimensiune
diametrul in 1/3 medie este mai mare
trecere neta intre 1/3 ocluzala si 1/3 medie

Pedodontie
Curs 10

se pot asocia acestor modificari de forma si dimensiune si modificari de structura (nu

in toate situatiile)
cand se asociaza modificari de structura, suprafata ocluzala prezinta numerosi cuspizi
de dimesiune redusa da aspectul de duda
unii dinti se pot fractura la masticatie, descoperind zone de dentina
etiologie:
o luesul congenital
o rahitismul (mai frecvent)
tratament:
o sigilare mai ales la cei cu multi cuspizi
o microproteze
o depinde si de momentul cand pacientul vine la medic

Imbolnavirea parodontala la copil si adolescent

Parodontiul = totalitatea structurilor care inconjoara dintele si asigura legatura cu osul
alveolar
parodontiu apical patologia cu punct de plecare caria complicata
parodontiu marginal patologia este generata de gingivite cu parodontite marginale
intre cele doua zone ale parodontiului nu exista o delimitare anatomica
Parodontiul marginal
1) de invelis (superficial)
2) profund (de sustinere)
1) Parodontiul marginal de invelis (superficial)
de origine ectodermica
este alcatuit din:
- mucoasa gingivala
- sant gingival
- ligamente parodontale supragingivale
2) Parodontiul marginal profund (de sustinere)
de origine mezodermica
este alcatuit din:
- osul alveolar
- intre ele spatiul periodontal ligamente periodontale (dentoalveolare) contin vase, nervi
- cementul radicular
1) Parodontiul superficial particularitati la copii:
se descriu 3 zone
- marginea gingivala libera
- papila

Pedodontie
Curs 10

mucoasa fixa

Marginea libera gingivala

in dentitia temporara:
dpdv al formei, aceasta margine este mai groasa si rotunjita decat cea intalnita in
dentitia permanenta
forma este generata de morfologia dentitiei temporare in zona coletului (ingustare la
colet, proeminenta cervicala, tuberculul lui Zuckerkandl, in 1/3 M a suprafetei V )
in timpul eruptiei, aceasta margineliber gingivala este mai marita de volum, mai rosie,
mai rotunjita
la palpare, consistenta este moale, cu caracter de retractilitate
consistenta moale este data de imaturitatea tesutului conjunctiv care constituie
mucoasa gingivala (constituiya dintr-o cantitate mai mare de substanta fundamentala
decat fibre de colagen, un grad mai mare de hidratare)
aceeasi imaturitate se intalneste si la nivelul tesutului epitelial, in schimb
vascularizatia este mai dezvoltata face hidratarea tisulara si schimburile care au loc
la nivelul santului gingival
in dentitia permanenta:
marginea libera gingivala este mai subtire (aspect de lama cu muchie de cutit)
configuratia papilei interdentare este dictata de aspectul morfologiei dintilor in zona
cervicala; este in legatura directa cu modul in care se realizeaza contactul dintre dintii
vecini
exista spatiul primat (care la arcada superioara se gaseste intre IL si C, iar la arcada
inferioara intre C si M1)
imediat dupa eruptie M2 nu are contact cu M1; acest contact incepe sa se stabileasca la
3 4 ani; pe masura ce arcada se pregateste pt eruptia M6 ani, contactele se strang si
mai mult
pe masura ce copilul evolueaza ca varsta se strang contactele, iar in zona frontala apar
spatieri pt pregatirea eruptiei incisivilor permanenti
in zona in care exista contacte in dentitia temporara, acestea sunt mai stranse, mai
plate, mai apropiate de zona coletului
papilele sunt mai turtite, mai putin inalte si mnai rotunjite in dentitia temporara
papila vestibulara este unita de cea orala printr-o zona ingusta (col = gat) la nivelul
careia lipseste cheratinizarea
zona colului reprezinta zona cea mai vulnerabila dpdv al invaziei microbiene, atat
datorita morfologiei (localizarii) si lipsei de cheratinizare
mucoasa gingivala este mai putin expusa datorita spatierii la nivelul zonei papilare
frecventa imbolnavirilor parodontale este mai redusa
Santul gingival
in dentitia temporara este mai adanc decat in dentitia permanenta
santul gingival este mai adanc la dintii maxilari decat la cei mandibulari
in functie de varsta:
o adancimea sufera modificari minime in dentitia temporara
o in dentitia permanenta adancimea scade la toti dintii
4

Pedodontie
Curs 10

o exceptie: santul gingival este mai adanc in perioada de eruptie

Gingia fixa (atasata)
- la dentitia temporara este putin mai densa si de culoara ai rosie decat in cazul dentitiei
permenente
- epiteliul este mai subtire, mai putin keratinizat, este mai vascularizat
- la palpare mucoasa gingivala fixa este mai flasca (consistenta scazuta datorita unei
cantitati reduse de tesut conjunctiv)
- deosebire: in dentitia temporara mucoasa este mai neteda decat in cazul dentitiei
permanente (in dentitia permanenta aspectul de coaja de portocala, mai boselat)
- in dentitia temporara numi 35% din copii prezinta acest aspect
- in dentitia permanenta si dentitia temporara la nivelul gingiei fixe exista o afinitate pt
pigmentul melanic (la persoanele brunete, mai brune)
- latimea gingiei fixe variaza in raport cu varsta; exista controverse legate de acest
aspect; este influentata de stadiul eruptiei dintilor, de prezenta malpozitiilor dintilor, de
existenta unor inflamatii gingivale
- exista variatii topografice in privinta latimii gingiei fixe, intre maxilar si mandibula,
intre zona frontala si cea laterala
- mucoasa fixa se continua cu mucoasa mobila sau pasiv-mobila (mucoasa alveolara)
Mucoasa mobila
este mai rosie datorita epiteliului subtire si necheratinizat
dpdv histologic lipseste stratul cornos
contine numeroase fibre elastice si se mobilizeaza usor
latimea ei creste in raport cu varsta cronologica si eruptia dentara
Spatiul periodontal
la copil este mai larg si mai putin dens
(exista un numar mai mic de fibre de colagen pe suprafata dentara)
Osul alveolar
este mai putin calcificat
are trabecule mai putine, dar mai groase, cu spatii medulare mai largi
lamina dura este mai subtire, crestele alveolare sunt mai turtite, iar osul este mai
vascularizat
toate aceste caracteristici atesta o stare metabolica dinamica a osului tanar in proces de
maturizare

Imbolnavirile (patologia)

gingivitele
mai putin parodontite marginale
exista unele forme de imbolnaviri parodontale specifice, dar cu frecventa foarte mica

Gingivita
inflamatie localizata la nivelul mucoasei gingivale (la nivelul unei componente sau la
toate)

Pedodontie
Curs 10

Parodontitele
marginale superficiale
o atunci cand in procesul patologic este cuprins parodontiul superficial (= de
invelis) + ligamentele, fara a fi interesata zona insertiei epiteliale
o cate vreme aceasta legatura este intacta imbolnavirea nu evolueaza catre
parodontiul profund (de sustinere)
profunde
o (reprezinta o extensie a procesului patologic de la nivelul parodontiului
superficial catre profund si interesarea acestuia, in conditiile in care insertia
epiteliala este deteriorata)
o integritatea insertiei epiteliale confera garantia unei reversibilitati a proceselor
patologice localizate la nivelul parodontiului superficial (gingivite, parodontite
marginale cronice superficiale)
Gingivitele
- reprezinta niste imbolnaviri reversibile
- rareori gingivita evolueaza catre parodontopatia propriu-zisa
- acest lucru este posibil deoarece la copil este o actiune metabolica mai mare, flora
microbiana difera de cea a adultului, diferente in compozitia si metabolismul placii
gingivale
- Etiologie:
o factorul determinant este cel microbian
o factori favorizanti
o Factori locali:
Factorul microbian
Factori favorizanti:
tartru
eruptia dintilor
fenomene fiziologice din
exfolierea dentitiei temporare
evolutia dintilor temporari
existenta cariilor (de colet, proximale)
obturatii incorecte la nivelul coletului
existenta unor anomalii dentare (incongruenta dento-alveolara
cu inghesuire / purtatorii de aparate ortodontice)
o Factori generali:
Fiziologici
pubertatea
sarcina
Patologici
diabet
afectiuni hematologice
sindrom Down
malnutritia
medicamente (antiepileptice, )
o Obiceiuri orale