APLICATII

STAGIUL III
SEMESTRU I
2015

Ec.TURIGIOIU LILIANA MONICA

Aplicatii Stagiu An III semestru I - 2015

Forma scrisa pe hartie la CECCAR
Forma electronica la adresa flcaloian@yahoo.com in fisier doc
Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:
1. Studiu de caz privind IAS 2.
2. Studiu de caz privind IAS 12.
3. Studiu de caz privind IAS 14.
4. Studiu de caz privind IAS 16.
5. Studiu de caz privind IAS 17.
6. Studiu de caz privind IAS 20.
7. Studiu de caz privind IAS 21.
8. Studiu de caz privind IAS 23.
9. Studiu de caz privind IAS 27.
10. Studiu de caz privind IAS 28.
11. Studiu de caz privind IAS 31.
12. Studiu de caz privind IAS 33.
13. Studiu de caz privind IAS 36.
14. Studiu de caz privind IAS 37.
15. Studiu de caz privind operatiuni scutite in interiorul tarii TVA.
16. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru importuri si achizitii intracomunitare.
17. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru exporturi si livrari intracomunitare.
18. Studiu de caz privind traficul international de bunuri.
19. Studiu de caz privind transportul international si intracomunitar de bunuri.
20. Studiu de caz privind regimul special al TVA aferent agentiilor de turism.
21. Studiu de caz privind regimurile special pentru tranzactiile cu bunuri second-hand; opera de arta si
antichitati.
22. Studiu de caz privind regimul deducerilor TVA.
23. Studiu de caz privind masurile de simplificare privind TVA.
24. Studiu de caz privind obligatiile platitorilor inregistrati in scopuri de TVA.
25. Studiu de caz privind obligatiile persoanelor din grupul celor 3 neplatitori de TVA.
26. Studiu de caz privind obligatiile neplatitorilor de TVA.
27. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din activitati independente.
28. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din cedarea folosintei bunurilor.
29. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din investitii.
30. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor lichidarea unei persoane juridice.
Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea
aplicatei(fluxul informational).

1. Studiu de caz privind IAS 2.

Obiectivul IAS 2
Obiectivul IAS 2 este de a prescrie tratamentul contabil pentru stocuri. Acesta ofer ndrumri
pentru determinarea costului stocurilor i pentru recunoaterea ulterioara drept cheltuial,
inclusiv orice reducere a valorii contabile pn la valoarea realizabil net. Acesta ofer, de
asemenea, ndrumri cu privire la formulele de costuri, care sunt utilizate la calcularea costurilor
stocurilor.
Domeniu
Stocurile includ activele deinute pentru vnzare n cursul normal al activitii (produse finite),
active n curs de producie pentru vnzri i materiile prime i materialele care sunt consumate n
producie.
Cu toate acestea, IAS 2 exclude anumite stocuri din domeniul su de aplicare: [IAS 2.2]
producia in curs de execuie care decurg din contractele de o construcii instrumente financiare
activelor biologice legate de activitatea agricol i de producia agricol n momentul recoltrii
De asemenea IAS 2 nu se aplic la evaluarea stocurilor deinute de:
productorii de produse agricole i forestiere, de produse agricole dup recoltare, precum i
minerale i produse minerale, n msura n care acestea sunt evaluate la valoarea realizabil net
(de mai sus sau mai jos de cost), n conformitate cu practicile bine stabilite din acele sectoare.
Atunci cnd astfel de stocuri sunt evaluate la valoarea realizabil net, modificrile acelei valori
sunt recunoscute n profit sau pierdere n perioada de schimbare.
brokerilor de mrfuri i dealeri, care i evalueaz stocurile la valoarea just minus costurile de
vnzare. Atunci cnd astfel de stocuri sunt evaluate la valoarea just minus costurile de vnzare,
modificrile valorii juste minus costurile de vnzare sunt recunoscute n profit sau pierdere n
perioada de schimbare.
Principiul fundamental al IAS 2
Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mic dintre cost i valoarea realizabil net (NRV).
Evaluarea stocurilor
Costul ar trebui s includ toate:
costurile de achiziie (inclusiv taxe, transport, manipulare i) nete de reduceri comerciale primite
costurile de conversie (inclusiv cheltuielile fixe i variabile de fabricaie) i
alte costuri suportate pentru a aduce stocurile starea i la locaia lor actual
IAS 23 Costurile ndatorrii identific anumite situaii limitate n care costurile ndatorrii
(dobnzi) pot fi incluse n costul stocurilor, care ndeplinesc definiia unui activ cu ciclu .
Costurilor de inventar, nu ar trebui s includ :

pierderile anormale
costurile de depozitare
cheltuieli administrative care nu au legtur cu producia
costurile de vnzare
diferenele de curs valutar rezultate din achiziia recent a stocurilor facturate ntr-o moned
strin
costul stocurilor interes atunci cnd sunt cumprate cu condiii de decontare amnat.
Tehnicile de evaluare cost standard i metoda preului cu amnuntul poate fi utilizate pentru
msurarea valorii costurilor, cu condiia ca rezultatele costului sa fie aproximativ reale .
Pentru obiecte de inventar, care nu sunt interschimbabile, costurile specifice sunt atribuite
elementelor individuale specifice de inventar.
Pentru elemente care sunt interschimbabile, IAS 2 permite ca formule de cost FIFO sau medii
ponderate. Formula LIFO, care a fost permisa, nainte de revizuirea din 2003 a IAS 2, nu mai
este permis.
Formula de determinare a costului ar trebui s fie utilizata pentru toate stocurile cu caracteristici
similare cu privire la natura i utilizarea lor pentru a entitii. Doar pentru grupuri de stocuri care
au caracteristici diferite se poate justifica folosirea formule diferite pentru determinarea costurilor
pot fi justificate.
Reducerea pana la valoarea net realizabila (NRV)
NRV este preul de vnzare estimat n cursul normal al activitii, mai puin costurile estimate
pentru finalizare i costurile estimate necesare pentru efectuarea vnzrii.
Orice reducere a costurilor pana la NRV ar trebui s fie recunoscute ca o cheltuial n perioada
n care reducerea apare. Orice reluare ar trebui s fie recunoscuta n contul de profit n perioada
n care are loc reluarea.
Recunoaterea drept cheltuieli
IAS 18 Venituri abordeaz recunoaterea veniturilor pentru vnzarea de mrfuri. Atunci cnd
stocurile sunt vndute i veniturile sunt recunoscute, valoarea contabil a acestor stocuri este
recunoscut ca o cheltuial (adesea numit costul mrfurilor vndute). Reducere a valorii
costurilor pana la NRV i orice pierderi de inventar sunt, de asemenea, recunoscute ca o
cheltuial, atunci cnd acestea apar.
Prezentare
Informaii obligatorii in situaiile financiare :
politica de contabilitate pentru stocuri
valoarea contabil, n general, clasificate ca marfa, materii prime, materiale, produse n curs de
execuie, i de produse finite. Clasificrile depind de ceea ce este adecvat pentru entitate.

valoarea contabil a oricror stocurilor contabilizate la valoarea just minus costurile de vnzare
valoarea stocurilor recunoscute drept cheltuial n perioada
valoarea oricrei reducere a valorii stocurilor recunoscut drept cheltuial n cursul perioadei
valoarea oricrei reluri a oricrei reducere a valorii i circumstanele care au condus la o astfel
de reluare
valoarea contabil a stocurilor gajate ca garanie pentru datorii
Valoarea stocurilor recunoscut drept cheltuial n cursul perioadei, la care se face adesea referire
ca fiind costul de vnzare, const n acele costuri incluse anterior n evaluarea stocurilor care
acum au fost vndute, n regia de producie nealocat i n valorile neobinuite ale costurilor de
producie a stocurilor.
IAS 2 recunoate c unele ntreprinderi prezint in formatul adoptat pentru profit sau pierdere
mai degrab o clasificare a cheltuielilor dup natura (materiale, de munc, s.a.m.d.), dect costul
stocurilor recunoscut drept cheltuial n cursul perioadei funcie (costul bunurilor vndute,
cheltuieli de vnzare, s.a.m.d).
n consecin, ca o alternativ la recunoaterea costului bunurilor vndute pe cheltuieli, IAS 2
permite unei entiti s prezinte costurile recunoscute drept cheltuial (cu materiile prime i
consumabilele, costurile cu manopera si alte costuri) mpreun cu valoarea modificrii nete a
stocurilor, aferent perioadei.
Formule de determinare
Evaluarea stocurilor la intrare
Evaluare la cost de achiziie
Este utilizat n cazul intrri stocurilor prin cumprare de la teri.
Taxa pe valoarea adugata (TVA) fiind, de regula recuperabila, nu intra n costul de achiziie al
stocurilor. n cazul ntreprinderilor neplatitoare de TVA sau cnd taxa nu este deductibila,
evaluarea stocurilor se face la valoarea cu TVA (n asemenea situatii, TVA devine element al
costului de achiziie al stocurilor).
Reducerile comerciale, rabaturi comerciale, remize si alte elemente similare sunt deduse din
costul de achizitie.
Reducerile financiare (sconturile), cum ar fi cele pentru plata anticipata a datoriei sau plata cu
instrumente preferate de vanzator, nu influenteaza costul de achizitie. Acestea se vor recunoaste
in contul de profit si pierdere, sub forma unor venituri financiare, in cazul cumparatorului
(pltitorului) si sub forma unor cheltuieli financiare, in situaia furnizorului (celui care
ncaseaz).
Evaluare la cost de producie - pentru bunurile produse n entitate;

Este utilizat n cazul stocurilor fabricate: produse finite, semifabricate, producie n curs de
execuie i alte stocuri produse de ntreprindere.
Costul de producie cuprinde costul de achiziie al materiilor prime i consumabilelor, celelalte
cheltuieli directe de producie, precum i cota de cheltuieli indirecte de producie alocate n mod
raional ca fiind legate de fabricaia bunurilor.
Astfel costurile de prelucrare a stocurilor includ:
costurile direct aferente unitatilor produse (materii prime, materiale, manopera directa);
regia de productie (fixa si variabila) repartizata in mod rational.
Regia fixa de productie ramane relativ constanta, indiferent de volumul productiei si cuprinde:
amortizarea;
intretinerea sectiilor si a echipamentelor de productie;
cheltuielile de administrare si management.
Regia variabila de productie include costurile de productie care variaza in functie de volumul
productiei realizate, cum ar fi: manopera indirecta, utilitatile, consumul de materiale indirecte.
Regia variabila de productie este alocata fiecarei unitati produse tinand cont de utilizarea reala a
facilitatilor productive.
Alocarea regiei fixe de productie asupra costurilor de prelucrare se face tinand cont de
capacitatea normala de producie. Aceasta se determina pornind de la capacitatea teoretica de
productie a echipamentelor, din care se scad diminurile de producie datorate ntreinerii si
reviziilor planificate.
In perioadele in care producia efectiva depaseste capacitatea normala de productie, valoarea
regiei fixe unitare trebuie sa fie diminuata, astfel incat stocurile sa nu fie eva- luate la o valoare
mai mare decat costul efectiv al acestora.
Daca productia efectiva este inferioara capacitatii de productie, atunci o parte a regiei fixe, cea
nealocata la costul stocurilor, trebuie sa fie recunoscuta drept cheltuiala in contul de profit si
pierdere si reprezinta costul subactivitatii.
Evaluare la valoarea de aport, stabilita n urma evalurii - pentru bunurile reprezentnd aport la
capitalul social;
Pentru stocurile intrate prin aport la capitalul social, cu titlu gratuit (plus n gestiune, donaii
primite, etc) sau recuperate din dezmembrarea mijloacelor fixe, costul istoric este egal cu
valoarea de utilitate estimat n funcie de preul pieei, starea i locul n care se afl stocul
respectiv.
Evaluare la valoarea justa - pentru bunurile obinute cu titlu gratuit.

Valoarea justa este valoarea alocata bunurilor dobndite cu titlu gratuit sau prin donatie. Valoare
justa sau valoarea de utilitate se poate determina in funcie de pretul pietei, starea sau amplasarea
bunurilor.
Evaluarea stocurilor la iesire
Identificarea specifica a costurilor individuale
Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si
destinate unor comenzi distincte trebuie determinate prin identificarea specifica a costurilor
individuale suportate. Un bun fungibil reprezint acel bun care poate fi schimbat sau nlocuit,
parial sau n totalitate, cu un alt bun de natura i substana similara.
Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor
identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac
obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumprate sau produse.
Identificarea specifica nu poate fi folosita n cazurile n care stocurile cuprind un numr mare de
elemente care sunt, de regula, fungibile. n aceste cazuri, metoda care permite selectarea acelor
elemente ce rmn n stoc este metoda "primul intrat-primul ieit" (FIFO) sau metoda a costului
mediu ponderat (CMP).
Metoda primul intrat-primul iesit (FIFO)
Metoda primul intrat-primul iesit presupune ca primele elemente cumprate sunt cele care se si
vnd primele si, prin urmare, elementele care ramn n stoc la sfrsitul perioadei sunt cele
cumprate sau produse cel mai recent.
Metoda a costului mediu ponderat (CMP)
Formula costului mediu ponderat calculeaz costul fiecrui element pe baza mediei ponderate a
costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului elementelor
similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate fi calculat periodic sau dup
recepia fiecrui transport, n funcie de circumstanele n care se gsete entitatea.
Evaluarea stocurilor la inventariere
Cu ocazia inventarierii evaluarea stocurilor se face la valoarea actual (de inventar), denumit
potrivit normei IAS2 valoare realizabil net. Ea este reprezentat de preul de vnzare estimat ce
ar putea fi obinut pe parcursul desfurrii normale a activiti, mai puin costurile estimate
pentru finalizarea bunului i a costurilor necesare vnzrii (cheltuieli de transport, comisioane
privind vnzrile, costul garaniei acordat dup vnzare).
Evaluarea stocurilor la nchiderea exerciiului
La acest moment stocurile se evalueaz i se nscriu n bilan la valoarea cea mai mic ntre cost
i valoarea realizabil net .
Potrivit principiului prudenei, atunci cnd costul stocurilor (valoarea contabila) este mai mare
dect valoarea realizabil net, costul stocurilor e diminueaz pana la nivelul valorii realizabile

nete. Valoarea cu care se diminueaz costul stocurilor este recunoscut ca o cheltuial pentru
depreciere.
Exemplu
NRV- valoarea neta realizabila
Mrfurile deinute de o entitate sunt nregistrate la costul de 8.300 lei. La sfritul anului N, se
estimeaz ca mrfurile vor fi vndute la un pre de 7.500 lei, costurile necesare cu vnzarea
mrfurilor fiind estimate la nivelul sumei de 800 lei. In anul N+1, valoarea realizabila neta
devine 7.700 lei.
La sfritul anului 2013:
Cost stocuri

8.300 lei

Mrfurile evaluate la preul de vnzare

7.500 lei

Costurile cu vnzarea mrfurilor

800 lei

Valoarea realizabila neta (2012) = Valoarea mrfurilor evaluate la preul de vnzare costurile
necesare vnzrii.
NRV= 7500 lei 800 lei = 6.700 lei
Reducerea valorii stocurilor pana la NRV in suma de 1600 conform IAS 2 se recunoate la
cheltuielile aferente:
nregistrarea deprecierii stocurilor conform IAS 2:
607
Cheltuieli privind
mrfurile

= 371

1.600 lei

Mrfuri

La sfritul anului 2012:

Valoare stocuri la NRV2013

6.700 lei

Valoarea realizabila neta NRV2014

7.700 lei

Valoarea realizabila neta a devenit 7.700 lei, reluarea reducerii valorii stocurilor pana la NRV
efectuata in anul 2012 in sensul diminurii cheltuielile recunoscute anterior cu suma de 1.000 lei.
nregistrarea aprecierii stocurilor conform IAS 2:
371
Mrfuri

= 607
Cheltuieli privind
mrfurile

1.000
lei

In conformitate cu O.M.F.P. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu

directivele europene, valoarea stocurilor se diminueaz pana la valoarea realizabila neta, prin
reflectarea unei ajustri pentru depreciere.
nregistrarea deprecierii stocurilor conform OMFP 3.055/2009
6814

= 397

Cheltuieli
de
exploatare
privind ajustrile
pentru
deprecierea
activelor
circulante

1.600

lei

Ajustri pentru
deprecierea
mrfurilor

In conformitate cu O.M.F.P. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu

directivele europene, diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustrilor
pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate, se efectueaz prin nregistrarea la venituri.
nregistrarea majorrii valorii realizabile nete stocurilor (reluarea reducerii nenregistrate
anterior) conform O.M.F.P. 3.055/2009:
397

= 7814

Ajustri pentru
deprecierea
mrfurilor

1.600 lei

Venituri
din
ajustri
pentru
deprecierea
activelor
circulante

Evaluare la cost de producie

In anul 2013 o entitate a nregistrat urmtorii indicatori aferent produciei de obiecte sanitare:
Producie realizata:

3 500

Cheltuieli directe:

185 000 lei

Regia de producie:

88 000

lei

37 000

lei

din care regia variabila:

Capacitatea
producie

normala

de 4 600

buc

buc

Alocarea regiei fixe de producie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacitii
normale de producie. Capacitatea normal de producie este producia estimat a fi obinut, n
medie, de-a lungul unui anumit numr de perioade sau sezoane, n condiii normale, avnd n
vedere i pierderea de capacitate rezultat din ntreinerea planificat a echipamentului.

Nivelul actual de producie poate fi folosit dac se consider c acesta aproximeaz capacitatea
normal. Valoarea regiei fixe alocate fiecrei uniti produse nu se majoreaz ca urmare a
obinerii unei producii sczute sau a neutilizrii unor active.
In situaia prezentata mai sus costul de producie se determina dup formula:
Cost de producie = Cheltuieli directe + Regia variabila de producie + Regie fixa de producie
alocata
Regia fixa de producie = 88 000 37 000 = 51 000 lei
Coeficientul de alocare a regiei fixe = producie realizata/producie normala = 3 500/4
600=0.76087
Regia fixa de producie alocata = Regia fixa de producie x coeficientul de alocare =
= 51 000 lei x 0.76087 = 38 804.35 lei
Cost de producie = 185 000 + 37 000 + 38 804.35 = 260 804.35 lei

Marfurile detinute de societatea ABC sunt inregistrate la costul de 5.000 lei. La sfarsitul
anului N, se estimeaza ca marfurile vor fi vandute la un pret de 4.500 lei, cos- turile necesare cu
vanzarea marfurilor fiind estimate la nivelul sumei de 500 lei. In anul N+1, valoarea realizabila
neta devine 4.700 lei.
Care sunt inregistrarile contabile care se impun, avand in vedere evolutia stocurilor?

La sfarsitul anului N, costul stocurilor este de 5.000 lei, iar valoarea realizabila neta este de 4.000
lei (4.500 lei - 500 lei).
Inregistrarea deprecierii stocurilor :
607

Cheltuieli privind marfurile

371

1.000 lei

Marfuri

Valoarea realizabila neta a devenit 4.700 lei, ceea ce inseamna ca trebuie sa reducem cheltuielile
recunoscute anterior cu suma de 700 lei.
Inregistrarea aprecierii stocurilor:
371
Marfuri

607
Cheltuieli privind marfurile

700 lei

2. Studiu de caz privind IAS 12.

n anul N o societate a fost achiziionat un echipament cu valoarea de 100.000 u.m., care
este amortizat pe baza metodei de amortizare liniare de-a lungul perioadei de via util, estimat
la 5 ani; din punct de vedere fiscal, durata de via util este de 4 ani.
Determinati impozitul amanat aferent anul N.
Potrivit exemplului de mai sus, amortizarea contabil anual este de 100.000 u.m. / 5 ani =
20.000 u.m., iar cea fiscal 100.000 u.m. / 4 ani = 25.000 u.m.
La data de 31 decembrie N, situaia imobilizrii corporale este urmtoarea :

Baza contabila (100.000 u.m. 20.000 u.m.)

80.000 u.m

Baza fiscala ( 100.000 u.m. 25.000 u.m.)

75.000 u.m

Diferenta temporara impozabila

5.000 u.m.

Datoria totala cu impozitul amanat (5.000 x 16%)

Datoria initiala cu impozitul amanat

0 u.m.

Cheltuiala cu impozit amanat

Cheltuaiala cu impozitul pe profit amanat

800 u.m.

800 u.m.

Datorie de impozit amanat

800 u.m.

3. Studiu de caz privind IAS 14.

Hollier Inc. este o entitate diversificat, care opereaz n cinci segmente de activitate i patru
segmente geografice.
Urmatoarele informaii financiare se refer la exercitiul financiar cu nchidere la 31 decembrie
2009.
Date pe segmente de activitate (in mii USD).
Bere

Bauturi

Hoteluri Vnzare cu Ambalaje Total

Nealcoolice
Venit total din vnzri

amanuntul

2.249

1.244

4.894

3.815

7.552

19.754

-ctre clieni externi

809

543

4.029

3.021

5.211

13.613

-ctre alte segmente

1.440

701

865

794

2.341

6.141

Rezultat pe segment

631

(131)

714

(401)

1.510

2.323

5.253

1.072

8.258

23.035

Active

4.977

3.475

Date pe segmente geografice (in mii USD)

Finlanda

Franta

Marea Britanie

Australia Total

Venit total din vnzri

7.111

1.371

3.451

7.821

19.754

-ctre clieni externi

6.841

1.000

2.164

3.608

13.613

-ctre alte segmente

270

371

1.287

4.213

6.141

Rezultat pe segment

1.536

(478)

494

771

2.323

Active

9.231

5.001

3.667

5.136

23.035

Explicaie:
Primul pas n identificarea segmentelor de activitate i geografice raportabile ale entitii este
identificarea acelora care cstig majoritatea veniturilor din vnzarile ctre clienii externi.
Segmente

% din vnzrile la extern

Se calific?

De activitate:
Bere

809/2.249=36%

Nu

Buturi nealcoolice

543/1.244 =44%

Nu

4.029/4.894 =82%

Da

Hoteluri

Vnzri cu amanuntul

3.021/3.815=79%

Da

Ambalaje

5.211/7.552=69%

Da

Finlanda

6.841/7.111=96%

Da

Frana

1.000/1.371=73%

Da

Marea Britanie

2.164/3.451=63%

Da

Australia

3.608/7.821=46%

Nu

Geografice:

Segmentele raportabile conform IAS 14- Raportarea pe segmente, sunt cele care au
ndeplinit prima conditie i anume : majoritatea( mai mult de 50%) din veniturile sale din vnzri
sunt ctigate la extern.
In cazul entitii Hollier Inc. segmentele raportabile sunt:
Segmentele de activitate : Hoteluri (82%),Vnzri cu amanuntul (79%) i Ambalaje (69%).
Segmentele geografice : Finlanda(96%), Franta(73%), Marea Britanie(63%).
Pasul al doilea n identificarea segmentelor de activitate i geografice raportabile este garantarea
ca pragurile de 10% pentru veniturile rezultate fie din vnzri, fie din rezultatul pe segment sau
din active sunt ndeplinite de acele segmente care s-au calificat la primul pas.
Pragurile sunt calculate dup cum urmeaz:
Veniturile din vnzri att pentru segmentele de activitate ct i pentru segmentele geografice =
10% x 19.754 = 1.975 mii USD.
Rezultatul pe segment
-pentru segmentele de activitate =10% din maximul dintre (631+714+1.510) sau(131+401)= 286
miiUSD
-pentru segmentele geografice = 10% din maximul dintre(1.536+494+771) sau (478) = 280 mii
USD
Active att pentru segmentele de activitate ct i pentru segmentele geografice =10%x 23.035
=2.304 mii USD

Segmente

Praguri care sunt atinse

Se calific?

De activitate:
Hoteluri

Vnzri, rezultat, active

Da

Vnzri cu amanuntul

Vnzri, rezultat

Da

Ambalaje

Vnzri, rezultat, active

Da

Finlanda

Vnzri, rezultat, active

Da

Frana

Rezultat,active

Da

Marea Britanie

Vnzri,rezultat, active

Da

Geografice

Conform IAS 14- Raportarea pe segmente, segmentele raportabile care au ndeplinit prima
conditie, pentru a fi raportabile trebuie s indeplineasca simultan o alt condiie, respectiv,
veniturile sale din vnzri sau rezultatul segmentului sau activele sale s reprezinte 10 % sau mai
mult din valoarea total corespunzatoare tuturor segmentelor.
In cazul entitii Hollier Inc segmentele raportabile de activitate i geografice identificate la
primul pas rmn raportabile deoarece fiecare dintre acestea au cel puin un element( venit din
vnzri, rezultat pe segment sau active) care atinge pragul de 10%.
Pasul al treilea n identificarea segmentelor de activitate i geografice raportabile ale entitii
const n verificarea dac veniturile externe totale , atribuibile segmentelor raportabile ,
constituie cel putin 75% din venitul total consolidat al entitii.
Venit total din vnzri externe =13.613 mii USD
Venitul extern al segmentelor de activitate raportabile este:
4.029 + 3.021 + 5.211 = 12.261 mii USD i reprezint 90% din venitul total din vnzri externe.
Venitul extern al segmentelor geografice raportabileeste : 6.841+1.000+2.164 = 10.005 mii USD
i reprezint 73,5 % din venitul total din vnzri externe i deci mai putin de 75%.
Conform IAS 14-Raportarea pe segmente, dac venitul total extern al segmentelor
raportabile constituie mai puin de 75% din venitul total consolidat al entitii, trebuie identificate
segmente suplimentare ca segmente raportabile, chiar daca ele nu ating pragurile, pan cnd cel
putin 75% din totalul consolidat al entitii este inclus pe segmente raportabile.
In cazul entitii Hollier Inc trebuie acum identificate segmente geografice
suplimentare ca segmente raportabile iar Australia, n baza acestei cerine, se calific i ea ca
segment geografic raportabil.
Segmentele raportabile ale entitii Hollier Inc. sunt urmatoarele:
Segmente de activitate: Hoteluri, Vnzri cu amanuntul i Ambalaje
Segmente geografice: Finlanda, Franta, Marea Britanie i Australia.
4. Studiu de caz privind IAS 16.

O societate din industria metalurgica achizitioneaza un utilaj din import. Despre aceasta
tranzactie se cunosc urmatoarele date:
- pretul de cumparare al utilajului 10.000 EURO;
- cheltuieli cu montajul facturate de furnizor 2.000 EURO;
- costuri de amenajare a sectiei de productie in vederea montarii instalatiei (facturate de o firma
specializata) 5.000 lei;
- costuri cu instruirea personalului ce va manevra instalatia respectiva 2.500 lei;
- onorariul arhitectului 4.000 lei;
- costuri cu promovarea noilor produse ce vor fi obtinute cu ajutorul instalatiei 15.000 lei;
- pierderi initiale din exploatare obtinute inainte ca instalatia sa ajunga la parametrii tehnici de
operare 1.300 lei;
- costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala respectiva 1.600 lei;
- curs valutar 3,5 lei/EURO.
Evaluati si inregistrati costul de achizitie al instalatiei.
Element de cost

Inclus in costul
achizitie

de

Pret
cumparare
instalatiei

de 10.000 EURO x 3,5

al lei/EURO = 35.000 lei

Cheltuieli
montajul

cu 2.000 x 3,5 lei/EURO =

7.000 lei

Costuri
amenajare
sectiei
productie

de 5.000 lei
a
de

Costuri
instruirea
personalului

cu

Onorariul
arhitectului
Costuri
cu
promovarea
noilor produse
obtinute
cu

Inclus in cheltuielile
perioadei

2.500 lei

4.000 lei
15.000 lei

ajutorul
instalatiei
Pierderi initiale
din exploatare

1.300 lei

Costuri
salariile
personalului
conducere

1.600 lei

TOTAL

cu
de
51.000 lei

20.400 lei

Inregistrarea costului de achizitie presupune:

213 "Instalatii tehnice, mijloace

de transport, animale si plantatii"

404

42.000 lei

"Furnizori de
imobilizari"
401

9.000 lei

"Furnizori"

5. Studiu de caz privind IAS 17.

Societatea de leasing X incheie un contract de leasing cu S.C. Jeanion Intertrans S.R.L. dupa ce a
parcurs toate etapele de intocmire. Contractul de leasing cuprinde urmatoarele informatii :

costul de achiziie al mijlocului d transport pentru societatea de leasing este de

10.000 EUR*4,20lei/ =42.000lei;
durata de utilizare a bunului =7 ani;
durata contractului de leasing= 3ani(12 trimestre);
valoarea rezidual estimat=1.200 ;
valoarea unei rate far TVA=920 ;
dabnda folosit pentru stabilirea ratelor 3% / trimestru ;
cursurile de schimb:
- la facturarea primei rate 1 = 4,25 lei ;
- la vnzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 = 4,50 lei;
valoarea recuperat de locatar este de 9158 ;
in urma repartizrii ratelor pe trimestru rezult:
- dobnda total =1882, din care in primul trimestru =275;
- diferena de rat=645 .

Inregistrari contabile pentru locatar (S.C. Jeanion Intertrans S.R.L.) :

1. Primirea bunului n leasing:
2133 =

167

2. nregistrarea ratelor de pltit :

8036

46.368

3. nregistrarea amortizrii lunare:

6811 =

2813

500,15

Ca= 100/7=14,29% ;
Aa= 42000 * 14,29%= 6001,80 ;
Al = 6001,80/12 = 500,15

4. Primirea facturii pentru rata de leasing:

42.000

401

4.430,84

167

2.709

666

1.155

665

46

4426

3.864

520,84

8036

5. Primirea facturii pentru valoarea rezidual :

6. Studiu de caz privind IAS 20.

= 404

6.426

167

3.536,4

2133

1.863,6

4426

1.026

Un cabinet medical achizitioneaza pentru laborator un analizator automat in valoare de 51.000 lei
pentru care se primeste o subventie guvernamentala de 30.000 lei. Durata de amortizare este de
12 ani.

1) Achizitionare analizator:
2131

404

Echipament tehnologic
4426

Furnizori de imobilizari

TVA deductibila

42.857 RON

404

8.143 RON

Furnizori de imobilizari

2) Contabilizarea subventiei de primit:

445

Subventii pentru investitii

131

30.000 RON

Subventii guvernamentale

3) Incasarea efectiva a subventiei:

512

445

Conturi la banci

30.000 RON
Subventii

4) Amortizarea lunara a aparatului medical:

(51.000/12ani/12 luni = 354,17 RON)
6811

2813

Cheltuieli de exploatare

354,17 RON

Amortizarea instalatiilor, echipamentelor

privind amortizarile
5) Cota parte lunara a subventiei ce majoreaza veniturile:
(30.000/12/12 luni = 208,33 RON)
131
Subventii guvernamentale

7584

208.33 RON

Venituri din subventii pentru investitii

7. Studiu de caz privind IAS 21.

Societatea romneasca A detine o filiala F n Franta. La sfrsitul exercitiului N, bilantul si

contul de profit si pierdere ale filialei F se prezinta astfel :
Bilantul filialei F la 31.12.N (n Euro)
Active

Sume

Capitaluri si datorii

Sume

Imobilizari corporale

450.000

Capital social

270.000

Stoc de marfuri

150.000

Rezerve

180.000

Creante-clienti

250.000

Datorii

450.000

Disponibil

50.000

Total active

900.000

Total capitaluri si datorii

900.000

Contul de profit si pierdere al filialei F la 31.12.N (n Euro)

Elemente

Sume

Venituri din vnzarea marfurilor

500.000

Cheltuieli cu marfurile

(390.000)

Alte cheltuieli

(80.000)

Rezultatul exercitiului

30.000

Informatii suplimentare :
- Filiala F a fost nfiintata la nceputul exercitiului N-2;
- Rezervele la nchiderea exercitiului N-1 convertite n lei sunt de 300.000 RON;
- n exercitiul N nu s-au distribuit dividende;
- Cursul de schimb a evoluat astfel n perioada de referinta :
Elemente

Cursul n RON

La data constituirii filialei F 3,3

(01.01.N-2)
La 31.12.N

3,5

Cursul mediu n exercitiul N

3,52

Conversia situatiilor financiare ale filialei F se va realiza astfel :

Contul de profit si pierdere al filialei Sume
F
n Euro

Curs
deSume
conversie
n RON

Venituri din vnzarea marfurilor

500.000

3,52

1.760.000

Cheltuieli cu marfurile

(390.000)

3,52

(1.372.800)

Alte cheltuieli

(80.000)

3,52

(281.600)

Rezultatul exercitiului

30.000

105.600

Bilantul filialei F

Sume
n Euro

Curs
deSume
conversie
n RON

Imobilizari corporale

450.000

3,5

1.575.000

Stoc de marfuri

150.000

3,5

525.000

Creante-clienti

250.000

3,5

875.000

Disponibil

50.000

3,5

175.000

Total active

900.000

3.150.000

Capital social

270.000

3,3

891.000

Rezerve

180.000

405.600

Rezerve din conversie

278.400

Datorii

450.000

3,5

1.575.000

Total capitaluri si datorii

900.000

Rezervele la sfrsitul exercitiului N sunt formate din :

- rezervele la nchiderea exercitiului N-1 :

300.000 RON

- rezultatul exercitiului N :

105.600 RON

= Rezerve la nchiderea exercitiului N

405.600 RON

Rezerva din conversie se calculeaza ca diferenta ntre total activ si elementele de capitaluri
si datorii obtinute dupa conversie.
8. Studiu de caz privind IAS 23.
O societate realizeaz prin efort propriu o construcie ale crei lucrri au nceput la
01.01.N. n scopul realizrii construciei societatea contracteaz la data de 01.01 .N un credit
bancar pe termen de 4 ani n valoare de 1.000.000 lei cu o dobnd de 40% pe an. Creditul se
restituie n 4 rate anuale egale mpreun cu dobnzile aferente. Pn la utilizarea efectiv a

sumelor mprumutate, acestea au fost plasate pe piaa de capital, genernd venituri financiare
ncasate astfel:
n N: 100.000 lei;
n N+l: 120.000 lei;
n N+2: 125.000 lei.
Lucrarea are o valoare total de 3.000.000 lei. Consumurile nregistrate sunt urmtoarele:
n N: 800.000 lei;
n N+l: 1.200.000 lei;
n N+2: 1.000.000 lei.
Durata de utilizare a construciei este de 20 ani.
Valoarea rezidual a construciei este nul.
Se utilizeaz regimul de amortizare linear.
Lucrarea se finalizeaz la 31.12.N+2. Calculul amortizrii ncepe de la l ianuarie N+3.
S se determine dobnzile capitalizabile n anul N+l n conformitate cu IAS 23 Costurile
ndatorrii".
Rezolvare:
Credit contractat la 01.01.N: 1.000.000 lei
Credit rambursat la sfritul exerciiului N: 250.000 lei
Cheltuieli cu dobnzile recunoscute n N+l: 750.000 lei x 40% = 300.000 lei
Cheltuieli cu dobnzile capitalizabile n N+l: 300.000 lei - 120.000 lei = 180.000 lei

9. Studiu de caz privind IAS 27.

Societatea M a achiziionat la data constituirii societii F 75% din aciunile sale la costul de
750.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societii F dup eliminarea operaiilor
reciproce se prezint astfel:
Capital social

1.000.000

Pierderea exerciiului (1.100.000)

Total capitaluri proprii (100.000)
n exerciiul N+1 societatea F obine un profit de 120.000 u.m.
La 31.12.N+1 capitalurile proprii ale societii F dup eliminarea operaiilor reciproce se prezint
astfel:
Capital social

1.000.000

Pierderea reportat (1.100.000)

Profitul exerciiului

120.000

Total capitaluri proprii 20.000.

Piedrerea obinut n exerciiul N nu poate fi imputat intereselor minoritare peste cota parte de
revine minoritarilor din capitalul social F 25% x 1.000.000 = 250.000.

Capitaluri
proprii F

Valori

75%
25%
Societatea Interese
M
minoritare

Capital
social

1.000.000

750.000

250.000

Pierderea
(1.100.000) (850.000) (250.000)
exerciiului
Total
capitaluri
proprii

(100.000)

(100.000) 0

Partajul capitalurilor proprii F i eliminarea titlurilor F la 31.12.N

1.850.000

1.000.000

Capital social

850.000

Rezultat
consolidat

%
Titluri
de
participare
Pierderea
exerciiului

1.850.000
750.000

1.100.000

La 31.12.N+1 capitalurile proprii F redevin pozitive. Partea intereselor minoritare din rezultatul
exerciiului N+1 de 25% x 120.000=30.000 trebuie redus cu pierderea exerciiului N suportat
de grup 1.100.000 x 25% -250.000=25.000
Partajul capitalurilor proprii F i eliminarea titlurilor F la 31.12.N+1
1.970.000

1.000.000

Capital
social

Titluri
de
participare

Rezerv
consolidat

Pierderea
reportat

Rezultatul
exerciiului

Interese
minoritare

850.000

120.000

Rezultat
consolidat

1.970.000

750.000

1.100.000

5.000
115.000

10. Studiu de caz privind IAS 28.

Se consider o societate M care a participat la crearea societii F al crei capital social a fost de
300 u.m., i deine 20% din drepturile de vot, adic titluri de participare n valoare de 60 u.m.
Bilanurile celor dou societi nainte de consolidare se prezint astfel:

BILAN M
ACTIV

PASIV

Imobilizri
financiare

60

Capital

600

Active circulante

1.940

Rezerve

200

Rezultat

100

Capital propriu

900

Datorii

1.100

Total pasiv

2.000

Total activ

2.000

BILAN F
ACTIV
Active
circulante

Total activ

PASIV
1.000 Capital

300

Rezerve

100

Rezultat

50

Capital propriu

450

Datorii

550

1.000 Total pasiv

1.000

Punerea n echivalen a bilanului societii F va consta n substituirea valorii contabile a

titlurilor deinute de societatea M (60), cu partea din capitalurile proprii ce-i sunt echivalente din
bilanul societii F. Aceast parte este egal cu 20% x (300 + 100 + 50) = 90. Din substituire
rezult automat o diferen de valoare a titlurilor (90-60=30), ce are la baz dou surse:
- prima se explic prin diferena de timp de la data achiziiei titlurilor F i exerciiul n care are
loc consolidarea, ce are ca efect acumularea n aceast perioad de timp de ctre societatea F de
rezerve n valoare de 100 u.m. Partea cei revine lui M este 20% x 100 = 20 u.m.;
- a doua surs este cota parte din rezultatul exerciiului ce-i revine lui M 20% x 50 = 10 u.m.
Noua valoare a titlurilor F este compus din:
- cost de achiziie (T.P. la F)

60 u.m.

cota parte a lui M din rezervele acumulate de F 20% x 100 = 20 u.m.

- cota parte a lui M din rezultatul exerciiului societii F 20% x 50 = 10 u.m.
Total 90 u.m.

Contabil, substituirea cu noua valoare a titlurilor F (90) a valorii contabile iniiale (60) va apare
ntr-un post nou n bilanul consolidat denumit "Titluri puse n echivalen".
n contrapartid, pentru a se respecta echilibrul balanier ntre totalul activului i totalul pasivului
consolidat, n pasiv se vor reflecta:
cota parte din rezultatul societii F ce revine societii M formnd rezultatul consolidat;
cota parte din rezervele acumulate de F ce revine societii M i vor forma rezervele consolidate.

BILAN CONSOLIDAT
prin metoda punerii n echivalen

ACTIV
Titluri
puse
echivalen
(60+20+10)
Alte active

PASIV
n 90

Capital social

600

Rezerve
consolidate

220

1.940 (200+20)
Rezultat
consolidat

110

(100+10)

TOTAL

Datorii

1.10
0

2.030 TOTAL

2.03
0

11. Studiu de caz privind IAS 31.

Societatea M a decis nfiinarea unei asocieri n participaie cu societatea A pentru realizarea
unei lucrri de prestri servicii. Fiecare societate deine o cot de participare de 50%. n
exerciiul N, societatea M nregistreaz cheltuieli n contul asocierii de 500.000 u.m. i
factureaz lucrarea beneficiarului la preul de 800.000 u.m., TVA 19%. Cheltuielile efectuate n
contul asocierii n participaie i veniturile se transmit asociatului A la sfritul fiecrui trimestru

pe baza de decont n proporia stabilit n contractul de asociere. nregistrrile efectuate pentru

aceast activitate controlat n comun sunt:
n contabilitatea societii M :
nregistrarea cheltuielilor dup natur:
Cheltuieli

500.000

Stocuri
Datorii
Disponibilit
i

Facturarea lucrrii beneficiarului:

Clieni

952.000

Venituri
800.000
din lucrri
executate
servicii
prestate
TVA
colectat
152.000

Transmiterea cotei de cheltuieli societii A

Decontri din =
operaii
n
participaie
-activ

Cheltuieli

250.000

Transmiterea cotei de venituri societii A

Venituri din =
lucrri
executate
servicii
prestate

Decontri 400.000
din
operaii n
participai
e-pasiv

n contabilitatea societii A
Primirea cotei pri din cheltuieli
Cheltuieli

Decontri 250.000
din
operaii n
participai
e-pasiv

Primirea cotei pri din venituri

Decontri din =
operaii
n
participaieactiv

Venituri
400.000
din lucrri
executate
servicii
prestate

12. Studiu de caz privind IAS 33.

SC Caley SA are pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 2013:
- Capital social:
Numarul actiunilor in circulatie la inceputul anului 2013 a fost de 4.000.000.
- Optiuni:

Pe data de 1 iulie 2013 au fost exercitate optiuni de cumparare a 1.000.000 actiuni comune la 80$
/actiune
- Profitul net:
Societatea a inregistrat un profit al perioadei de 25.000.000 $.
- Presupuneri:
Pretul mediu de piata pentru actiunile comune pentru exercitiul financiar incheiat la 31
decembrie 2013 a fost de 100 $. Pretul de inchidere al pietei la data de 31 decembrie 2013 a fost
de 110 $.
Calcularea RPA:
1.Media ponderata a actiunilor
- Media ponderata a act.(1 ianuarie 30 iunie) 4.000.000 x 6 / 12 = 2.000.000
- Exercitarea optiunilor la 1 iulie

1.000.000

- Media ponderata a act (31 iulie 31 decembrie)

5.000.000 x 6 / 12 = 2.500.000

Media ponderata a nr. de actiuni

4.500.000

2. Calculul RPA de baza

RPA - DE BAZA= Profit net / Media ponderata a numarului de actiuni
RPA de baza = 25.000.000 / 4.500.000 = 5,55
3. Calculul RPA DILUAT
Profit net (nu a suferit nici o modificare)
Media ponderata a nr. de actiuni:

25.000.000$
(1.000.000 x 80/ 100) = 800.000 actiuni

Actiuni emise fara contraprestatie: (1.000.000 800.000) x 6/12 = 100.000 actiuni

RPA diluat = 25.000.000 / (4.500.000 + 100.000) = 5,44

13. Studiu de caz privind IAS 36.

Societatea ABC deine un soft n valoare de 30.000 u.m. achiziionat n anul N. La sfritul
anului N+1, valoarea recuperabil este de 15.000 u.m., iar amortizarea cumulat, de 12.000 u.m.
La sfritul anului N+2, valoarea recuperabil devine 12.000 u.m., tiind c durata de via util
nu se modific i amortizarea anului N+2 a fost de 3.000 u.m. Dac activul nu ar fi fost depreciat,

amortizarea cumulate pn la sfritul anului N+2 ar fi fost de 18.000 u.m. Analizai efectele
variaiilor de valoare conform IAS 36 Deprecierea activelor".
Valoarea ramasa neamortizata dupa 2 ani = 30.000 12.000 = 18.000
Valoarea recuperabila = 15.000. Societatea va inregistra un provizion de 3.000.
681Cheltiueli de exploatare privind amortizarile si provizioanele = 212 Cladiri 3.000
Dupa inca un an valoarea valoarea recuperabila devine 12.000 iar amortizarea inregistrata
cumulat pana in acest an ar fi fost de 18.000 daca nu s-ar fi depreciat softul.
Valoarea ramasa ar fi fost la sfarsitul anului N+2 de 30.000 18.000 = 12.000.
Valoarea
neta
contabila
in
N+2
=
12.000

3.000
=
9.000.
Reluarea deprecierii = 12.000 9.000 = 3.000. Deci provizionul va fi reluat asupra unui venit.
212 Cladiri = 781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 3.000

14. Studiu de caz privind IAS 37.

Intreprinderea ABC este parte parata intr-un proces privind daune provocate de folosirea
necorespunzatoare
a
unui
teren
care
ar
fi
afectat
vecinatatile

Partea adversa solicita daune-interese in valoare de 100.000.000 lei. Cheltuielile de judecata in

cazul pierderii litigiului ar reprezenta inca 10% din aceasta suma.
Propriile cheltuieli pentru aparare in acest proces (onorarii avocatiale, expertize etc.) se ridica la
25.000.000 lei.
La finele perioadei de raportare, se va inregistra un provizion legat de acest litigiu:
6812 Cheltuieli de exploatare

= 1511 Provizioane 135.000.000 lei

privind provizioanele pentru litigii

pentru riscuri si cheltuieli

In cursul anului urmator, se achita 12.000.000 lei in contul onorariilor avocatiale pentru acest
litigiu:
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti = 401 Furnizori 12.000.000 lei
Concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat:
1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 12.000.000 lei
riscuri si cheltuieli

15. Studiu de caz privind operatiuni scutite in interiorul tarii TVA

Un club sportiv organizeaza activitati sportive. Participarea la aceste activitati este
rezervata exclusiv membrilor ce platesc un abonament anual. Clubul sportiv gestioneaza si un bar

in interiorul salilor de sport, unde membrii clubului pot sa consume bauturi. O data pe an, clubul
organizeaza un dineu special la care toata lumea poate veni si consuma (chiar si cei ce nu sunt
membri ai clubului). Aceasta activitate este organizata in vederea colectarii de fonduri.
Regulamentul clubului sportiv prevede ca acesta nu poate sa realizeze profit, orice eventual profit
neputand fi repartizat administratorilor ci re-investit in club. In cazul incetarii activitatii, orice
activ (inclusiv banii) vor merge in contul unei asociatii de caritate recunoscute ca atare de
Guvernul Romaniei. In acest caz, se aplica urmatorul tratament de TVA:
a)

Clubul sportiv poate fi considerat fara scop patrimonial.

b) Prestarea de catre organizatia fara scop patrimonial a unor servicii legate de activitati
sportive sau educatia fizica este scutita de TVA fara drept de deducere.Rezulta ca abonamentele
platite de membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. j) din Codul Fiscal).
Gestiunea barului nu este, in principiu, scutita de TVA. La fel dineul organizat anual. Totusi, asa
cum s-a mentionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerata pentru bar daca sunt primiti numai
membrii organizatiei fara scop patrimonial si daca veniturile sunt neglijabile. Referitor la dineul
anual, acesta ar putea fi scutit fara drept de deducere in baza art. 141, alin. (1), lit. m) din Codul
Fiscal, potrivit careia este scutita o prestare de servicii efectuata de o persoana ale carei
operatiuni sunt scutite in conditiile art. 141, alin. (1), lit. k) din Codul Fiscal, pentru evenimentele
destinate colectarii de ajutoare financiare si organizate in beneficiul exclusiv al acestora, cu
conditia ca aceste scutiri sa nu duca la distorsiuni concurentiale.

16. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru importuri si

achizitii intracomunitare.

O persoana impozabila din Italia infiinteaza o reprezentanta in Romania care implicit nu

realizeaza operatiuni taxabile. Aceasta persoana impozabila ar avea dreptul la deducerea integrala
a TVA si ar fi inregistrata in baza art. 153 din Codul Fiscal daca ar fi necesara inregistrarea in
Romania. Aceasta persoana impozabila cumpara mobilier in Italia, care este transportat in
Romania. Achizitia intracomunitara efectuata in Romania este scutita de TVA in masura in care
persoana impozabila din Italia ar fi avut dreptul la rambursarea TVA in Romania achitata pentru
achizitia intracomunitara in baza art. 146, alin. (1), lit. a) din Codul Fiscal.

17. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru exporturi si

livrari intracomunitare.

A vinde bunuri situate in Romania catre B; B re-vinde bunurile lui C; C re-vinde aceleasi
bunuri lui D, toate acestea fara ca bunurile sa fie transportate efectiv.Ulterior, D re-vinde bunurile
societatii E care este stabilita in afara Comunitatii si solicita societatii A sau B sau C sa livreze
bunurile in strainatate lui E. In acest caz, numai vanzarea efectuata de D catre E este scutita cu
drept de deducere, deoarece aceasta este vanzarea ce presupune transportul efectiv al bunurilor
(care in acest caz este efectuat de A sau B sau C in contul lui D) in timp ce livrarile efectuate de
A catre B, de B catre C si de C catre D au toate loc in Romania, conform prevederilor art. 129,
alin. (1), lit. c) din Codul Fiscal si sunt supuse TVA (cu conditia indeplinirii celorlalte cerinte).

18. Studiu de caz privind traficul international de bunuri.

A) A ii vinde bunuri lui B care le plaseaza intr-un antrepozit TVA. Operatiunea A - B poate
constitui un import efectuat de B, o achizitie intracomunitara efectuata de B sau o livrare

efectuata de A lui B cu scutire de taxa pentru ca bunurile se plaseaza de catre B intr-un antrepozit
TVA. Aceasta scutire se acorda provizoriu.
B) Y efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui B. Aceasta operatiune
este provizoriu scutita de taxa.
C) B vinde bunurile supuse transformarii lui C, iar bunurile raman in acelasi regim. Livrarea B C este provizoriu scutita de taxa, insa transforma scutirea aferenta plasarii bunurilor de catre B in
cadrul regimului in scutire definitiva (import efectuat de B, achizitie intracomunitara de catre B
sau livrare de la A catre B), ca si prestarea de servicii efectuata de Y lui B.
D) C vinde bunurile lui D, iar acestea raman in regim de antrepozit TVA. Livrarea C - D este
scutita provizoriu de taxa, dar transforma scutirea aferenta livrarii de bunuri de catre B lui C in
scutire definitiva.
E) Z efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui D. Aceasta operatiune
este provizoriu scutita de taxa.
F) D vinde bunuri lui E, iar acestea parasesc regimul in cadrul acestei vanzari. Aceasta livrare
poate fi una taxabila in Romania sau o livrare intracomunitara ori un export scutit de taxa.
Aceasta livrare transforma scutirile provizorii acordate pentru livrarea de catre C lui D in scutiri
definitive, ca si prestarea de servicii de catre Z lui D.
b) posibila prestare/posibilele prestari de servicii in legatura cu aceste bunuri in beneficiul
cumparatorului/proprietarului anterior sau in perioada in care bunurile se aflau in acest regim.

19. Studiu de caz privind transportul international si intracomunitar

de bunuri.

A si B sunt stabilite in Romania iar C este stabilit in strainatate. A vinde bunuri catre B, iar
B re-vinde bunurile catre C. In cazul in care bunurile sunt efectiv transportate in afara Romaniei
de A in numele si in contul sau (documentele de export sunt intocmite pe numele sau), atunci
vanzarea efectuata de A catre B este vanzarea ce presupune transportul bunurilor in strainatate.
Conform prevederilor art. 129, alin. (1), lit. a) din Codul Fiscal, livrarea bunurilor are loc in
Romania si se supune TVA in Romania. Totusi, livrarea respectiva este scutita cu drept de
deducere deoarece furnizorul transporta bunurile din Romania catre o destinatie din afara
Comunitatii Europene (documentele vamale sunt intocmite pe numele sau). Vanzarea dintre B si
C este o vanzare fara transport, care are loc acolo unde bunurile sunt puse la dispozitia
cumparatorului, adica in tara lui C (art. 129 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal). Locul livrarii este in
afara Romaniei si ca tare nu este supusa TVA in Romania.

20. Studiu de caz privind regimul special al TVA aferent agentiilor de

turism.
O societate de intermediere in turism vinde bilete in valoare de 10.000 lei, inclusive TVA.
Valoarea serviciilor de transport, cazare, alimentatie publica aferente excursiei sunt de 5.000 lei,
fara TVA.
Comisionul agentiei (baza de impozitare a TVA aferenta comisionului) este 10.000 5.000
x 1,24 = 3.800 lei. TVA aferent comisionului este 3.800 x 24/124 = 735,48 lei.
Factura emisa de agentia de turism va fi pentru suma globala de 10,000 lei, fara a se inscrie
distinct TVA, facandu-se mentiunea TVA inclusa.

21. Studiu de caz privind regimurile special pentru tranzactiile cu

bunuri second-hand; opera de arta si antichitati
Un agent economic care are ca obiect de activitate vanzarea de bunuri second-hand
achizitioneaza de la o persoana fizica un obiect in valoare de 7.000 lei. Marja de profit adaugata
de agentul economic este de 10%. Marja de profit realizata de agentul economic va fi 7.000 x
10% = 700 lei, care reprezinta chiar baza de impozitare a TVA colectata (700 x 24% = 168 lei).
Pretul de vanzare cu amanuntul este 7.868 lei.

22. Studiu de caz privind regimul deducerilor TVA.

O unitate realizeaza urmatoarele operatiuni :
- livrari de marfa in Romania, cota TVA 24%, 1.240 lei ;
- livrari de marfa la export, 500 lei ;
- livrari de marfa in Romania, scutite de TVA, fara drept de deducere, 400 lei ;
- cumparari de marfa din Romania, cota TVA 24%, 1.800 lei ;
Determinarea TVA de plata :
Pro Rata = (livrari supuse TVA / total livrari) x 100 = (1.240 + 500)/(1.240 + 500 + 400) =
55.41%
TVA colectata = 1.240 x 24% = 297.60 lei
TVA deductibila = 1.800 x 24% = 432 lei
TVA de dedus = 432 x 55.41% = 239.37 lei
TVA de plata = 297.60 239.37 = 58.23 lei
Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus se trece pe costuri.

23. Studiu de caz privind masurile de simplificare privind TVA.

Societatea Alfa vinde catre societatea Beta, ambele inregistrate in scopuri de TVA, deseuri
in valoare de 1,000 lei. Tranzactia se desfasoara pe teritoriul Romaniei.
Furnizorul va emite factura fara TVA si numai cu mentiunea TVA inversa . Beneficiarul
calculeaza TVA aferenta acestei achizitii, o inscrie in Decontul de TVA, atat ca taxa colectata, cat
si ca taxa deductibila (240 lei). Plata facturii se va face la nivelul valorii fara TVA.

24. Studiu de caz privind obligatiile platitorilor inregistrati in

scopuri de TVA.
Societatea Alfa, inregistrata in scopuri de TVA, achizitioneaza materii prime in valoare de
10.000 lei plus TVA. In cursul lunii se livreaza produse finite la pretul de vanzare de 30.000 lei
plus TVA. Pretul de inregistrare al produselor vandute este de 21.000 lei. La sfarsitul lunii se face
regularizarea TVA.
Achizitionarea de materii prime :
% = 401 'Furnizorii'' 12.400
301 'Materii prime'' 10.000
4426'TVA deductibila'' 2.400
Livrarea de produse finite :
4111 'Clienti'' = % 37.200
701 'Venituri din 30.000
vanzarea produselor finite''
4427'TVA colectata'' 7.200
Scoaterea din evidenta aproduselor vandute:
711
'Variatia
stocurilor''
Regularizarea TVA la sfarsitul lunii:

345

'Produse

finite

21.000

4427 'TVA colectata'' = % 7.200

4426 'TVA deductibila'' 2.400
4423 'TVA de plata'' 4.800
Achitarea TVA de plata cu ordin de plata:
4423 'TVA de plata = 5121 'Conturi la banci in lei'' 4.800

Obligatiile societati Alfa :

A. Inregistarea la organele fiscale in calitate de platitor de TVA, scop in care trebuie sa

depuna la organul fiscal teritorial, declaratie de inregistare fiscala, in termen de 15 zile de

la infiintare. Acelasi termen de 15 zile opereaza si in cazul declaratiei de mentiuni privind

trecerea de la regimul de scutire la cel de platitor de TVA, precum si scoaterii din evidenta
ca platitor de TVA.
B. Intocmirea documentelor fiscale constand in emiterea facturii fiscale, formular cu regim
special, care se intocmeste la livrarea produselor si marfurilor, executarea lucrarilor si
prestarea serviciilor pe baza dispozitiei de livrare, avizul de insotire a marfii sau a altor
documente care atesta executarera lucrarilor sau prestarea serviciilor.
C. Documentele
pe
baza
carora
se
face
inregistrarea
TVA
Documente justificative pe baza carora se fac inregistrarile , in conturile de TVA, sunt
urmatoarele:
- dispozitia de livrare;
- avizul de insotire a marfii;
- factura fiscala;
- jurnalul pentru cumparari;
- jurnalul pentru vanzari;
- borderou de vanzare;
D. Decontarea taxei pe valoarea adaugata
Platititorul de TVA trebuie:
1) Sa achite taxa datorata, potrivit decontului intocmit lunar sau trimestrial, pana la data de 25
a lunii urmatoare ori a primei luni din trimestru ;
2) Sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor din import definitiv, la organul
vamal,
conform
regimului
in
vigoare
privind
plata
taxelor
vamale.

25. Studiu de caz privind obligatiile persoanelor din grupul celor 3

neplatitori de TVA.
Intreprinderea mica Beta SRL depaseste plafonul n martie 2008, ea va fi obligata la plata
TVA n Romnia pentru toate achizitiile sale intracomunitare efectuate din momentul depasirii
plafonului (martie 2008), precum si pentru cele efectuate pe tot parcursul anului 2009. Daca
plafonul este depasit n 2009, aceasta va fi obligata la plata TVA n Romnia pentru toate
achiziziile sale intracomunitare efectuate inclusiv n 2010.
Daca, n 2009, plafonul nu este depasit, n 2010 nu va plati TVA pentru achizitiile pentru care se
ncadreaza sub plafon. Daca foloseste codul de nregistrare n scopuri de TVA, se va considera ca
a optat pentru taxarea achizitiilor intracomunitare se si se aplica aceleasi reguli.
Obligatiile societati Beta SRL :
- sa informeze autoritatile fiscale cu privire la depasirea plafonului pentru achizitii
intracomunitare sau exercitarea optiunii pentru taxarea n Romania a achizitiilor
intracomunitare;
- sa solicite nregistrarea n scopuri de TVA;
Codul de nregistrare acordat pentru achizitii intracomunitare este valabil numai pentru
operatiuni intracomunitare (este valabil n VIES), dar nu confera calitatea de persoana
nregistrata normal n scopuri de TVA n Romania.
- sa tina evidenta tuturor achizitiilor sale intracomunitare, atat a celor impozabile, cat si a
celorlalte;
- sa depuna decontul special de TVA pentru luna n care a efectuat aceste achizitii
intracomunitare taxabile si pentru perioadele urmatoare n care este obligat sa plateasca TVA n
Romania pentru achizitiile intracomunitare;
- sa plateasca efectiv TVA-ul datorat pentru aceste achizitii intracomunitare pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare celei n care taxa devine exigibila;
- sa comunice codul sau de nregistrare n scopuri de TVA furnizorilor din alte State Membre.
Aceasta regula se aplica pe perioada n care este obligat la plata TVA n Romania pentru
achizitiile sale intracomunitare.

26. Studiu de caz privind obligatiile neplatitorilor de TVA.

Societatea Gama SRL, neinregistrata in scopuri de TVA, a deposit plafonul pentru achizitii
intracomunitare de 10.000 euro in luna august 2010. Se consider c societatea realizeaz o
operaiune impozabil n Romnia i va fi obligat:
- s solicite nregistrarea n scopuri de TVA pentru achiziii intracomunitare de bunuri conform
art. 153.1 din Codul fiscal, nainte de efectuarea achiziiei;
- s depun formularul 301 Decont special de TVA prin care va declara TVA aferent
- s plteasc TVA aferent ;
- s depun formularul 390 Declaraie recapitulativ pentru luna calendaristic n care a luat
natere exigibilitatea TVA ;
- s se nregistreze n Registrul operatorilor intracomunitari.

27. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din activitati

independente.
O persoana fizica a obtinut in cursul anului 2011 venituri din drepturi de autor privind
operele literare in valoare de 2.000 lei. Acesta nu obtine alte categorii de venituri supuse
contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, deci va datora si contributia in cuantum de
5.5%, adica 2.000 x 5.5% = 110 lei. Cheltuielile forfetare sunt de 2.000 x 40% = 800 lei.
Venitul net = 2.000 800 110 = 1.090 lei.
Impozitul pe venit = 1.090 x 16% = 174.4 lei

28. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din cedarea

folosintei bunurilor.

O persoana fizica inchiriaza unei firme un apartament incepand cu data de 1 ianuarie

pana pe data de 31 decembrie, stabilind prin contract o chirie lunara de 1.000 lei. Pentru a
determina impozitul pe care il plateste in cursul anului sunb forma de plati anticipate, vom face o
estimare a venitului net si apoi vom impozita rezultatul obtinut.
Venit brut = 12 x 1.000 = 12.000 lei
Cheltuieli forfetare = 25% x 12.000 = 3.000 lei
Venit net estimate = 12.000 3.000 = 9.000 lei
Impozit anticipat = 9.000 x 16% = 1.440 lei
Acest impozit va fi platit in patru rate egale (de 360 lei), scadente pe datele de 15 ale
ultimelor luni ale fiecarui trimestru.

29. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din investitii.

O societate comerciala distribuie dividende aferente anului 2010 in suma de 30.000 lei.
Actionari ai societatii comerciale sunt 2 persoane, prima avand o participare de 60%, iar cea de-a
doua, de 40%. Primul actionar ridica dividendele pe data de 15 iulie 2011, iar cea de-a doua
persoana nu isi ridica dividendele pana la sfarsitul anului.
Pentru dividendele ridicate pe primul actionar, in valoare bruta de 18.000 lei, impozitul
datorat de el este de 18.000 x 16% = 2.880 lei. Acest impozit trebuie calculat, retinut si virat la
bugetul de stat de catre societatea comerciala pe data ridicarii dividendului. Dividendul ridicat de
primul actionar este 18.000 2.880 = 15.120 lei.
Deoarece cel de-al doilea actionar nu a ridicat dividendele pana la sfarsitul anului,
agentul economic trebuie sa calculeze, retina si vireze la bugetul de stat pana pe data de 31
decembrie 2012 impozitul pe dividende aferent. Acest impozit este datorat de al doilea actionar,
el fiind suportat din dividendul brut. Impozitul = 12.000 x 16% = 1.920 lei.

30. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor lichidarea unei

persoane juridice.
Se lichideaza o persoana comerciala care are o persoana fizica ca asociat unic. Aportul
la capitalul social al persoanei juridice a fost de 200 lei. Ca urmare a lichidarii societatii,
asociatului ii revine, dupa plata datoriilor firmei, suma de 5.000 lei. In acest caz se va percepe un
impozit egal cu (5.000 200) x 16% = 768 lei.