Metoda standard cost. Ca sistem de antecalculaie de tip absorbant, standardcost i are geneza n SUA i Marea Britanie.

n prima sa form a aprut la nceputul

secolului XX, sub denumirea de sistemul costurilor antecalculate (estimated cost system).
Aceast calculaie consta n antecalcularea anual a costurilor de fabricaie pe unitatea de
produs urmnd ca n fiecare lun s se determine costul produciei obinute, nmulind
costul antecalculat pe unitatea de produs cu producia realizat.
Prin compararea costurilor efective cu costurile antecalculate aferente produciei
realizate se obineau abaterile care erau ulterior supuse analizei i soluionrii n funcie de
cauze. Se renuna astfel la o postcalculaie pe unitatea de produs, singura calculaie
detaliat fiind cea a costurilor antecalculate.
Spre deosebire de sistemele de calculaie utilizate pn la apariia acesteia, care
calculau costul dup terminarea procesului de fabricaie, sistemul standard cost promoveaz
ideea calculrii cu anticipaie a costurilor de producie.
Prin mbuntirea i dezvoltarea ulterioar estimated cost system s-a transformat n
standard cost accounting, fiind experimentat nc din 1911 n ntreprinderi americane, iar
prezentarea acesteia n 1918 de ctre Ch. Harrison a determinat extinderea utilizrii ei i n
rile occidentale europene (Anglia, Frana, Germania etc.).
n esen, sistemul standard cost const n stabilirea cu anticipaie a unui cost
standard pentru producia ce urmeaz a se fabrica, prin acest rol integrndu-se n sistemul
de planificare de ansamblu al ntreprinderii.
Obiectivul su l constituie alertarea responsabililor cnd se produc devieri, anomalii,
ceea ce presupune compararea costurilor prestabilite antecalculate cu cele efective i
determinarea abaterilor, permind astfel evaluarea performanelor interne al ntreprinderii
pe o perioad dat.
Costul standard este un cost complet, care cuprinde costurile directe standard de
producie (materiale directe, manopera direct) i costurile indirecte standard (regia de
producie) fundamentate prin bugete. Acest cost reprezint un etalon de msur i un mijloc
integral de control al costurilor de producie.
Este considerat un cost normal, calculaia costului standard fiind singura calculaie de
cost pe produs, constituind i o baz de orientare a preului de vnzare.
Toate abaterile care apar n desfurarea procesului de producie sunt considerate
excepii, abateri de la condiiile normale, urmnd a afecta rezultatul exerciiului, calculaia
standard fiind astfel util managementului prin excepie.
Standardele sunt marimi cu caracter de etalon stabilite pe baza de studii, analize
sau pornind de la unele masuratori precedente si corijate pe parcurs.
Standardele pot fi cantitative si valorice.
In raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se refera standardele pot fi:
ideale, normale, reale.
Calculaia costurilor standard pe produs presupune structurarea lui pe articole
de calculaie specifice, ntr-un document recapitulativ Fia costului standard pentru
produsul ... ntocmit pentru fiecare produs din nomenclatorul de produse programate a se
fabrica n perioada bugetat.
n aceast fi sunt prezentate categoriile de costuri directe materiale directe i
manoper directe din calculaiile standard elaborate.
La costurile directe standard se adaug costurile indirecte standard aferente
produsului respectiv. Pentru calculul acestora se apeleaz la costul standard al unitii de
lucru (costul bugetat) calculat n urma bugetrii costurilor centrului de responsabilitate n
care se fabric produsul i care se aplic la numrul de uniti de lucru (ore manoper, de
exemplu) necesare produsului pentru prelucrare.
Dac produsul parcurge mai multe centre operaionale (de responsabilitate) se
calculeaz un cost standard bugetat pentru fiecare centru parcurs. Regia standard de
producie pentru fiecare produs este dependent de traseul de prelucrare localizat pe

centrele de responsabilitate, de natura i volumul unitilor de lucru alese pentru calculul i

imputarea costurilor indirecte.
Aceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structura articolelor de
calculatie specifice metodei respective:
- calculul costurilor standard pentru materiale
- calculul costurilor standard pentru manopera
- calculul costurilor de regie standard.
Calculul costurilor standard pentru materiale (directe)
Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care pot fi identificate pe
produs si implicit au o legatura directa cu realizarea produsului.
Pentru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuie cunoscute doua
elemente: - norma de consum (consumul standard)
- pretul standard.
Norma de consum este determinata prin studii, devize, masuratori, proiecte, etc.
Pretul standard este pretul din contractele principale incheiate cu furnizorii pentru
acele materiale.
Relatia de calcul este:

Chst .mat Cs * Ps
unde : Cs consumul standard; Ps - pretul standard

Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea de produs indiferent

care este cantitatea previzionata ce se va fabrica. Cheltuielile standard pentru materiale se
determina pentru fiecare material care intra in componenta unui produs.
Exemplu: Pentru a obtine o unitate de produs A se folosesc 3 materii prime si
materiale directe.
Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de jos:
Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul A:
Fel material
UM
Cs
Ps
Valoare
(standard valoric) cost standard pt
materiale
Material X
Kg
10
1.000
10.000
Y
Buc
5
20.000
100.000
Z
ml
2
80.000
160.000
Total
270.000

Calculul costurilor standard pentru monopera (directa)

Se stabilesc pentru manopera directa identificabila pe purtatorul de cost. Pentru
aceasta calculatie se impune a se cunoaste:

- timpul standard (norma de timp) acesta se stabileste prin devize, antemasuratori

pentru fiecare categorie de operatie care trebuie efectuata, intru-cat pentru o anumita
operatie este necesara o anumita calificare sau specializare;
- tariful de salarizare standard - acesta se regaseste de regula in contractul colectiv
de munca, unde tarifele sunt stabilite pe specializari sau categorii.
Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de produs pentru fiecare
operatie in parte.
Relatia de calcul este:

Chst .man ts * Tss

unde: ts - timpul standard ( norma de timp); Tss tariful de salarizare standard

Exemplu: Pentru obtinerea aceleiasi unitati de produs A se efectueaza trei

operatiuni, Tss si ts regasindu-se in tabelul de mai jos.
Calculul costului standard pentru manopera pentru produsul A
Fel material
UM
Cs
Ps
Valoare
(standard valoric) cost standard pt
materiale
Material X
Ore
1,5
20.000
30.000
Y
Ore
2
30.000
60.000
Z
ore
5
35.000
175.000
Total
265.000
Calculul costurilor de regie standard
Costurile de regie se refera la :
- regia centrului de responsabilitate (cheltuieli indirecte de productie);
- regia intreprinderii (cheltuieli generale si de administratie).
Determinarea regiei de producie standard pe unitatea de produs ridic probleme
deosebite din cauza structurii neomogene a costurilor care o compun, a caracterului
complex pe care l au i a varietii lor, fiind generate de activitatea privind asigurarea i
meninerea n stare de funcionare a capacitii de producie a ntreprinderii. Aceste costuri
sunt legate de crearea condiiilor tehnice, tehnologice i organizatorice necesare desfurrii
produciei.
Stabilirea lor se realizeaz pe fiecare loc generator, considerat centru de
responsabilitate n structura organizatoric a ntreprinderii, cu ajutorul bugetelor de costuri.
Costurile standard indirecte au urmtoarea structur: activitate standard (bugetat)
x costul standard al unitii de lucru (costul bugetat).
Activitatea standard (bugetat) a centrului de responsabilitate (sectorului de
producie) este definit de ansamblul ordinelor de fabricaie pe care le poate efectua n
cadrul unui demers previzional.
n funcie de previziunile vnzrilor se stabilesc obiectivele de producie avnd n
vedere utilizarea optim a capacitii de producie. Volumul de producie programat
corespunde cantitii de produse de fabricat n perioada bugetat. El asigur determinarea
activitii standard (bugetat) exprimat, de regul, ntr-o unitate fizic ore manoper sau
ore utilaj reprezentnd n acelai timp i unitatea de lucru pentru repartizarea i
imputarea costurilor indirecte.

Costul standard al unitii de lucru (costul bugetat) se obine n urma bugetrii

cheltuielilor centrului. Dimensionarea lor are la baz informaiile furnizate de studiile tehnice
ale produciei , de politicile i programele de viitor elaborate de conducerea ntreprinderii
precum i de studiile statistice efectuate asupra perioadelor precedente.
Cheltuielile centrului sunt structurate dup natura lor i pot fi grupate dup criteriul
controlabilitii n:
- costuri proprii centrului care servesc analizei i controlului gestiunii prin prisma
responsabilizrii factorului de autoritate delegat sunt costuri controlabile la
nivelul centrului;
- costurile prestaiilor primite prin decontare de la alte centre nu sunt
controlabile de ctre responsabilul centrului beneficiar.
Prin raportarea costurilor totale ale centrului la activitatea standard (bugetat) se
obine costul standard al unitii de lucru (costul bugetat). Acesta permite imputarea
costurilor centrului n funcie de destinaia prestaiilor ctre alte centre sau pe produse,
viznd analiza i controlul resurselor alocate prin prisma purttorilor de valoare care le-au
ocazionat.
Dac se are n vedere i comportamentul costurilor n funcie de volumul activitii,
construcia bugetelor se poate realiza n dou variante:
buget rigid n care dimensionarea consumurilor valorice de resurse se realizeaz
numai pe feluri de costuri pentru nivelul de activitate standard;
buget flexibil presupune gruparea costurilor n variabile i fixe, ntr-o poziie
recapitulativ, reprezentnd regia variabil i regia fix de producie. Se ofer astfel
posibilitatea redimensionrii bugetului unui centru n funcie de diferite niveluri de
activitate (100%, 90%, 80% ...) prin ajustarea regiei variabile.
Apelarea la bugetul flexibil asigur astfel estimarea costurilor pentru un anumit nivel
de activitate i identificarea costului subactivitii acceptat n raport cu motivaiile de ordin
tehnic i economic, ceea ce permite o analiz mai eficient a activitii.
Exemplu:
Se consider c produsul Model M este prelucrat ntr-un singur sector ca centru de
responsabilitate; volumul de producie programat (qpl) este de 5.000 buc. Activitatea
standard (bugetat) este exprimat n ore manoper (Hs) rezultnd:
Hs = qpl x hs = 500 buc x 1 or / buc. = 5.000 ore
unde hs timpul standard de manoper direct pe produs

Bugetul costurilor indirecte

Perioada __________
Centrul de responsabilitate _________
Specificaii
Nivel
bugetat
I. Indicatori bugetari
Producia programat buc
5.000
Activitate standard - ore manoper
5.000
II. Costuri totale pe centru (regia total de
322.500
producie) - lei
2.1. Costuri proprii
202.200
- combustibil (din afar)
- energie, ap (din afar)
- cheltuieli salariale
- materiale consumabile
- amortizri
- alte cheltuieli

2.2. Costurile prestaiilor primite

- centrul de prelucrare C
- centrul de ntreinere i reparaii
- centrul energetic
III. Recapitulaia costurilor
3.1. Costuri variabile (regia variabil)
3.2. Costuri fixe (regia fix)

120.300

322.500
180.000
142.500

Prin raportarea costurilor totale din buget la activitatea standard se determin costul
standard al unitii de lucru (costul bugetat) astfel:
i

cs

Bi
322.500 lei

64,5 lei / ora manopera

Hs
5.000 ore

din care:
i

cv s

- costul variabil bugetat

- costul fix bugetat

cf s

C i vs 180.000 lei

36 lei / ora
H s.
5.000 ore

C i Fs 142.500 lei

28,5 lei / ora

H s.
5.000 ore

Pentru determinarea calculatiilor standard de pleaca de la :

* cheltuieli de regie standard din ultimul an sunt realiste pentru ca
sunt din perioada cea mai apropriata, dar fiind pe o singura perioada (1 an) nu dau
posibilitatea stabiliarii comportamentului cheltuielilor fata de volumul fizic al productiei in
evolutia acestora, inconvenient regasit in principal pentru cheltuielile cu caracter mixt,
respectiv au o componenta variabila si una fixa.
* evolutia cheltuielilor de regie pe ultimii 5-10 ani - caz in care se pot
stabilii stat cheltuielile medii cat si legaturi intre cheltuieli si productie in evolutie. Totusi,
aceste cheltuieli trebuie sa fie comparabile si reprezentative in timp, atat din punct de vedre
al cuantificarii dar si al capacitatii de productie la care se refera.
Indiferent de alternativa de mai sus, pentru calculul costurilor de regie
standard se folosesc doua procedee:
- procedeul analitic
- procedeul global
PROCEDEUL GLOBAL
Aplicarea acestuia are la baza fie cheltuielile de regie din anul precedent, fie o medie
a cheltuielilor de regie pe mai multi ani (5-10 ani).
Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent de comportamentul
acestora (variabil, fix sau mixt).
Cheltuielile de regie standard se determina pe baza cheltuielilor de regie din anii
precedenti, cheltuieli care sunt corectate (corijate) cu cresterea sau micsorarea volumului
de activitate standard fata de volumul de activitate din perioada precedenta.

Chreg .st Chreg . per . prec *

Vhs
Vh

Vhs volumul de activitate standard pentru anul la care se refera caculul cheltuielilor de regie

Vh

- volumul mediu de activitate din perioada precedenta

Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt dependente de volumul de
activitate, dar in realitae numai cheltuielile variabile sunt dependenta de volumul de
activitate.
Procedeul este simplu dar inexact, poate fi totusi utilizat atunci cand in cadrul
cheltuielilor de regie, cea mai mare pondere o au cheltuielile variabile.
Exemplu:
Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 um
Vhs = 40.000 h
Vh = 600.000 h
Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :
- 30% - cheltuieli variabile
- 70% cheltuieli fixe.
Nota : Procedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupa comportament, dar
acestea sunt prezentate numai pentru a prezenta inexactitatea procedeului.

Chreg .st 500.000*

40.000
333,333.um
60.000

Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, vom avea aplicarea formulei de

mai sus numai pentru cheltuielile variabile intru-cat cele fixe fiind cheltuieli de structura sau
de capacitate raman nemodificate.

Chreg .st Chreg .st (var) Chreg .st ( fixe )

Ch = 500.000

Chreg .st 150.000*

Ch var = 30% = 150.000 um

Ch fixe = 70% = 350.000 um

40.000
100.000.um
60.000

Chreg .st ( fixe ) = 350.000 um

Chreg .st 100.000 350.000 450.000.um
PROCEDEUL ANALITIC
Ia in considerare totalitatea datelor din perioada precedenta.
Presupune tratamentul cheltuielilor in functie de caracterul acestora, respectiv
varaiabil, fix sau mixt.

In cadrul cheltuielilor d eregie la nivelul unui centru de responsabilitate (cheltuieli

indirecte de productie) intalnim cheltuieli care au comportament variabil, fix sau mixt.
In cadrul cheltuielilor de le nivel de administratie cheltuieli generale, toate
cheltuielile au caracter fix .
Prezentarea procedeului se va face prin exemplificare pentru prima categorie de
cheltuieli de regie.
Cheltuielile de regie se impart in :
- cheltuieli de regie pe centru de responsabilitate (variabile, fixe, mixte)
- cheltuieli de regie generale (fixe)
Exemplu:
Situatia cheltuielilor efective de regie pentru un centru de responsabilitate pe ultimii
5 ani se prezinta astfel:
Evolutia cheltuielilor de regie pe o perioada de 5 ani si calculul cheltuielilor de
regie standard
Produs/fel
cheltuiala
Volumul de
activitate
ore/om
Cheltuieli fixe
- amortizari
- salarii TESA
Cheltuieli
variabile
- reparatii
utilaje
- energie
electrica
Cheltuieli
mixte
- salarii
personal
- energie
electrica in
scopuri
gospodaresti
Total

N-5

N-4

Perioada precedenta
N-3

N-2

N-1

Media

Ch.regie
st.pt.ex.N

47.000

47.000

48.000

50.000

50.000

48.000

51.000

12.100.000
3.000.000

12.100.000
3.000.000

12.100.000
3.000.000

12.100.000
3.000.000

12.100.000
3.000.000

12.100.000
3.000.000

12.100.000
3.000.000

6.400.000

6.520.000

6.780.000

6.800.000

7.100.000

6.720.000

7.140.000

46.500.000

47.000.0000

48.500.000

49.000.000

49.000.000

48.000.000

51.000.000

400.000

400.000

406.000

406.000

415.000

405.400

420.000

300.000

300.000

304.000

305.000

309.000

303.600

312.000
73.972.000

Pentru exercitiul N se cunosc:

- volumul fizic al productiei Q = 6.000 buc. Produsul A
Pentru obtinerea unei unitati de produs sunt necesare 8,5 ore/om (a se vedea standardul
pentru monopera)
Volumul de activitate standard (capacitatea de productie) este:
Vhs = 6.000 buc * 8,5 h = 51.000 ore/om
Se cere sa se determine cheltuielile de regie standard pentru exercitiul N (bugetul
cheltuielilor de regie).
I.
Cheltuielile fixe:
Cheltuielile fixe sunt cheltuieli de structura, nefiind influentate de volumul de activitate. In
consecinta, cheltuielile fixe medii ale perioaei precedente devin cheltuieli standard.

ChF .st ChF

ChF .amort 12.100.000
II.

Cheltuielile variabile:
Cheltuielile variabile sunt dependente de volumul fizic al productiei si in consecinta
vor fi influentate de acesta.
Etape:
1.

Calculul cheltuielilor variabile medii potrivit relatiei:

Chvar .u
2.

Chvt
Vh

Determinarea cheltuielilor variabile standard potrivit relatiei:

Chv.st Vhst * Ch vu
a. Cheltuieli variabile cu reparatii utilaje :
1.

2.

Chvar .u

Chvt 6.720.000

140
48.000
Vh

Chv.st Vhst * Ch vu = 51.000 * 140 = 7.140.000

b. Cheltuieli variabile cu energia electrica :

1.

2.

Chvar .u

Chvt 48.000.000

1.000
48.000
Vh

Chv.st Vhst * Ch vu = 51.000 * 1.000 = 51.000.000

III. Cheltuielile mixte

Pentru cheltuielile mixte nu poate fi luata in considerare media acestora. Se impune
separarea partii variabile de partea fixa utilizand procedeul punctelor de maxim si de minim.
Dupa separarea partii variabile si fixe, cele doua categorii de cheltuieli vor fi tratate
dupa regula de mai sus.
Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim presupune :
- determinarea cheltuielilor variabile unitare

Chvu

Chmax Chmin
Qmax Qmin

Vhmax - Vhmin

- determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada de

gestiune

Chvt Chvu *Vh t

- determinarea cheltuielilor fixe totale dintr-o anumita perioada de gestiune

ChF .T ( t ) ChT(t ) ChvT ( t )

Cheltuiala mixta standard se determina dupa relatia :

Chmixt .st Chv.st ChFst

Cheltuielile variabile standard se determina pornind de la cheltuiala variabila unitara
determinata prin procedeul punctului de maxim si de minim ponderata cu volumul de
activitate standard.

Chv.st Chvu *Vhs

ChFst ChF( t )
a. Cheltuielile mixte cu salariile personalului
1. Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim

Chvu

415.000 400.000
5.um
50000 47000

2. Determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada t(t=N-1)

ChVT ( N 1) 5*50.000 250.000.um

ChF( N 1) 415.000 250.000 165.000.um
ChFst ChF( n 1) 165.000.um
ChVst ChVu *Vhs 5*51.0000 255.000.um
Chmixta.st 255.000 165.000 420.000.um
b.. Cheltuieli mixte cu energia electrica
1.

Chvu

309.000 300.000 9000

3.um
50.000 47.000
3000

ChVT ( n 1) 309.000 150.000 159.000

ChFst ChF( n 1) 159.000
2.

ChVst ChVu *Vhs 3*51.000 153.000

Chmixta.st 159.000 153.000 312.000.um
Chreg .st / produs Nr.ore / produs * Chreg .st / ora
Chreg .st / produsul . A 8,5*1.450, 40 12.328, 60.um / produs

Observatie: Cheltuielile de regie standard cu materialele si manopera se determina

pe unitatea de produs, in timp ce cheltueilile de regie standard se determina pentru intregul
volum de activitate standard care la randul lui este determinat de productia fizica tandard.
Cunoscand cheltuielile standard pe cele trei articole de calculatie specifice metodei
(materiale, manopera, regie), se determina in sinteza cheltuielile standard pe produs, pe
baza fisei cheltuielilor standard pe produs.
Fisa cheltuielilor standard pe produs
Articol de calculatie
UM
Norma de
consum Cs (ts)
I. Materiale directe
- mat. X
Kg
10
- mat. Y
Buc
5
- mat. Z
ML
2
II. Manopera directa
- operatia K
Ore
1,5
- operatia L
Ore
2
- operatia M
Ore
5
III. Regie productie *
IV. Cost standard productie

- Produsul A Ps ( TSS)
Valoare
(standard)
270.000
1.000
10.000
20.000
100.000
8.000
160.000
20.000
3.000
35.000

30.000
60.000
175.000
12.328,60
547.328,60

* cheltuielile de regie standard se determina fie pe ora de activitate si, in mod implicit, pe
produs, in functie de numarul de ore pe produs, fie prin aplicarea unui procent la cheltuielile
directe [( materiale directe + manopera directa) * aplicarea de procent numai la o anumita
categorie de cheltuieli directe].
In acest caz se impune a se determina cheltuielile directe totale in functie de
productia standard.
CALCULUL ABATERILOR DE LA CHELTUIELILE STANDARD
Calculul, urmrirea i analiza abaterilor de la costurile standard. Cunoaterea
costurilor de producie a priori a fost i este resimit ca un mijloc de control de ctre orice
sistem de producie al ntreprinderii. Creterea dimensiunii unitilor de producie a condus
la o delegare a responsabilitilor i la o dezvoltare a ierarhiei ce punea problema controlului
productivitii factorilor de producie. n acelai timp, creterea concurenei a constrns
ntreprinderile la o stpnire a costurilor, n special a costurilor de fabricaie, prin divizarea
(descompunerea) sarcinilor productive permind un control mai riguros al acesteia i o
ameliorare a randamentelor.

10

n acest context, modelul de gestiune COST-CONTROL permite confruntarea

periodic a realizrilor cu normele prestabilite (standardele) pentru a pune n eviden
abaterile ce trebuie s conduc la aciuni corective.
Apariia abaterilor, fiind consecina unor cauze multiple, impune managementului
sarcina de a identifica factorii i persoanele responsabile. Percepia abaterilor n raport cu
obiectivele urmrite i stabilirea reaciei fa de aceste abateri, cu elaborarea aciunilor
corective, permit exercitarea managementului prin excepie (analiza abaterilor este
efectuat cnd acestea sunt semnificative, adic nivelul lor depete limita de toleran
admis).
Abaterile de la costurile standard se urmresc pe cele dou grupe mari de costuri,
directe i indirecte, iar n cadrul lor pe articolele de calculaie consacrate: materiale directe,
manoper direct i costuri indirecte (regia de producie).
Abaterile se determin pe structura articolelor de calculatie specifica metodei.
Astfel, vom avea :
- abateri de la cheltuielile standard cu materialele
- abateri de la cheltuielile standard cu manopera
- abateri de regie standard.
In cadrul acestora, abaterile vor fi determinate pe cauzele care le-au generat.
1) Abateri de la cheltuieli standard cu materialele se determin pe cele dou
cauze care le-au generat :
a) norma de consum
b) preul de aprovizionare
In cadrul acestor cauze, abaterile pot fi calculate att pentru o unitate de produs ct
i pentru ntreaga cantitate fabricat (producie efectiv i nu producie standard).
Relaii de calcul :
- abateri de la norma de consum pentru materiale
* pe produs

Acm p Ce Cs * Ps
Ce- consum efectiv, Cs- consum standard, Ps- pre standard

* pe total producie fabricat

Acm tp / Q Ce Cs * Ps * Q
tp- total producie
Q- producia efectiv realizat
- abateri de pre pentru materiale
* pe produs

A pm p Ce * Pe Ps
Pe- pre efectiv

11

* pe total producie

A pm tp Ce * Pe Ps * Q
Abaterea de la cheltuielile standard cu materialele pentru ambele cauze, se
determin la rndul ei, att pe produs ct i pentru ntreaga cantitate de produs.
- abaterea de la cheltuielile standard cu materiale
* pe produs

A.ch.st.mat prod Ce * Pe Cs * Ps
sau

A.ch.st.mat prod . Acm p A pm p

* total producie

A.ch.st .mat. tp Ce * Pe Cs * Ps * Q
sau

A.ch.st.mat. tp Acm tp A pm , tp

tp total productie

de consum
(Abaterea de la consumul
standard )

produs

total produse

A.ch.st.mat.
produs
de aprovizionare
(Abaterea de la pretul
standard
total produse

12

APLICAIE
O unitate fabric un produs A obinut din trei feluri de materiale : x, y i z. Cantitatea
fabricat este de 5000 buc. Consumurile standard, preurile standard, datele efective i
modul de calcul al abaterilor se prezint mai jos :
Fel
material

UM

X
Y
Z
Total

Kg
Buc
ML

Consum
Cs
10
5
2

Ce
9
6
2

Pre
Ps
1000
20000
80000

Pe
1200
20000
75000

Prod.
-1000
20000
0
19000

Q
-5000000
100000000
0
95000000

Prod.
1800
0
-10000
-8200

A totala

Q
9000000
0
-50000000
-41000000

Prod
800
20000
-10000
10800

Q =5.000 buc pentru produsul A

Acm p Ce Cs * Ps
x= (9-10)*1.000=-1.000
y=(6-5)*20.000= 20.000
z=(2-2)*80.000= 0

Acm tp Ce Cs * Ps * Q
x=(9-10)*01.000*5.000=-5.000.000
y=(6-5)*20.000*5000=100.000.000
z= (2-2)*80.000*5.000=0

A pm p Ce * Pe Ps
x=9*(1.200-1.000)=1.800
y =6*(20.000-20.000)=0
z=2*(75.000-80.000)=-10.000

A pm tp Ce * Pe Ps * Q
x=9*(1.200-1.000)*5.000 =9.000.000
y=6*(20.000-20.000)*5.000=0
z=2*(75.000-80.000)*5.000=-50.000.000
2) Abaterea de la cheltuielile standard cu manopera se determin pe cele
dou cauze care le-au generat :
a) abateri de la norma de timp (timpul standard)
b) abateri de la tariful de salarizare standard
Se calculeaz att pe produs ct i pe total produs, dar i pe fiecare operaiune n
parte, efectuat pentru realizarea unui produs.

13

Q
4000000
100000000
-50000000
54000000

produs

Abaterea de la timpul
standard

intreaga productie

A.ch.st.man.
produs
Abaterea de la tariful de
salarizare standard

intreaga
productie
Relaii de calcul :
a) Abateri de la timpul standard cu manopera

Ats

* pe produs

Ats.man p t e t s * Tss
te - timpul efectiv
ts - timpul standard
Tss- tariful de salarizare standard

* pe ntreaga producie

Ats .man tp / Q t e t s * Tss * Q

b) Abaterea de la tariful de salarizare standard cu manopera
* pe produs

ATss .man p t e * Tse Tss

Tse- tarif de salarizare efectiv

* pe ntreaga producie

ATss .man tp / Q t e * Tse Tss * Q

14

ATss

Dup calculul abaterilor pe cele dou cauze, se determin i abaterea cumulat pe

cele dou cauze (abaterea total de la cheltuielile standard cu manopera).
* pe produs

Ach. st .man p t s * Tse t s * Tss

sau
Ach. st .man tp / Q Ats .man p ATss .man p
* pe inteaga productie

ch . st .man t tp
Q

te * Tse ts * Tss * Q

sau
A

ch . st .man tp
Q

Tss .man tp
Q

ts .man tp
Q

Exemplu: se calculeaz similar cu abaterile pentru materiale.

3) Abaterile de la cheltuielile de regie standard - se determin pe
urmtoarele cauze:
a) abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat (abateri de volum)
b) abateri de capacitate
c) abateri de randament
a) Abateri de la bugetul nerecalculat sau recalculat
de la bugetul nerecalculat
Pe structura bugetului cheltuieli, se compar cheltuielile efective cu cheltuielile din
bugetul iniial (nerecalculat). Datele (abaterile) sunt mai puin relevante ntruct volumul de
activitate standard nu este comparabil ntotdeauna cu cu volumul de ac tivitate efectiv.
Desigur c pentru cheltuielile fixe, nivelul acestora rmne constant, dar cheltuielile
variabile sunt influienate de volumul de ac tivitate.
de la bugetul recalculat
Presupun recalcularea bugetului (construcia unui nou buget) n funcie de volumul
efectiv de activitate.n acest fel datele sunt comparabile iar abaterile sunt relevante.
Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite i abateri de
volum.
b) Abateri de capacitate sunt determinate n funcie de gradul de utilizare a
capaciti de producie.
c) Abaterile de randament pe lng gradul de utilizare al capaciti, se ine seama i
de rentabilitatea realizat (volumul fizic de produse realizat).

15

Volumul activitatii exprimat in ore :

- standard 4.000
nu avem abatere de capacitate
- efectiv
4.000
Q (buc) 1 bucata la 2 ore :
- standard
2.000
- efectiv

1.500

abateri nefavorabile

Principiul general de funcionare al sistemului de calculaie standard cost este

prezentat n figura urmtoare:

Lucrri anuale
STUDIUTEHNIC
AL PRODUSULUI

POLITICA SI PROGRAMELE
PE TERMEN MEDIU

Lucrricurente
CONTABILITATE DE
GESTIUNE

STUDII STATISTICEASUPRA
EXERCITIILOR ANTERIOARE

PREVIZIUNI
Costul standard
ex ante

CONTABILITATE
FINANCIARA

REALIZARI
Costul complet
expost

Sunt
acceptabile ?

(In mod exceptional)

Lucrari lunare (uneori zilnice)

CALCULUL
ABATERILOR

DA

NICI O
ACTIUNE

NU
ANALIZA
ABATERILOR

MODIFICAREA PREVIZIUNILOR

NU

16

Cauzele
sunt interne ?

DA

ACTIUNI CORECTIVE INTERNE