.

:J: n c b. e e r

e_

Toate faptele cercetate in acest studiu concurg a stabili

unul i acela adevr, imposibilitatea in care s'au gsit DacoRomanii de a prsi patria lor, prin urmare struina neintrerupt a locuinei lor la nordul Dunrei.

Bosler cu ucenicii sei susin contrarul acestei tese, care

pare cu toate aceste cea mai fireasc. Ei fac se plece toat
poporaia daco-roman din Dacia pentru a nu o pune s revin aici de cit o mie de ani mai trziu.
Chiar de la inceput trebue luat aminte c dac se gsete
un motif cel puin putincios, pentru a face pe Daco-Romani
s-i prsasc .ara strebunilor lor, nu se gsete absolut
nici unul pentru ai readuce inapoi, i aceasta ori la ce epoc s'ar pune reintoarcerea lor in Dacia. Ei nu s'au putut intoarce in intii secoli dup pretinsa lor fug, cci aceasta ar insemna a readuce pe fii Ia nvlirea dinaintea creia fugise prinii lor. i nu trebue uitat c pentru Europa
rsritean nvlirea se urmeaz inc lung timp dup ce ea
inceteaz in apus i c tocmai Dacia, eal' cu deosebire cmpia moldo-valac, fu teatrul cel mai visitat de oardele popoarelor nomade, dintre care cele de pe urm fur cele mai
cumplite, o alt ras de Maghiari de o cruzime i slbtcie
fr seamn in istorie, Peceneghii 950, Cumanii 1050 i Tatarii 1241. Teoria lui Rosier cu toate prefacerile ce au incercat in mnile el-lor Tomaschek i Hmfalvy, trebue numai
de cit s pun reintrarea Romrtilor in Dacia in timpul st-

281
pinirei unuia din aceste trei popoare asupra cmpiei de la
Dunrea de jos. Romnii ins pentru a fi readui in Dacia
sunt infoai ca un popor nomad de pstori, care posedau
ca avere numeroase turme de dobitoace; aezarea lor in mijlocul unor barbari eari nomazi, care priveau tocmai turmele ca bogia cea mai de dorit, era in toat puterea cuvntului peste putin, cci ar fi insemnat ai aduce din bun placul lor in gura lupului .
. Nu era deci nici un motiv care s fi atras pe Romni in
Dacia. Afla-v'om poate altele care s-i fi silit fr voia
lor a prsi peninsula Balcanului unde se pretinde c ei triau, pentru a cuta scpare in Dacia? Nite asemene se afl tot aa de puin. Emigrrile ctr nord care 'i au obria lor. in sudul Dunrei, precum acele ale Serbilor i a
le Bulgarilor, i intimpl la o epoc mai apropiat de timpul nostru i 'i gsesc esplicarea in propirea nvlirei 0tomane. Tot acestei nvliri atribue Rsler i mai cu osebire d-l Hunfalvy sporirea poporaiei romneti la nordul _
Dunrei; dar aceast caus este inviderat fals, cci Otomanii apar in Europa ctr jumtatea veacului al XIV-lea 1356
i tocmai 1365 sub Amurat 1 ei trec peste Balcani. In a, cest timp ins poporaia romn era acum numeroas in Dacia traian; statele Valahiei i al Moldovei erau acum infiinate i susineau chiar cu mult energie I izbnd lupte
contra crailor ungureti,
Poporul romin venise deci in Daoia inaintea nvlirei musulmane. Dac aceast eaus, singura care ar fi putut pe deplin da sam despre o emigrare
a Romnilor din peninsula Balcanilor in vechea Dacie, lipsete, care alta ar putea-o inlocui? Asuprirea din partea impriei bizantine nu poate fi.Jnvocat, cci aceast asuprire
impinge tocmai la rescoal pe Valachii i pe Bulgarii din
peninsula Balcanului i 'i face s intemeeze un stat neatrnat. Dac Valachii se reoolt, ei fac aceasta tocmai fiind c

282
nu vroia s fug, ci s se mpotriveasc asuprirei. Ct despre
prerea lui Rsler c tocmai cu prilejul acestei re scoale, VaIachii fur silii a trece de mai multe ori Dunrea, pentru
a se pune in siguran i c in acest chip al' fi reinvat
ei drumul ctr vechea lor patrie, ea nu poate fi serioas, fiind c faptele pe care se razm nu sunt exacte. Valachii nu trecur de ct o singur dat Dunrea, la inceputul
resvrtirei lor; mai pe urm, fiind tot-deauna invingtori,
nu mai avur nevoe a o face. Apoi ar fi cu totul afar din
cale ca Valachii s 'i prsasc ara lor de 'dincolo de Dunre tocmai in momentul cnd dobndind neatrnarea, ei puteau s se bucure de toate drepturile, i aceasta, pentru a
merge la Cumani i la Tatari care 'i ateptau pentru a'i
despoia.
Dar unde putea oare s triasc o mas att de nsemnat ca poporaia daco-roman la sudul Dunrei ? Am vezut c o asemene poporaie n'au locuit nici odat in Moesia.
Ea n'ar fi putut deci imigra decit din regiunile azate la
sudul Balcanilor. In acest caz ins cum s se esplice deosebirea care exista pn ctr jumtatea veacului al XVII-le
intre limba liturghiei a Romnilor din Macedonia i acea a
celor din Dacia, deosebire care se intindea pn la caracterele cu care se scrieau aceste doue idiomuri-greceti
ibulgreti? Dac Rominii au venit in Dacia din rile aezate la sudul Balcanilor, ei ar trebui s fi slujit in biserica
lor il). limba greceasc i nu in cea bulgreasc,
i dac se
cearc a se esplica aflarea Iimbei bulgreti in biserica i
statul daco-roman, prin imigrarea acestui popor din Bulgaria actual (vechea Moesie)-cea ce am vzut c nu este cu
putin din causa lipsei de poporaiune romin in aceast
ar in toate epocele,-se
mai d inc i peste o alt greutate, acea c Itomnii in acest caz ar fi trebuit s fi' fost
supui canonicete autoritei patriarchului statului valaho-

283

bulgar, care'i avea reedina in 'Irnowo, pe cnd noi aflm

pe Romini ascultnd in toate timpurile de patriarchul de
Ohrida.
In afar. de aceasta, limba Romnilor din Dacia, care nu
infoaz nici un dialect, arat o deosebire indestul de insemnat de acea vorbit de Romnii din Macedonia. Dac
aceast diferenare a limbei romineti s'a fcut dup despr. irea lor, limba RomniIor era inc in stare de formaiune cnd
ei imigrar in Dacia. Ea ar fi putut da natere i la nordul
Dunrei la dialeete, intre nite provincie desprite prin muni
inali precum sunt acele a le Daciei traiane, intre care comunicarea este grea i anevoioas. Dac nu intlnim aice
nici un dialect, aceasta provine din pricin c aceast limb
era format, cnd dup cum s pretinde, ei revenir in Dacia;
dar atunci ea ar trebui se posed forme comune cu macedono-romtna, ceia ce nu este.
Aceast teorie a imigraiunei Trasdunrene a Romnilor se
lovete deci din toate prile de nite greuti care nu pot
fi nici intr'un chip inlturate. Ea las ne-esplicate mai multe
fapte generale ale istoriei Romni1or, i noi credem c tocmai
.in esplicarea unor asemene consideraiuni se afl piatra de
incercare a ori-crei teorii istorice.
Aceast prsire ins a Daciei de ctr poporaia sa era
tot att de puin fireasc pe ct este cu neputin istoricete.
Un popor, stabilit prsete el vre-odat ara sa? Chiar
cnd bogaii ar putea se~o fac, cum ar putea s o intre-:
prind clasa sarac i prin urmare numeroas a poporaiei ?
Nici odat in tot cursul istoriei nu s'au intlnit un asemenea fapt i numai ct pentru Dacia cat s se afle o escepie de la legea care vrea ca singure poporale nomade s se
strmute inaintea unei nvliri, pe cnd cele aazate pleac
capul i se supun. Rominii in particular au fost expui chiar
mai trziu in cursul istoriei -lor la nite nvliri care se re-

284
petau intr'un

chip periodic, acele ale Tatarilor, ast-fel c

cu deosebire la ei s pot studia efectele unei nvliri asupra greului poporaiei, Ce fceau ei pentru a se feri de
primejdiile crora erau expui? prseau ei ara? nici de
ct. Ei cutau minturire in preajma locuinelor lor, in adposturile fireti ale munilor i pdurilor, i eiau de aiee
pentru a se re.-intoarce la locurile lor de indat ce ivoiul
trecuse. Pentru ce s admitem c lucrurile s se fi petrecut
alt-fel pe timpul Romanilor de ct cum s'ar intmpla ele in
zilele noastre? Istoria omeneasc se compune din dou serii
de fapte deosebite. Acele care se schimb necontenit, anume fenomenele inteligenei care se asamn din ce in ce
mai puin, potrivit cu propirea vremilor, i acele mai mult
, stttoare, care s repeteaz subt aceiai form i care s
rapoart mai ales .la viaa sa moral, la simimintele i pa
timele sale. Efectele care sunt datorite acestor de pe urm
puteri sufleteti se reproduc tot-dea-una in acela chip.
De aceia pentru a ajunge la esplicarea acestei retrageri
a poporaiei daco-romane inaintea barbarilor cite presupuneri ne-intemeiate nu trebue s admitem! Mai inti slbciunea elementului roman in Dacia care ar fi numarat abia
cteva zecimi de mii de oameni, cnd noi am vzut tocmai contrarul ; Iapoi lipsa de poporaie de batin, dac, pe care {sse fi
putut hultui elementul cuceritor, presupunere pe care am
vezut'o czlnd inaintea unor -fapte netgduite. Insfrit s
mai adauge c de i Dacia ar fi pastrat dup cucerire o
rmi din poporaia ei de batin, elementul roman ar fi
rmas strin de dnsa; c nu s'ar fi amestecat cu ea. Dacii
nu s'ar fi romanizat i, cnd nvlirea se intimpl, colonitii
se retraser fr a lasa nici o urm a existenei lor pe pmntul provinciei. Noi am dovedit din protiv c elementul
naional dac dispru mai cu totul in acel a Romanilor, lsnd totui nite urme neterse ale existenei sale de alt

285
dat in elementul trac ce s regs ete inc astzi in limba
romnAm vzut in adevr c elementul pretins albanez al limbei romneti nu poate fi esplicat prin singura vecintate a
poporului albanez, i c chiar cnd Valahii de la sudul Dunrei s'ar fi desvlit in apropierea Albanezilor, la sudul Balcanilor, aceast imprejurare nu ar putea da sam dect de
aflarea unor cuvinte imprumutate din vocabularul albanez in
limba romin, nu ins i .de inriurirea mult mai adnc care
se ntinde la insui estura limbei romneti, Aprtorii imigraiunei trans-dunrene
trebue ei insusi s recurg la amestecul Romanilor cu un popor de obrie trac, altul dect Albanezii, Bessii, pentru a esplica acest' fenomen. Ei
recunosc deci c elementul aa numit albanez al limbei 1'0mne nu a fost mprumutat la Albanezii propriu zii prin
nite legturi de vecintate intre acetia, i poporul roman,
ci provine din amestecul altui popor de aceiai ras cu Albanezii cu cuceritorii Romani. Dac lucrurile stau ast-fel atunci esplicarea ele'mentului,-numit
fr cuvent albanez-val
limbei romneti, este gsit fr a. impune acestui popor cltoria Balcanilor. Este o rmi a Iimbei Dacilor care erau i ei un popor de ras trac.
Ct despre elementele greceti vechi ce 's afl in limba
romn, am vzut c ele i gsesc esplicarea in aflarea u_ nui mare numr de Greci adui din Azia minoar pentru a
coloniza Dacia; tot aa, ar fi i pentru elementele celtice ce,
s'ar putea descoperi in idiomul Romnilor din Dacia i care
ar proveni din coloniile tranplantate din Galia.
Trebue observat c Rsleri
cu ucenicii sei sunt silii
. in faa 'faptelor positive lasate de istorie, a admite c poporatia roman. din Mcesia ea insi caut scapare in munii
di~ sudul acestei eri, Balcanii,pel;}tru a se feri de nvlirea care acoperea toat peninsula. Ei fac s se coboare

286
Valahii Haemului, dup dnii. stirpea intregului neam, mai
ales din poporaia roman care imbro in acei muni viaa
de pstori. Ins, dac se gsete de nevoe a se admite o
asemenea esplicare chiar pentru Valahii din sudul Dunrei,
pentru ce nu s'ar admite ea de plano pentru acei de la nordul
fluviul~i, dinduli-se i lor muntele (i anume Carpaii) c,a loc
de scapare, in loc de ai face s treac Dunrea pentru a
scapa existena lor tot in muni?
Toat aceasta estur de contraziceri i imposibiliti, fr
de care teoria lui Rosler nu ar putea exista, i are originea intr'un singur fapt: spusele istoricilor romani asupra prsi rei Daciei. Noi am cercetat ins mai sus gradul
de crezare ce se cuvine tuturor acestor izvoare care toate
sunt copiete unul dup altul dintr'o expunere oficial intocmit dup ordinele i sub ochii imparatului Aurelian, care
avea tot interesul a da prsirei unei provincii att de frumoas un caracter mai puin compromitor. Dac aceti autori latini nu ar existat, sau n'ar fi povestit faptele in chipul cunoscut, aceast teorie nu ar fi vzut nict odat lumina
zilei, atta este ea in contra firei lucrurilor. Dat se poate
judeca despre seriositatea ei i despre trinicia temeliei pe care
ea s razrn, cnd s tie c aceasta nu este alt ceva de
ct un soiu de proclamaie oficial a imperiului roman.
In tot cursul acestui studiu ne am silit a pune in lumin
cu deosebire un fapt insemnat, care face ca teoria lui Rosle
s fie fr s~op precum am vezut c este fr caus : acesta
este adpostirea poporaiei daco-romane, ce nu prsi Dacia, in munii care incunjur aceast ar din toate prile.
Acest fapt a fost observat pretutindene unde poporaia, obicinuit cu viaa linitit i pacinic a imperiului r?man, fu
expus la cele inti lovituri ale nvlirei barbare, care erau
tot odat cele mai violente. Ast-fel el se iutilnete in Alpi

287
ca I m Balcani;
aceast
istorie,

i Carpaii

n'au putut .face escepie

de la

regul. Retrai in munii lor, Rominii fur iutai de

care nu vorbete de ei de ct atunci cnd vr'un mare

stat vine in atingere

cu

dnii.

Eat

esplicaia

tcerei

pe

care o pstreaz asupra Romnilor scriitori veacului

de mijloc. Valachii din sudul Dunrei sunt pomenii de autorii bizantini

i acei de la nordul

mentele

ungureti.

urc in destul
pentru

fluviului

de

cronicarii

Am vzut c unele din aceste

de sus att pentru

acei din Pind.

Cronica

Romnii

din

lui Anonymus

docu-

amintiri se

Dacia
notar,

ct

intrit

prin alte izvoare unguresti contimpurane,

arat pe Romni
ca vechi locuitori ai Daciei; cronicarul rus Nestor i cntecul Nibelungenilor vin in sprijinul acestor mrturisiri.
In sfrit am vzut c documentele infoaz acest popor ca aezat, proprietar,
constituit chiar in state, avnd o biseric 01'ganisat i oare-care civilizaie.
Studiul documentelor
ne au
descoperit

ins un alt punt

c Romnii din Transilvania

de mult mai multe drepturi
I

ei posedau

o noble,

nul poporului

mai greu apsai

silvaniei,

de

mult

mai insemnat,

anume

se bucurau in vremile mai vechi

de ct in timpurile din urm, c

care au disprut

cuceritor,

normele unui drept

de statul unguresc;

cu

Maghiarii;

cu totul

astzi

in si-

c ei erau ocrmuii

dup

obicinuelnic val ac, care era recunoscut

c mai trziu Romnii fiind pe fie ce zi

ctr naiunile

ei se rescular

privilegiate

in mai multe

rnduri

a le

Tran-

pentru

a scu-

tura jugul de fer care le czuse dup gt, i c aceste

coaIe nbuite in foc i in singe, ingreuier
tot mai
soarta

Romnilor,

care devenir

cu timpul

adevaraii

Maghiarilor
i Nemilor. Dar dac poporaia
fost imigrat in Dacia dup venirea Nemilor
lor, ar fi lucru firesc de a o 'gsi la inceputul

resmult

iloi ai

romin

ar fi
i a Unguriexistenei sale

in Transilvania
lipsit de drepturi
i supus bunului
al stpnilor sei, i de a o vedea apoi emancipindu-se

plac'
ince-

288
tul cu incetul, precum s'a petrecut aceasta cu toate poporaiile imigrate in eri streine, precum Evreii i iganii,
Contrarul restoarn insi raiunea ; cci cum este cu putin
ca la inceputul imigrrei Romnilor s-i aflm ascultind de
voevozii lor, posedind o nobilime numeroas i puternic,
lund parte la adunrile -erei i c toate aceste drepturi s
le fi perdut in curgerea timpului? Apsarea din ce in ce
mai grea in care czur Romnii se esplic din potriv in
chip foarte firesc, dac se privete poporul romn ca -supus
prin arme in loc de a fi imigrat, i istoria poate cita mai
multe esemple in care un popor supus, care la inceput pstra inc oare-care drepturi, le perdu mai trziu pentru a cdea fa cu poporul cuceritor in o adevarat sclvie .
. Romnii deci n'au fost nici-odat nomazi in Dacia traian,
afar de clasa cea tot mai restrins a pstorilor. Limba lor
dovedete aceasta ntr'un chip inviderat, cci mai muli termini privit ori la agricultur sunt de obrie latin i acei ce
au fost adau~ mai in urm sunt fr escepie slavoni, pe cnd
nu se afl nici unul singur maghiar sau nemesc. Din protiv
Ungurii au imprumutat de la Romni cte-va cuvinte atingtoare de agricultur. Aceasta dovedete c Romnii au locuit in comun cu Slavon ii un timp indelungat inaintea venirea Ungurilor in ar. Dar agricultura este indeletnicirea
cea mai plcut a Romnilor, creia ei se dedau in toate rile locuite de ei la nordul Dunrei. Aceast indeletnicire
ins presupune numai de ct proprietatea pmntului. Dac
se admite c Romnii venir in Dacia dup ce alte popoare apucase aice posesiune a pmntului, al' trebui s'i aflm practicnd
ori-ce alt soiu de indeletniciri de ct acele agricole, precum comerciul sau industria, ramuri pe care le-am gsit din protiv cu
totul prsite de ei, i lasate streinilor, pe cind la Valachii din
sudul Balcanilor tocmai aceste sunt indeletnicirile cele mai cutate. i agricultura este neingrijit de ei. Dac Romnii a-

289
jungnd in Dacia, au gsit pmntul
imprit intre acei ce-l
ocupaser de mai inainte, ne intrebm cum ar fi putut ei ajunge

in stpnirea

agricultura

este

pmintutui,
peste

fr de care

putin?

Prin

cu toate

deposedarea

aceste
vechilor

locuitori? Dar aceasta nu s'ar fi putut pune in lucrare de ct

numai de un popor cuceritor i nu de ctr unul ce se furia in ar pentru a'i ceretori existena, dup cum vra ipotesa roslerian.
Ctr aceasta se mai adauge
inc i imc Romnii,

prejurarea
nite

regiuni

treptat

i grupe

de Slavoni,

nu ar fi putut

pe

cci o lege

ocupate

s'i desnaionaliseze

introducndu-se

nici odat

general,

for-

mulat de noi, cere in asemene caz ca poporul imigrat

doapt.e naionalitatea
acelui in sinul cruia se aaz

s ai a-

ceast

acetia,

in

lege nu se schimb

este un popor
vidualitatea
Dintre

cuceritor

barbarii

lali erau

s'o impun

care copleit

inrudire

Dacia

cu Romnii

mai toi de

obrie

cu

poporaia

romin.

despre indi-

celui cucerit.
singurii

erau

mongol.

apoi, cu singura escepie a Ungurilor

veau i! obiceiuri nomade, ceia ce-i
mesteca

contiin

ce are deplin

sa. i vra

sau oare-care

de ct atunci cnd poporul imigrant

care

info-

Slavonii, pe cnd ceiAceti

de pe

urm

de la 955 inainte, aimpiedec de a se a-

Slavonii,

din

protiv

se

zar statornic in mijlocul Bominilor i se amestecar

ceia ce explic desnaionalizarea
lor.

aacu ei,

Aceti Slavoni erau de obrie sloven i deci nu este de

nevoe a cuta explicarea elementului
sloven a limbei romneti la sudul Dunrei, cnd se gsete acel popor' respndit
pe toat ripa stng a fluviului. Este cunoscut c limba ungureasc cuprinde i ea un mare numr de cuvinte de obrie slove.n ; clar fiind c Maghiarii nu au locuit nici-odat
de ct ripa
nordic

a Dunrei,

a Slovenilor
in Panonia

asupra

cum s'ar putea

Maghiarilor,

i in Dacia?

Acest

esplica

aceast

dac nu s'ar
element

sloven

inriurire

fi aflat Sloveni
al limbei

19

1'0-

290

mneti primi puteri noue, cnd Bulgarii, care devenise i ei

Sloveni in urma azrii lor in Moesia, intinser
stpnirea
lor pe vechia Dacie traian, Aceasta esplic tot odat i
introducerea ritului bulgresc la Romnii de pe malul stng al
Dunrei. O asemene imprejurare trebui s sporeasc inriurirea elementului sloven asupra celui romnesc, cu att mai
mult c limba bisericei, devenind ne-aparat i acea a statu ..
lui, ea se impuse in toate relaiile oficiale.
Mai trziu venir i Ungurii, care nu se putur uni cu mai nici
unul din popoarele supuse de dnii, din pricina adincei
deosebiri a rasei lor, ctr care se adause in curend i deosebirea de religiune, dup ce Ungurii primit Catolicismul.
Aceasta ins nu impiedic o inriurire-ce
e drept cu totul
exterioar-a
limbei ungureti asupra celei romneti i vice
versa, ceia ce se vede in imprumuturile mutuale pe care aceste doue limbi i le-au fcut in vocabularul lor. Limba
uugureasc conine cuvinte romneti, luate att de a dreptul
din acest idiom ct i de la cel sloven prin mijlocirea sa. Limba
romin numr la rndul ei in destul de multe cuvinte de
obrie ungureasc. Acest element unguresc al limbei 1'0mneti exist in toat intinderea Daciei, in toate provinciele locuite astzi de Romni, pn pe malurile Nistrului
ale Dunrei sau ale Mrei Negre, in Dobrogia. Ins fiind c
Ungurii nu au trecut nici-odat Carpaii de ct doar in grupe foarte mici (precum acei ce locuesc astzi in inutul Bacului), atare universalitate a elementului unguresc in limba
romin de dincoace de Dunrea ar rmnea rleesplicabil dac
s'ar admite c poporul romnesc, venind de dincolo de Dunrea,
s'ar fi oprit in mare parte in cmpia care se intinde la picioarele Carpailor. Cci cum ar fi putut Ungurii, care nu
s'au aazat acelei o dat in afar de Carpai, se inriureasc
asupra unei poporaii romiue care ar fi fost subtras de
la atingerea cu dnii? Romnii au trebuit s primasc e-

291
lementul unguresc in munii Transilvaniei, unde nvlirea
maghiar i ajunse. Fiind necontenit respini de ctr aceasta, ei s coborir ctr cmpia moldo-valac, pe care o impoporar in curnd, ducend cu ei terminii de obrie maghiar pe care i imprumutase de la stpnii lor.
Tot acestei desvoltri comune a Romnilor in Carpai este
de atribuit i unitatea cea extraordinar a limbei romneti,
care nu posed nici un dialect la nordul Dunrei. Cci dac
Romnii s'ar fi stabilit de la nceput de ambele pri ale
munilor, cele doue grupe ale acestui popor care n'ar mai fi fost in
atingere regulat, ar fi trebuit numai dect s fi dat natere la doue dialecte deosebite, cu att mai mult c partizanii teoriei lui
Rosler sunt nevoii de a admite c limba Romnilor, la venirea lor
in Dacia, era inc in stare de formaiune, spre a putea ast-fel
esplica desvoltarea ei ulterioar' deosebit la nordul Dunrei i la sudul Balcanilor, care ddu natere celor dou
dialecte, cel macedono-c-i cel daco-romn.
.
. Locuina indelungat a Rominilor in Carpai d sam i despre faptul insamnat de noi c toat terminologia muntelui
in Transilvania i in rile vecine, este rornneasc; c in
ea contine
cel mult cite-va ePartea cea mai inalt a trei
,
,
lemente slavone, care se esplic prin faptul c Sarmaii,
popor de origin slavon, fur gsii, de Daco-Romani
in
,
munii unde ei cutar adpostire ; c terminii maghiari sau
germani nu incep dect in cmpie, intlnindu-se cu deosebire
la orae i la sate. inuturile ocupate de Secui fac singure
exepie de la o asemene regul; dar noi am cercetat cauza acestei imprejurri i am gsit c aceste inuturi erau i ele
la inceput locuite de o numeroas poporaie romn, care
fr indoial era mai veche' in ar de ct Secuii, dar c atare poporaie romn fu in decursul timpurilor absorbit
de elementul unguresc, care maghiariz nu numai ct poporaia romneasc ci i terminologia muntelui.
.

292
Unirea mai strns
prin mai multe fapte

a Romnilor
caracteristicc.

ceia care au

pn la un punct

inriurit

cu Slavonii este dovedit

Mai inti Slavii sunt aterminologia

munte-

mai

multe

cuvinte

Romnii;

al trei-

lui; al doilea:

Maghiarii

au imprumutat

de la Slavoni,

in forma pe care le-o dduse

lea: terminologia agricol a Romnilor, care este in parte latineasc, nu au fcut imprumuturi
de ct la Slavoni i nu au
luat nici un singur cuvent de la Maghiari, pe cnd din contra acetia au imbogit limba lor cu mai multe cuvinte slavone i romne privitoare
la agricultur;
insfrit
in gura
poporului

r?mn

ie slav

date

mai strns

s'au

pstrat

numirile

de acest popor,

a Romnilor

care

cu Slavii

geografice

de obr-

disprut.

Unirea

dovedete

c aceste

doue

popoare

au trebuit s aib o comunitate

de existen
pmentul Daciei, i fiind c este in de obte recunoscut
Slavii au

venit in Dacia

chiar o atare
aproape

imprejurare

motenitori

de ct popoarele
In sfrit

inaintea

Maghiarilor,

c Romnii

-ai Slavonilor,

s amintim

rezult

care sunt
dup

din

cei mai

sunt cel puin

ce au venit in Dacia

pe
c

mai

de

vechi

aceti din urm.

o. de pe urm imprejurare

care

do-

vedete in modul cel mai neindoelnic existena

primiti v a
poporului romin in Carpai, anume coborirea acestui
popor,
impins de nvlire a ungureasc,
ctr cmpia moldo-valac,
coborire ce este nu numai ct in deobte admis de tradiia
naional a Romni1or, dar se gsete inc intrit
prin documente

autentice.

Din protiv

mic amintire

in toate

transdunrean,

afar

de impratul
tecat

Traian,

cu reimigrarea

tradiiile

nu se gsete
naionale

de cea privitoare
care nu poate
poporului

nici

despre

cea

o imigrare

la colonisarea

fi ins

mai

nici odat

Daciei
ames-

rornn in Dacia, pe care te-

oria lui Rosler o arat c ar fi avut loc in veacul al XII-le.

Cronicele rei, care raporteaz
ambele aceste -tradiii in fiin

asupra obiriei poporaiei

Moldovei

i a Valachiei,

deose-

.293

besc intr'un chip lmurit i precis doue desclecri, una fcut de Romani sub impratul Traian, venind bine ineles
prin sud i trecnd peste Dunre, cealalt. pus in socoteala
lui Radu Negru i Bogdan Drago, care vine de la nord i
'i are obria in munii Transilvaniei i ai Maramureului.
Aceast coborire a statelor romne din partea ridicat a rei este inc intrit prin preteniile pe care Ungurii le au
manifestat in tot-deauna asupra unui drept de stpnire in
Moldova i Valahia, pretenii ce ar rmnea neinelese in cazul cnd obria poporaiei i a statelor romneti ar trebui s
fie cutat pe malurile Dunrei, In aceast ipotes ar trebui s
gsim Valahia mai cu osebire, pus sub autoritatea regatului bulgresc} care tocmai la epoca constituirei statului 1'0mn era in culmea puterei sale i care deci al' fi trebuit s
pstreze supremaia asupra unui stat eit din sinul seu, dup
cum susine Rosler.
Pentru toate aceste temeiuri teoria lui Rosler nu poate fi
sprijinit cu temeiu. Eat pentru ce acei care o susin au
fost nevoii a recurge la mijloace nedemne de tiin pentru
a stabili cea ce ei numesc adevrul. I-am v~zut punnd in lucrare toate mijloacele sofisticei celei mai ghibace cnd este
vorba de a combate dovezile cele mai inviderate care. ar
resturna tesa pe care o susin, i primind din potriv fr
nici. un control mrturisirile care 'i vin in ajutor; i-am aflat
ciuntind locuri din autori, pentru a scoate din ele un ineles
cu totul altul de ct acel ce'l au in realitate, sau chiar trecnd sub tcere documente sau acte importante. Ei tgduesc
apoi faptele cele mai inviderate precum presena Slovenilor pe malul nordic al Dunrei sau acea a elementului romn in limba maghiar, pentru a putea apoi deduce din
asemene premise incheeri potrivite cu dorinele lor. Acest
chip de a procede nu este acel al unor invai care au de
scop stabilirea. adevrului ci acel a unor advocai ce au de
aprat o caus. Este a degrada tiina cnd ea este pus

294

in slujba altor interese de ct acele ale adevrului i cea ce

ne au lovit mai mult in studiul faptelor expuse nu au fost atta rezultatele la care au ajuns contrazictorii notri ct metoda ntrebuinat intru intemeerea lor. tim c sunt muli invai de bun credin care au admis aceast teorie pe renumele tiinific a celor ce au pus'o inainte. S sperm c
acest studiu i va desamgi i 'i va face s 00 reintoarne
la adevrul istoric, care este simplu ca tot ce este firesc.
Romnii deci n'au prsit nici odat Dacia traian ; ei pot
fi inert lung timp martirizai de Unguri, i vor avea inc
poate mult vreme de suferit jugul lor apstor. Aceasta
ns nu le poate rpi dreptul de a protesta contra asupritorilor lor, nici sperana c se va ridica odat o zi asupra Daciei, cnd aceast ar va ti reintrat in stpnirea adevrailor sei copii, a celor ce pot invoca in favoarea lor dreptul
istoric.

_--

-----. ---...

Tabla analitic a materiilor

pag.

Introducere .
Istoricul Intrebrei

Ioan Thunmann, 1774 p. 9. FI'. los. Sulzer intemeetorul teoriei prsirei Daciei de Romani, 1781 p. 10. 1. Chr. Engel, 1794. Slavitii : Schafarik, Kopitar, Miklosisch p. 12.
Robert Rosler i Romniche Studien 1871 p. 13. W. Tomaschek, pn la 1876 protivnicul teoriei lui Rosler, dc la 1877
o adopt; romanisarea
Bessilor p. 15. Bidermann, Iulius
lung, protivnicul teoriei rosleriane p. 18. Ladislaus Pic asemene. Paul Hunfalvy ; Ungurii cei mai vechi locuitori ai
transilvaniei p. 19.

II

Prsirea Daciei
Spusele autorilor romani: Vopicus, Rufus, Eutropius i gradul lor de crezare p. 21, Moesia, unde colonitii cat a fi
retrai, mai devastat de ct Dacia p. 23. Rosler readuce pe
Romni din Moesia p. 24. Esplicarea spuselor autorilor romani p. 25. Generalii sftuesc pe Hadrian s nu prsasc
Dacia pentru a nu lsa o sum de Romani in prada barbarilor p. 26. Dacia devastat inainte de 270, nu fusese prsit p. 27.
Rmas'au Daci in Dacia? p. 29. Inscripiunile caro amintesc
nume dace p. 31. Autorii vechi care pomenesc despre Daci
in Dacia dup cucerirea roman p. 34. Sistemul urmat de Romani pentru a desnaionaliza popoarele p. 36. Influena organizrei militare p. 38. Scurtul timp al romanisrei
provinciilor p. 40.
Clasa bogat a prsit Dacia, cea srac s'a retras la muni
p. 41. Unde spun cronicarii c se retrgea poporul romin
fugnd de nvlirile posterioare p. 42. Poporaia roman se
retrase, pretutindene pe unde nvlirea fusese violent, in

21

296
'pag.
muni p. 44. Un popor aezat nu fuge inaintea
liri p. 46.
III

Reimigrarea Bomtutlor

unei nv-

in Daclea

48

Deosebitele teorii in aceast 'privin: Sulzer i Rosler, Engel, Miklosisch, Tomaschek. Teoria lui Sulzer-Roaler: Reimigrarea din Moesia p. 49. Lipsa de Romni de obrie veche in Bulgaria p. 50. Analiza autorilor bizantini relativ
la regiunile de peste Dunre locuite de Romni in veacul
de mijloc p. 5l.
Chestiunea imperiului valacho-bulgar 54. Roslerienii susin
c elementul valac juca rolul principal in, el; slavitii sprijin c imperiul era bulgresc curat p. 60. Adevratul caracter al imperiului valacho-bulgar p. 62. Romnii nu se puteau intoarce in Dacia in timpul imperiului valacho-bulgal' p. 63.
Varianta d-Iui Miklosisch. Teoria d-lui Tomaschek ; contrazicerile acestui autor cu sine insui ; neseriozitatea prerilor sale p. 64. Strategul bizantin KEXo:uflAvoc; p. 68.

IV

Biserica romn de rit slav.

69

Cum se face de Romnii au avut ritul bulgresc in biserica

lor, dac ei nu s'au dus peste Dunrea? p. 70. Imperiul
nti bulgresc se intindea i pe malul stng al' Dunrei ;
dovedirea acestui fapt p. 7l.
Romnii erau cretini inc din timpul Romanilor; dovada
limbistic p 81. Istoria crestinismului
la Bulgari p. 82.
Bisericele din Muntenia i Moldova supuse in vremile cele
mai vechi patriarhului din Ohrida. Incercrile celui din Constantinopole de a pune stpnire pe ele p. 84. Imprejurarea c bisericele romne au fost supuse Ohridei restoarn
teoria lui Rosler p. 88. Esplicarea originei supremaiei Ohridei asupra bisericilor romne. Prima Justiniana i novela
XI p. 90.
V

Cronicari i istorici
Argumentul dedus din tcerea scriitorilor veacului de mijloc p.
94. Archaisarea numelui Romnilor in scriitorii bizantini p. 94.
Sistemul urmat de adversarii continuitii pentru a susinea
c Romnii n'ar fi pomenii de izvoarele veacului de mijloc.
p. 96. Anonimus Belae regis notarius ; intimpinrile adversarilor i critica lor p. 97.
Cronic ele contimpurane lui Anonimus care pomenesc afiarea

93

297
pag.
Romnilor in Transilvania la venirea Ungurilor p. 106. Nes---tor sprijine spusele lni Anonimus p. 108. Valachii lui Nestor sunt ei Francii imperinlui carlovingian sau Romnii de
la Dunrea? p. 110. Nibelungenlied pomenete despre Romni p. 114.
Locul din Cinnamus relativ la Romnii de la .nordul Dunrei (1162). Reua credin pus de Rosler in interpretarea
lui p. 116. Locul din Nicetas Choniates, 1167- p. 119. Lmurirea regiunei unde aceti autori pun pe Romni, dcdus
din documentul lui Rotislavovici din 1434 p. 120.
VI

Documentele,

121

Cel inti document in care sunt pomenii Romnii in Transilvania este din 1197. Analisa cuvntului
Heqesholmu p.
121. Documentzle din 1211, 1222, 1223, 1224 i 1252 p. 12p.
~n alisa- documentului din 1247 p. 127. Documentul din 1234
i fixarea regiunei t~nde se intindea episcopatul Cumanilor
p. 128. Argumentul d-lui Hunfalvy dedus din documentul
de la 1293 p. 130. D-I Hunfalvy omite importantul
document din 1260 p. 123. Documentul despre Negril i Rado- ~
mir pomenii in timpul sfntului Stefan p. 133. Intinderea
regiunei indicate in documente ca locuit de Romni p. 134.
Starea social a Romnilor dup documente. Romnii au fost
tot dea una popor agricol; dovada limbistic p. 135. Romnii aveau o biseric organizat.; doc. din 1234 p. 139. Romnii cunoteau alfabetul i inva pe Secui a scrie p. 140.
Condiia social a Romnilor dup importantul doc. din
1247 p. 141.
<,

Condiia politic a Romnilor. Voevozii p. 145 Knezii p. 148.

Esplicarea ce o d d-l Hunfalvy despre Voevozi i Knezi .
p. 151: Droptul obicinuelnic romn. N obilimea ro mn i desnaionalizarea ei; familii unguresti de obrie romin p. 155.
Romnii luau parte la congregaiunile
(adunrile politice)
a le Transilvaniei i, a le Banatului p. 158. Esplicarea doc.
din 1291 dup d-l Hunfalvy p. 159.
Starea politic a poporului romin in timpuri mai vechi i
in cele mai noue p. 160" Rescoalele Romnilor; cea din 1437
p. 161. Inelesul ei adevarat. Combaterea d-lui Teutsch p.
163. Rescoale din 1512 p, 167. Rescoale din 1785 p. 169.
Insemntatea acestor lupte pentru drepturi perdute, in chestiunea roslerian p. 170. Ele se esplic in cazul unei supu-

'"

298

pag.
neri a Rominilor prin Unguri; nu in cazul unei imigrri p.
173. Dreptul istoric al Rominilor p. 174.

VII

Toponimia.

175

Importana argumentului dedus din pretinsa lips de numiri

geografice vechi in rile romine p. 175. Numiri de orae
pstrate de la cei vechi p. 176. Pentru ce sunt foarte puine numiri de orae pstrate p. 179. Violenta nvlirei sili
pe popor s le prsasc, retrgindu-se in muni p. 180. Paralel cu dispariiunea oraelor dispare complect i viaa de
stat roman, care in apusul Europei e pe deplin pastrat
p. 183. Rmii de numiri vechi la formaiuni naturale :
puine la muni; multe la riuri p. 188. Numiri rmase de
la barbari p. 196.
Oraele i satele zidite de Maghiari i Nemi i acele interneete de Romini p. 197. Terminologia oraelor i satelor,
afar de cele cte-va vechi, nu pot hotri intrebarea.
Importana terminologiei muntelui p. 200.
Expunerea nomenclaturei munilor Carpai din rile locuite
de Romni p. 201. Marginea Banatului. Basenul Jiului p. 202.
Intre Jiu i Olt. De la Olt la Braov p. 203. Intre ara Birsei i
Buzeu p. 204. Intre Buzeu i Bistria. inuturile Secuilor;
desnaionalizarea
Romnilor.
Maghiarisarea
terminologiei
muntelui p. 205. Intre Bistria iDorna p. 206. Munii nordici. Munii Biharului i ai VIghiesei. Munii Banatului
p. 207. Munii Maramureului.
Carpaii moldoveneti p. 208.
Munii i riurile principale poart numiri romneti sau
dace p. 209, imposibilitatea
impcrei acestei imprejurri
cu teoria lui Rosler p. 210. Numirile slave, rmase de la
poporul slavon disprut, tresc in gura Rominilor p. 213.

VIII

Limba.

214

Cele doue argumente ale adversarilor

deduse din limba
Rominilor p .. 214. Cercetarea pretinsei identiti intre limba
Daco-Romnilor i acea a Macedo-Rominilor.
Argumentele
d-lui Hunfalvy p. 215. Elementele
lor latine deosebite p.
221. Gramatica i vocalismul p. 223. Esplicarea asemnrei
acestor doue limbi. Dup teoria lui Rosler al' trebui s existe astzi dialecte i la nordul Dunrei, cea ce nu se afl
p.224.
Elementul

elin in limba romn p. 228. Coloniile aduse de

299
Traian din Asia Minoar p. 229. Argumentul d-lui Hunfalvy de dus din cuvntul biseric P: 230 Argumentul d-lu
Tomaschek din elementele latine cretine a le limbei 1'0mne p. 231.
Elementul pretins albanez p. 233. Acest element au inriurit constituiunea limbei romne. nu numai ct vocabularul
seu. Confusia d-lui Hunfalvy in aceast privin p. 234. Elementul albanez este acel trc ; dovezile filologice a le
d-lui Hasdeu p. 235.
Elementul slavon este acel sloven sau bulgar. Reua credin
a lui Rosler care tgduete
s se fi aflat Sioveni pe ripa nordic a Dunrei p. 238. Dovedirea acestui fapt din autorii
bizantini p. 239. Argumentul lui Rosler dedus din presena
de cuvinte uralo-finice (vechi bulgare) in limba romin. Etimologiile lui cele extra-ordinara
p. 241. Lipsa de element
romnesc in limba bulgar p. 244.
Argumentul lui Rosler dedusdin lipsa elementului gotic in
limba romin p. 244. Esplicarea lipsei. acestui element p.
245. Lipsa elementului. gepidic p. 246.
Argumentul d-lui Hunfalvy dedus din lipsa de element romnesc in limba maghiar p. 27. Falitatea susinerei sale.
Analisa elementelor romneti din limba maghiar p. 249.
Cretinismul introdus inti la Unguri prin Romni. Cuvinte
slavone din limba maghiar luate din romnete p. 254.
Cum se face de elementul maghiar in limba romin se afl
la toi Romnii de la nordul Dunrei p. 255.
IX

Argumeute generale.

257

Indeletnicirea naional a Romnilor, agricultura, neesplicabil in teoria lui Rosler p. 257. Tot aa de puin neleas
desnaionalizarea
Slavonilor prin Romni, dac acetia ar fi
imigrat peste dnii de dincolo de Dunre p. 264. Tradiiunile desclicrei statelor ro mne din munii Transilvaniei
p. 268. Tradiiunea muntean p. 269. Tradiiunea moldoveneasc. Documentele ce o confirm p. 273. Rosler in faa
faptului desclicrei p. 275. Cte migraiunei a le Rominilor sunt de nevoie in teoria lui Rosler p. 279.

Iucheere.

. 280

E
p.

72 rndul

p_ 120
~_ 180
p_ 188

"

::e

.A. T .A.

scoate -pe care

19 in loc de Tecuci cetete Berlad
turamic
tiranic
8
18

21

"

"

Rornnii

"

Romanii

De acelai autor.
Desocietatum publicanorusr; bistoria ac natura judiciali,
.Dissertatio inauguralisBerolini
] 8'70 schade.
Ouvntarc {esti'v rostit la serbarea naional pe )1101'mntul lui Stefan cel Mare in 1,5/27 August 1871 Iai Tipografia Junim&i.-

'

_.

;s

CronQlogi~J(~ionat, a istoriei universale

J'

',l

prelucrat cu pri-

82

,,'

vire ~a.. exam(3lle~e .de hacahiuriat.--;-IaiI

13 I Goldner.
'Resboewle dti'n,trr/Rui i' T~ir,ci iinriurrtli 10l:,aupra eri"
r,olnne,

',' l' 10.1"

? vol,-:;-:Iai

1880 Goldner. - .'

,.,.
l. J storia auti. pentru
.1881 Daniil.

Istoria ttnivet's,aZ partea

~.i

licee.-Iai

Studii e~onomic~-Oraiova Hi82 Samitca."

l;toria Romnil09; pentru clasele primare.c-Ed,
reti i883 Socec. ~
>

Programul

.,

cursului

.sitatea' din Ia,i anul

de Istoria

Rornlnilnr

i 1883-18s4.-Iai

gimnasii

V-a Bucu

inut <la UniverTipografia Naional