1 nl Tabla analitict a onateriilor Introducere : ‘ ‘ : Istoriew) intrebarei : . : Joan Thomann, 1774 p. 9. Fr. Jos, Sulzer intemectorul te- oriei pirisirci Daciei de Romani, 1781 p. 10. I. Chr. En- gel, 1794. Slavigtii: Schafarik, Kopitar, Miklosisch p. 12. Robert Risler si Rominiche Stndien 1871 p.13, W, 'Tomas- chek, poinii la 1876 protivnien! teoriei Ini Rosler, de la 1877 © adopti; romanisarea Bessilor p. 15. Bidermann, Iulivs Jung, protivnient teoriei rdsteriane p, 18. Ladislans Pit ase- mene. Pan! Hunfalyy ; Ungurii cei mai vechi locuitori ai transilvanici p. 19. Pirisirea Daciei . : : : Spusele autorilor romani: Vopicus, Rufus, Entropins gi gra- dul lor de crezare p. 21. Moesia, unde colonistii cath a fi retragi, mai dovastati de cit Dacia p. 28. Résler readuce pe Romini din Mocsia p. 24, Esplicarea spuselor autorilor ro- mani p. 25, Generalii sfituese pe Hadrian si nu pirisasc’ Dacia pentru a nu Lisa o sumi de Romani in prada barba- rilor p. 26. Dacia devastatd inainte de 270, nu fusese pi- risiti p, 27. Ramas'au Daci in Dacia? p. 29. Inscriptiunile care amintese nume dace p. 31. Autorii yechi care pomenese despre Daci in Dacia dupl cucerirea romani p. $4. Sistomul urmat de Ro- mani pentru a desnafionaliza popoarele p. 36, Infienfa or- ganiziirei militare p, 88, Scurtul timp al romanisirei pro- vineiilor p. 40. Clasa bogat a parisit Dacia, cea siraca s’a retras la munti p. 41, Unde span cronicarii ch se retriigea poporul romin fugind de n&vilirile posterioare p. 42. Poporajia romana se retrase, pretutindene po unde nivilirea fusese violenti, in bay. 21296 Mm Iv munfi p. 44. Un popor agezat nu fuge inaintea uni -nivi- liri p, 46. Reimigrarea Rominilor in Daciea : Dooschitele toon in aceasts privingd: Sulzer gi Roster, En- gél, Miklosisch, Tomaschek, Teoria lui Sulzer-Résler: Rei- migrarea din Moesia p. 49. Lipsa de Romini de obiirsie ve- che in Bulgaria p. 50. Analiza autorilor bizantini relativit la vegiunile de peste Dunire locuite de Romini in veacul de mijloc p. 51. Chestinnea imperiului valacho-bulgar 54. Réslerieni c& elementul valac juca rolul principal in ef; slavigtii spri- jin ci imperiul eva bulgirese curat p. 60. Adeviratul earac- ter al imperiului valacho-bulgar p. 62, Rominit nu se pu- teau intoaree in Dacia in timpul “imperiului yalacho-bul- gar p. 63, Varianta d-lui Miklosiseh. Teoria d-lui Tomaschek ; contra- vicerile acestui autor cu sine insusi; neseriozitatea pireri- lor sale p. 64. Strategul bizantin Kexsuydvos p. 68+ Biseriea romina de rit slay. Cum se face de Rominii au avut rital bulgiirese in bisorica lor, dacé ei nu san dus peste Duniizea? p. 70. Imperiul inti bulgivese se intindea gi pe malul sting al Duntyei dovedirea acestui fapt p. 71. Rominii erau cvestini inci din timpul Romanilor ; dovada Timbisticé p 81, Istoria crogtinismului Ja Bulgari p. 82. Bisericele din Muntenia gi Moldova supuse in vremile cele mai vechi patriarhului din Ohrida. Incercirile celui din Con- stantinopole de a pune stipinire pe cle p. 84. Imprejura- rea ch bisericele romine au fost supuse Obridei restoarni teoria Ini Risler p. 88. Esplicarea originei supremagiei On- ridei asupra bisericilor omine. Prima Justiniana gi novela XI p. 90. Cronicari gi istoriei : Argumental dedus dinticerca seritorilor veaculi de nije p. 94. Archaisavea munelui Rominilor in seriitorii bizantini p. 94, Sistemul urmat de adversarii continuitajii pentru a sustinea ci Rominii war fi pomenifi de izvoarele veacului de mijloc. p. 96. Anonimus Belae regis notarius ; intimpinirile adver- sarilor gi critica lor p. 97, Sronicele contimpurane Ini Ayonimus care pomenese aflarea, ag. 48 69vr Rominilor in Transilvania la venirea Ungurilor p. 106. Nes- tor sprijine spusele lui Anonimus p. 108. Valachii lul Nes- tor sunt ei Francii imperiului carlovingian sau Rominii de la Duniirea ? p. 110. Nibelungenlied pomeneste despre Ro- mini p. 114. Locul din Cinnamus relativ la Rominii de la nordal Duni- rei (1162). Reua credinft pusi de Rosier in interpretarea lui p, 116. Locul din Nicetas Choniates, 1167 p. 119. Lil- murirea regiunei unde acesti autori pun pe Romini, dedusit din documentul lui Rotislavovici din 1434 p. 120. Documentele. : 7 Col imtéi document iu care sunt pomenifi Rominii in Tran- silvania este din 1197. Analisa cuvéntului Hegesholmu p. 121. Documentzle din 1211, 1222, 1223, 1224 si 1252 p. 193. Awalisa documentulai din 1247 p. 127. Documentul din 1234 si fixarea regiunei unde se intindea episcopatu) Cumanilor P. 128 Argumental d-Iui Hunfalvy dedus din documentul de la 1293 p. 180. D-l Hunfalvy omite importantal docn- meut din 1260 p. 123. Documentu) despre Negril $i Rado- mir pomeniti in timpul sfiintului Stefan p. 133, Intinderea regiunei indicate in documente ca locuitt de Romini p. 134. Starea social a Rominilor dupa documente. Rominii au fost tot deauna popor agricol ; dovada limbistici p, 135. Romi- nii aveau o biseric’ organizata ; doc. din 1234 p. 189. Ro- minii cunogtean alfabetul gi invafi pe Secui a serie p. 140. Condifia sociald a Rominilor dupa importantul doc. din 1247 p. 141. Condifia politick a Rominilor. Voevozii p. 145 Knezii p. 48 Esplicarea ce 0 dit d-l Hunfalyy despre Voevosi i p. 151, Dreptal obieinuelnic romin. Nobilimea romind gi des- nafionalizarea ei; familii ungurosti de obargie romink p. 155. Rominii Iuau parte la congregafiunile (adunirile politice) a le Transilvaniei gi a le Banatului p. 158, Esplicarea doc. 6 1291 dupa d-l Hunfalvy p. 159. Starea politicé a poporului romin in timpuri mai veehi si in cole mai noue p. 160. Rescoalele Rominilor ; cea din 1437 p. 161. Infelesul ei adevarat. Combaterea d-lui Teutsch p. 163. Rescoale din 1512 p. 167. Rescoale din 1785 p. 169. Insemnitatea acestor lupte ponten drepturi perdute, iu ches- tinnea résleriani p. 170. Ele se esplici in cazul wnei supu- 121298 pag. neri a Rominilor prin Unguri; nu in cazul unei imigriri p. 173, Dreptul istoric al Rominilor p. 174. VIL Toponimia A . A . 175 Importanja argumentului dedus din pretinsa lipsi de numiri geografice vechi in firile romine p. 175. Numiri de orage piistrate de Ja cei veckt p. 276. Pentru ce sunt foarte pu- tine numiri de orage plstrate p, 179. Violenta nivilivei sili pe popor si le pardsase’, retrigindu-se in munfi p. 180. Pa- ralel cu disparifinnea oragelor dispare complect gi viaja de stat romani, care in apusul Europei e pe deplin pastrati p. 188. Ramigiti de numiri vechi la formafiuni naturale: pufine la munfi; multe la riuri p. 188. Numir} rimase de ja barbari p. 196. Oragele si satele zidite de Maghiari si Nemfi gi acele inte- meete de Romini p. 197. Terminologi oragelor gi satelor, afari de cele cite-va vechi, nn pot hotiri intrebarea. Tn- portanja terminologiei muntelui p. 200, Exponerca nomenclature? murfitor Carpagi din farile locuite de Romini p. 201. Marginea Banatuluj. Basenul Jiului p. 202 Intre Jiu gi Olt. De la Olt la Bragov p. 203. Intre fara Birsei gi Buzeu p. 204. Intre Buzen gi Bistrifa. Tinutarile Secuiior ; desnajionalizarea Rominilor. Maghiarisarea terminologiei mnuuteluip. 205. Intre Bistrifa gi Dorna p. 200, Muntii nor- diel. Mun{ii Bibarului gi ai Viighiesei. Munjii Banatalui p. 207. Muni Maramuregului, Carpafii moldovenesti p. 208. Munjii gi riurile principale poarté numiri roménogti san dace p. 209, imposibilitatea impseirei acestei improjurdri cu tcoria lui Résler p. 210. Numirile slave, rimase de la poporal slavon dispimt, tréese in gura Rominilor p. 213. Vit Limba. 5 2 Cole doue argumente ale adversarilor deduse din limba Rominilor p. 214. Cereetarea pretinsei identitaqi intre limba Daco-Romivilor si acea a Macedo-Rominilor. Argumentele d-lui Hunfalwy p. 215. Elementele lor latine deosebite p, 221, Gramatica si vocalismul p, 223, Esplicarea aseminarei acestor doue limbi. Dup’ teoria Ini Roster ar trebui si e- xiste astizi dialecte gi la nordul Duniirei, cea ce nm se afl p. 224. Blementul elin in limba romink p. 228. Coloniile aduse dex 299 bag. ‘Traian din Asia Minoara p. 229, Argumentul d-lui Hun- falyy dedus din cuvéutul biserick p. 280 Argumentul d-lu ‘Tomaschek din elementele latine exestine a le limbei ro- mine p. 231. Elemental protins albanez p. 283. Acest clement au inri- urit constitufiugea limbei romine, nu numai eft vocabularal seu, Confusia“d-lui Hunfalvy in aceasti privingi p. 284, E- lemental albanez este acel trie; dovezile filologice a le d-lui Hasdeu p. 235. Elementul slavon este acel sloven sau bulgar. Reua credinfi alui Rosler care tigsdueste si se fi aflat Sloveni pe ripa nor dick a Dundrei p. 238. Dovedirea acestni fapt din autorii bizantini p. 239. Argumentul Ini Résler dedus din presenja de envinte uralo-finice (vechi bulgare) in limba romini. Eti- mologiile lui cele extra-ordinare p. 241. Lipsa de element roménese in limba bulgari p. 244. Argumentul lui Rasler dedusdin lipea elementului gotie in limba romina p. 244, Esplicarea lipsei acestai element p. 245, Lipsa clementului gepidic p. 246, Argumentul d-tui Hunfalvy dedus din lipsa de element ro- manes¢ in limba maghiar’ p, 217. Falgitatea susfinerei sale, Analisa elementelor rominegti din limba maghiar’ p, 249 Cregtinismul introdus intai la Unguri prin Romini. Cuvinte slavone din limba maghiard Iuate din romaneste p. 254, Cum se face de clementul maghiar in limba romini se afld Ja tofi Romtnii de la nordul Dundrei p. 255, Argumente generale. . Indeletnicirea national a Rominilor, agricultura, neesplica~ Dil in teoria Ini Rosler p. 257. Tot aga de putin infeleast desnationalizarea Slavonilor prin Romini, dact acegtia ar fi imigrat peste dingii de dincolo de Duniire p. 264. ‘Traditi- unile descalicirei statelor romine din mun}ii ‘Transilvaniei p. 268. Tradifianea munteand p. 269. Tradigiunea moldove- neased Documentele ce o coutfirmi, p. 278. Résler in faja faptului desealicirei p, 275. Cite migrafiunes a le Romini- lor sunt de nevoie in teoria lui Rosler p. 279. Incheere, VERIFICAT 1987 7 257 280