HPV (Papilloma Virus Uman)

Clasificare tiinific
Suprafamilie:

Polyomaviridae

Familie:
Papillomaviridae

Gen:
Papillomavirus

Specie:
Human papillomavirus

HPV (Papilloma Virus Uman)

cel mai comun virus cu transmitere sexuala, ce poate infecta zonele

genitale ale femeilor si barbatilor;

reprezinta cea mai frecventa cauza de aparitie a leziunilor celulare de la

nivelul colului uterin, care pot evolua in cancer de col uterin;

poate infecta cavitatea bucala si gatul;

infectia cu HPV nu prezinta simptome;

persoanele cu varste cuprinse intre 15-26 de ani, sunt cele mai expuse
contactarii cu HPV, prin activitate sexuala;

virusul HPV nu provoaca intotdeauna imbolnavire, mecanismele de

aparare ale organismului reusind sa-l elimine in mod natural.

Studiile epidemiologice au aratat ca infectia cu anumite genotipuri de HPV este

un factor de risc semnificativ pentru aparitia cancerului de col uterin.
In prezent sunt cunoscute peste 100 genotipuri de HPV, dintre care :
cu risc oncogen scazut: 6, 11, 40, 53, 54, 70 (agenti etiologici ai
papiloamelor, condiloamelor, verucilor, cervicitelor)
cu risc oncogen inalt: 16,

18,

31, 33, 45, 51, 58, 59, 66,

68 (implicate in aparitia si evolutia leziunilor displazice de col

uterin, a cancerului de col uterin).

De ce e important?
Virusul Papilloma Uman este raspunzator pentru 70% din cancerele de col uterin.

Vaccinarea anti HPV 16/18, alaturi de screeningul citologic regulat (prin testul
Babes-Papanicolaou), poate reduce riscul de cancer de col uterin cu pana la 94%.

Cum se transmite?

tulpinile genitale se transmit doar prin contact sexual vaginal, oral sau anal,
nu si prin sange sau secretii;

celelalte tulpini se transmit prin contact direct cutanat, astfel pot aparea
leziuni pe maini, picioare, piept etc;

se poate transmite de la mama la fat.

Simptomatologie
Cele mai multe infectii sunt asimptomatice, nediagnosticate.
La femei, infectia cu HPV e sugerata de aparitia verucilor,
condiloamelor, papiloamelor in urmatoarele zone: vulva, labii,
uretra, vagin, col uterin, anus, perianal, tegument, laringe
(genotipuri cu risc scazut). Un aspect important al infectiei este
aparitia leziunilor pe col uterin (jonctiunea endo-exocol), care pot
evolua, in lipsa unui tratament adecvat si precoce, spre cancer
(genotipuri cu risc crescut).
La barbati prezenta verucilor pe penis, preput, gland, anus, zona
perianala, tegument, laringe (genotipuri cu risc scazut) sugereaza o
infectie HPV.
Nu este exclus insa ca orice genotip de HPV sa fie implicat in
aparitia oricareia din leziunile enumerate mai sus.

Cum se depisteaza?
Diagnosticul infectarii cu HPV este dat de testarea HPV ( recoltarea celulelor de
la nivelul secretiei colului uterin, cu ajutorul unui tamponas cervical special si
examinarea probei in laborator pentru depistarea materialul genetic al virusului
HPV aflat n interiorul celulelor), care poate poate fi:

detectie si genotipare HPV: detecteaza prezenta virusului HPV in

organism pentru toate tipurile de tulpini, oncogene si neoncogene;

testare ADN HPV: genotipare doar pentru tulpinile oncogene 16 si 18.

Atentie! Testarea Babes-Papanicolaou depisteaza modificarile ce apar la nivelul

celulelor colului uterin si gradul lor severitate si suspecteaza prezenta virusului in
celula.
In urma rezultatelor Pap-testului medicul decide daca este nevoie de investigarea
suplimentara a pacientei: se poate efectua o colposcopie, testarea HVP
sau examenul histopatologic al piesei de biopsie care ne ofera rezultatul de
certitudine al modificarii celulare (este sau nu, canceroasa).
La barbati, metoda de detectie este din secretia uretrala.

Cum poti preveni infectia cu HPV?

Cel mai bun mod de a preveni infectia cu virusul HPV, ce determina

aparitia cancerului de col uterin, este efectuarea controlului ginecologic
anual de rutina si efectuarea testului Babes-Papanicolau, care ne asigura
ca la nivelul colului nu a aparut nicio modificare suspecta.
Alte metode de prevenire a infectiei cu HPV, precum si a altor boli cu
transmitere sexuala, este folosirea prezervativului si mentinerea unui
partener unic, stabil.

Cum se trateaza?

Nu se trateaza virusul HPV, ci modificarile provocate de acesta; virusul

poate fi eliminat de catre mecanismele de aparare ale organismului,
imunitare si celulare

Metodele de tratament sunt diverse, in functie de afectiunea provocata

(poate fi vorba de medicatie, creme, tratament chirurgical).

Dupa tratament, bolile provocate de virus pot sa reapara, de aceea este

necesara monitorizarea permanenta a sanatatii prin controlul ginecologic
anual de rutina si testul Babes-Papanicolau.

Vaccinul contra HPV

principala metoda de prevenire a infectiei cu HPV;
acest vaccin nu previne cancerul de col uterin, ci infectia cu HPV, care este
raspunzatoare de aparitia acestuia, in cele mai multe dintre cazuri;
protejeaza doar impotriva catorva tipuri de HPV, din care doua sunt
considerate a fi cu un potential oncogen deosebit de mare (tulpinile 16 si 18);
vaccinul este destinat, in principal, tinerelor care nu si-au inceput inca viata
sexuala, dar studiile arata ca este imunogen pana la varsta 26 de ani;
in cazul testarii HPV pozitive pentru tulpinile cu risc crescut (16 si 18), se
impune obligatoriu examinarea colposcopica a tractului genital inferior.

Impactul HPV i al condiloamelor

acuminate asupra dezvoltrii sarcinii
Papiloma virusul uman nu are niciun efect asupra dezvoltrii ftului.
n timpul sarcinii, numrul condiloamelor acuminate pe organele genitale
poate crete, sau, dimpotriv, acestea pot disprea totalmente i spontan.
Prezena condiloamelor pe organele genitale exterioare nu interfereaz cu
dezvoltarea normal a sarcinii. Cu toate acestea, prezena unui numr mare al

condiloamelor n vagin i pe colul uterin poate complica naterea i poate

provoca sngerri severe.
Cea mai periculoas complicaie a infeciei cu HPV la femeile gravide este
riscul contaminrii copilului la natere cu dezvoltarea ulterioar la el
a polipilortractului respirator.
Riscul contaminrii copilului de la mama, care nu are niciun simptom al
bolii sau are doar condiloame, este relativ sczut. n plus, chiar dac infectarea se
ntmpl, exist o probabilitate mare a dispariiei spontane, n cteva luni, a
infeciei la copil.
Naterea prin cezarian doar n msur mic reduce riscul contaminrii
nou-nscutului cu virusul papiloma uman i este recomandat doar n cazurile n
care, din cauza numrului mare al negilor n tractul genital al femeii, nu poate fi
acceptat naterea natural.
Tratamentul condiloamelor acuminate n timpul sarcinii se efectueaz doar
sub supraveghere medical i doar n acele cazuri n care acesta nu poate fi
amnat pentru o perioad de dup natere. De regul, tratamentul condiloamelor
acuminate, n timpul sarcinii, se efectueaz printr-o ardere cu azot lichid (vezi
mai jos). Aceast metod este eficient i sigur pentru ft.

Este important!

Chiar dac, n urma analizei PCR, vi se detecteaz unele formele

oncogene ale HPV, acest fapt nu nseamn c deja avei cancerul
colului uterin sau c, n mod inevitabil, n viitorul apropiat, acesta
vi s-a dezvolta, deoarece, nu n toate cazurile infecia cu HPV
cauzeaz cancerul.
Testul pozitiv PCR, de asemenea, nu indic faptul c avei unele
modificri pre-canceroase n colul uterin.
Pentru a determina dac HPV a provocat modificrile celulelor
colului uterin i dac exist un risc al dezvoltrii cancerului, ar
trebui s v supunei analizei frotiului citologic i colposcopiei

1. Nu ncercai s scpai de condiloame de sine stttor. Aceasta nu

elimin infecia i poate provoca sngerri severe.

2.

Dac ai rnit accidental unul dintre condiloame i acesta a

nceput s sngereze, apsai-l strns cu degetul i inei-l apsat

timp de 5-7 minute.

Eliminarea condiloamelor acuminate

n prezent, exist mai multe metode diferite de a elimina condiloamele
acuminate, dar nici una dintre ele nu poate garanta o recuperare de 100%. Riscul
reapariiei condiloamelor, dup ndeprtarea acestora, este de 10-20%.
Mai jos sunt enumerate cele mai eficiente i cele mai accesibile metode:

Criocoagularea
Criocoagularea (arderea cu azotul lichid) este un tratament rapid i eficient al
condiloamelor acuminate. Procedura poate fi un pic dureroas i neplcut, dar
acest fapt rareori i preocup pe pacieni. Criocoagularea condiloamelor se
realizeaz n mai multe sesiuni, timp de cteva sptmni. ndeprtarea deplin a
condiloamelor se observ n 75-80% dintre cazurile pacienilor care au trecut
toate procedurile.
Procedura arderii cu azot lichid nu poate fi utilizat n tratamentul condiloamelor
n zona vaginului, din cauza riscului deteriorrii pereilor acestuia.

Electrocoagularea
Electrocoagularea utilizeaz, n scopul cauterizrii i eliminrii condiloamelor,
curentul electric de nalt frecven. Procedura tratamentului poate fi dureroas
i, din aceast cauz, aplicarea electrocoagulrii ar putea necesita utilizarea
anesteziei.

Eliminarea condiloamelor acuminate printr-o intervenie

chirurgical
Tratamentul chirurgical obinuit al verucilor genitale include eliminarea
mecanic a negilor, cu un bisturiu sau cu foarfecele, sub anestezia local. n
prezent, metoda ndeprtrii chirurgicale a verucilor este utilizat rar, din cauza
eficienei sale sczute.

Cauterizarea cu Laser

Cauterizarea cu Laser a condiloamelor acuminate este deosebit de eficient, fie c

n cazul reapariiei acestora n urma altor tratamente, fie c n cazul n care negii
se situeaz n vagin sau n uretr. Procedura cauterizrii cu laserul este, de regul,
puin dureroas i destul de eficace.

Keratolitice (acidul tricloracetic i acidul dichloroacetic)

Aceste medicamente au un efect distructiv foarte puternic, comparabil cu efectul
tratamentului cu azotul lichid. Aceste medicamente sunt aplicate pe pielea Dvs. de
medic, o dat pe sptmn, timp de cteva sptmni.
Datorit faptului c, mpreun cu infecia cu papiloma virusul uman, sunt posibile i
alte infecii ale cilor genitale, medicul dumneavoastr v poate prescrie un tratament
mai complex, inclusiv, antibiotice i medicamente antifungice.
De-a lungul perioadei tratamentului, se recomand s renunai la relaiile sexuale i
s revenii la via sexual doar dup finisarea tratamentului.

Atentie! Persoanele vaccinate trebuie sa continue monitorizarea starii de

sanatate prin efectuarea anuala a testului Pap, intrucat vaccinul protejeaza
doar importiva tulpinilor 16 si 18, iar cancerul cervical poate fi provocat si de
alte tipuri de tulpini.