Sunteți pe pagina 1din 14

Da.

Se

pare

ca

n-a

fost

adevarata

partea

cu

subiectele

preferate!

1. Care sunt raporturile ce se stabilesc prin instrainarea totala si partiala a


atributelor
proprietatii?
2. Care sunt formalitatile de natura juridica necesare infiintarii unei noi
intreprinderi?
CAPITOLUL 2
DEFINITIA ECONOMIEI NATIONALE
Ansamblul activitatilor economice private in interdependent lor functionala
alcatuiesc economia reala. Forma principal prin care se manifesta economia reala
contemporana o constituie economia nationala.
Structura economiei reprezinta modul de alcatuire,de asociere si de
organizare a componentelor economiei nationale, precum si relatiile dintre ele,
care ii redau echilibrul si dinamica. Structuri:
- Structura tehnologica: reflecta raporturile dintre componentele
tehnologice ale unei economii nationale . Se cunosc 3 categorii de tehnici
si tehnologii: de varf (avansate, bazate pe microprocesoare, roboti etc.)
tehnologii intermediare (masiniste) si tehnologii premasiniste (traditionale.
In functie de ponderea acestor categorii de tehnologii in ramurile
economice nationale se disting: economii cu structure tehnologice
avansate, economii cu structure tehnologice in curs de modernizare si cu
structuri tehnologice perimate)
- Structura de ramura si sectoriala: consta in raporturile dintre
subramurile, sectoarele si sferele economice generate de diviziunea
sociala a muncii si de structura nevoii sociale. O economie nationala se
poate incadra in urmatoarele tipuri:
a) Economie agrara
b) Economie agrar-industriala
c) Economie industriala-agrara
d) Economie industriala
e) Economie industriala si de serviciu
Sectoarele principale ale economiei:
1. Sectorul primar (agricultura, piscicultura, silvicultura
extractiva)
2. Sectorul secundar (ramurile industriei prelucratoare)
3. Sectorul tertiar (servicii din toate categoriile)

si

industria

Structura economiei pe orizontala:


- Productia: cuprinde toate activitatile din agricultura,industrie si alte
domenii care constau in modificari de forma si de fond asupra bunurilor,
pentru a le face utile sau a le spori utilitatea initiala. In functie de rezultat
poate fi materiala (bogatie materiala) si prestari servicii (ogatie imateriala)
- Distributia: repartizarea venitului global obtinut in economie intre indivizi
agenti economici, grupuri si categorii sociale, pe baza unor reguli
statornice in societate
- Circulatia: transportul, depozitarea si schimbul de produse si servicii, pt
ca bunurile economice create sa fie puse la dispozitia detinatorilor de
venituri
- Consumatia: actele de utilizare a bunurilor economice create, repartizate
si introduce in circulatie pt satisfacerea diferitelor trebuinte

Economia contemporana se bazeaza pe schimburi comerciale, moneda, pret,


cerere, oferta, system bancar.- se disting structura comerciala si bancara
Structura economiei pe vertical:
- Microeconomia: ansamblul proceselor ce se deruleaza la nivelul unitatilor
economice specializate, care produc bunuri materiale si servicii si
actioneaza in sfera productiei si a circulatiei
- Mezoeconomia: agregarea activitatilor economice la nivel zonal, ale
grupurilor de intreprinderi, al ramurilor si subramurilor economiei nationale
- Macroeconomia: activitatile economice la nivel national, ca raporturi intre
ramurile economice si sferele reproductiei, ca subsumare a tuturor
activitatilor din stat
- Mondoeconomia: cuprinde economiile nationale ale tuturor statelor lumii,
interdependentele economice dintre state generate de diviziunea
international a muncii, functionarea pietei international si a circuitului
economic mondial
CAPITOLUL 3
Mecanismul economiei de schimb se bazeaza pe categoriile si parghiile productiei
de marfuri.
Productia economica este acea forma de organizare a economiei in care
produsele sunt create de catre diferiti producatori autonomi, fiecare din
ei fiind specializat in confectionarea unui bun oarecare, astfel incat pt
satisfacerea nevoilor sociale este necesara vanzarea- cumpararea
acestora care, in virtutea acestui fapt, devin marfuri.
Conditii esentiale:
- Diviziunea sociala a muncii- procesul obiectiv de diferentiere a fiecarui
producator
- Autonomia,independenta producatorilor- dreptul proprietarului de a
dispune de un produs si de a-l instraina
Economia de piata reprezinta acel mod de organizare si desfasurare a activitatii
economice in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de
prioritate in producerea bunurilor, metodelor de organizare si combinare a
factorilor de productie si categoriilor de persoane care au acces la aceste bunuri
prin mijlocirea preturilor.
Elemente principale:
- Proprietatea privata- forma principala de proprietate, exista in tarile cu
economie de piata si nu exclude existenta si a altor forme de proprietate
- Autonomia agentilor economici in desfasurarea activitatii economice, in
luarea deciziilor si atingerea scopurilor
- Concurenta- conditie de neinlocuit, determina progresul economic si social
- Preturile se stabilesc in mod liber- prin confruntarea cererii si ofertei pe
piata, fara interventii administrative
- Existenta unui cadru institutional adecvat- care sa asigure libertatea de
actiune si de decizie a agentilor economici
- Statul democratic este prezent in activitatea economica in masura in care
este un agent ca oricare altul
Caracteristici:
- Este o economie multipolara, prezinta o multitudine si o varietate de
centre de activitate economica
- Este o economie subordonata prioritar consumatorului
- Este o economie descentralizata- deciziile sunt luate de agenti economici
independent

Este o economie de intreprindere- spatiul microeconomic reprezinta


cadrul de desfasurare a activitatii
Este o economie de calcul in expresia monetara- moneda este
numitorul comun al tuturor activitatilor
Este o economie in care profitul este mobilul activitatilor intreprinse
de agentii econimici, motivatia intregii activitati la nivel microeconomic
Este o economie in care rolul statului se manifesta indirect si global

Proprietatea: poate fi definita ca o totalitate, un complex de relatii economice,


politice si juridice dintre oameni in legatura cu bunurile, relatiile reglate de norme
istoriceste statornicite pe plan social.
Ce intelegeti prin bunuri libere si bunuri create?.
Bunurile reprezinta obiectul comun al vietii economic-sociale. Doua surse
alimenteaza societatea cu bunuri: natura si activitatile utile ale oamenilor.
Bunurile oferite direct din natura se manifesta ca bunuri libere- nu sunt rezultatul
unei activitati umane anterioare, se gasesc in cantitati relative nelimitate si sunt
accesibile tuturor in aceeasi masura.
Bunurile create reprezinta cea mai mare parte a bunurilor si provin din activitatile
economico-sociale. Se scindeaza in doua grupe:
1. Bunuri create si consummate in cadrul aceleiasi gospodarii, fara a
patrunde in sfera circulatiei
2. Bunurile marfa sau bunurile create pt schimb- pt a intra in consum trebuie
sa parcurga sfera circulatiei marfurilor
Ce este obiectul proprietatii?
Pt agentii economici obiectul proprietatii il reprezinta de regula bunurile
economice. Bunurile economice, ca obiecte si servicii, ca produse primare,
secundare, finale, ca bunuri de productie (prodfactori) si ca bunuri de consum
personal (satisfacatori), in totalitate si marea lor varietate alcatuiesc obiectul
proprietatii. Subiectul il reprezinta agentii vietii economico-sociale.
Instrainarea totala si partiala
Exercitarea atributelor proprietatii constituie monopolul proprietarului. Acesta
poate instraina total sau partial, definitiv sau temporar atributele proprietatii.
Instrainarea totala a atributelor proprietatii poate avea loc:
- Pe baza unui echivalent si se numeste act de vanzare cumparare a bunului
- Raportul de donatie- Fara echivalent
- Raportul de mostenire- Cand trecerea atributelor proprietatii se face
urmasilor legali, in urma decesului proprietarului
Instrainarea separata si temporara a anumitor attribute ale proprietatii
genereaza:
- Inchirierea, arenda si creditul(se transmite atributul de utilizare pe diferite
durate)
- Raporturi manageriale ( se transfera atributul de conducere, administrare
si gestiune)
- Raportul de usufruct(se transmite atributul de culegere a roadelor)
Formele debaza ale proprietatii in epoca actuala:
1. Proprietatea particulara- ocupa locul central in sistemul proprietatii din
tarile cu economie de piata. Se disting mai multe forme de posesiune si
insusire a bunurilor: proprietatea individuala- cand cel care stapaneste
factorii de productie ii foloseste direct. Proprietatea private- cand un
anume proprietar detine factori de prodctie pe care ii utilizeaza cu lucratori
salariati neproprietari

2. Proprietatea particulara asociativa- poate aparea sub forma cooperativelor


sau societilor pe actiuni si cunoaste larga raspandire
3. Proprietatea publica- este prezenta in proportii diferite in toate statele
lumii si se caracterizeaza prin faptul ca bunurile se afla in proprietatea
organizatiilor statale ca subiect de proprietate
4. Proprietatea mixta.- capitalurile provin din participarile unor persoane
fizice, proprietary individuali sau private si juridice, inclusiv din participarea
intreprinderilor si organizatiilor publice

CAPITOLUL 5
Trasatura fundamentala a banilor: calitatea lor de instrument general al
economiei de schimb. Din aceasta se deduc trasaturi esentiale care pun in
evident natura banilor din economiile de piata contemporane:
- Banii sunt in instrument obiectiv-necesar, indispensabil pt societate
- Natura banilor nu depinde de corpul lor material ci de functiile sociale pe
care le indeplinesc
- Ratiunea de a fi a banilor o constituie rolul lor de a facilita schimbul de
marfuri si derularea normala a fluxurilor economice
- Realizarea rolului si functiilor banilor are loc numai pe baza increderii pe
care o au fata de instrumentul monetar posesorii efectiv sau potentiali ai
banilor
- Au character nedeterminat-permit transformarea in orice marfa si
achitarea oricarei datorii
Functiile indeplinite de bani:
1. Banii ca instrument de masura a activitatilor- banii sunt o unitate comuna
de calcul, un instrument universal de masurare si comparare a utilitatii
marfurilor. Raportul dintre o cantitate de bani si o cantitate de marfuri
poarta numele de pret
2. Banii ca mijloc al schimburilor- aparitia banilor ca un bun economic separa
cele doua operatii care devin concomitente si successive: vanzarea
(operatia marfa bani) si cumpararea (bani-marfa)
3. Banii ca rezerva de valoare si mijloc de economisire- banii reprezinta
legatura dintre trecutul, prezentul si viitorul valorilor economice. Trebuie sa
asigure permanenta valorilor masurabile
4. Banii ca mijloc de plata- banii sunt utilizati pentru achitara marfurilor pe
credit, restituirea imprumuturilor banesti si a dobanzii, impozitelor, taxelor,
salariilor etc
5. Banii universali- care sa masoare valoarea universal, sa constituie un
mijloc de plata universal, un mijloc de cumparare universal si
materializarea absoluta a avutiei nationale transferata dintr-o tara in alta
Caracteristica esentiala a banilor: lichiditatea. Este circumscrisa in fiecare
functie a banilor si consta in calitatea constant ape care o au banii de a
fi oricand convertibili in bunuri si servicii si de a da posibilitatea alegerii

din partea posesorilor lor. Banii sunt deci purtatori de alegere, nu au


destinatie speciala si nici rigiditate, pot fi destinati pt orice.
CAPITOLUL 6
Analiza sub raport cantitativ a factorului de munca
Sub raport cantitativ munca trebuie analizata in primul rand in legatura cu
populatia ce reprezinta o conditie obligatorie a oricarei economii.
Populatia totala- reprezinta numarul total de indivizi care traiesc pe acelasi
teritoriu national la un moment dat. Resursele de munca cuprind: populatia
ocupata- inclusive cea casnica si persoanele in varsta de munca- cuprinde
totalitatea persoanelor in limitele legale de varsta indifferent daca participa sau
nu la vreo activitate in cadrul diviziunii sociale a muncii. In Romania limitele
actuale sunt intre 16- 62 pentru barbati si 16-57 pentru femei. Daca din populatia
in varsta de munca este diminuata populatia inapta de munca rezulta populatia
apta de munca. Populatia active cuprinde totalitatea persoanelor ocupate in
procesul muncii, inclusive cele care satisfac stagiul militar, elevi, student si
persoane in curs de schimbare a locului de munca.populatia ocupata este mai
restransa- nu cuprinde militarii, elevii studentii si persoane in curs de schimbare
a locului de munca. Populatia inactive-copii sub 16 ani, persoanele invalide,
batranii peste limita varstei de munca.

CAPITOLUL 7
Formalitatile necesare infiintarii unei noi intreprinderi
Sunt de natura juridica, sociala si fiscala
- De natura juridica: constau in respectarea unor conditii de fond si de
forma.
Conditii de fond- precizeaza cerintele asocierii persoanelor:
-numarul si calitatea participantilor care se asociaza. In Romania crearea
unei societati pe actiuni este posibila doar daca se asociaza cel putin 5
persoane
- consimtamantul si capacitatea de a contracta- indica norme juridice care
trebuie respectate pentru ca asocierea sa fie valabila
-aportul asociatilor se refera la natura acestuia: aport financiar, aport in
natura, in drepturi de proprietate industrial
- participarea asociatilor la profit si pierderi fixeaza cotele de profit si
pierderi ce revin asociatilor
Conditii de forma:
-redactarea si semnarea cererii de accord
-redactarea si semnarea statutului
Intocmirea formelor de publicitatea
- De natura sociala:
-declararea infiintarii intreprinderii la Ministerul Muncii, aderarea la
asigurarile sociale
- De natura fiscal
-intreprinderea infiintata trebuie sa achizitioneze documente fiscale si sa i
se fixeze impozitul de organele in drept
Fuziunea, dizolvarea si lichidarea intreprinderii

FUZIUNEA
Reprezinta o forma de reorganizare a activitatii economice a
intreprinderii care se caracterizeaza prin aparitia altei persoane
juridice sau prin mentinerea persoanelor juridice existente dar in
dimensiuni si structuri organizatorice noi.
Se poate realiza printr-un process de topire a doua sau mai multe
intreprinderi intr-o noua intreprindere. In acest caz apare o noua
persoana juridica.
Se mai poate produce si prin absorbtie integrala (o persoana
juridica preia in totalitate drepturile si obligatiile altei
persoane)sau partiala (o persoana juridica preia o parte a
drepturilor si obligatiilor altei persoane, ambele continuand sa
subziste in structuri organizatorice noi)
Este un process complex determinat de cauze precum:
Aparitia unor produse care se fabric ape baza unor noi tehnologii
Speculatia la bursa
Concentrarea actiunilor mai multor intreprinderi in mana unui
grup financiar
Fuziunea trebuie hotarata de fiecare intreprindere in parte, cu
formalitatile de publicitate. Bilantul incepe la 3 luni dupa
publicarea in MO

DIZOLVAREA
Este o etapa premergatoare lichiditatii si se caracterizeaza prin
stingerea unor drepturi si obligatii ale intreprinderii ca urmare a
rezilierii contractului sau a aparitiei unor cauze independente de vointa
asociatilor
Cauze commune:
- Trecerea timpului stabilit pt durata intreprinderii
- Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate
- Hotararea adunarii generale extraordinare
- Falimentul
- Hotararea instantei judecatoresti
Dizolvarea, cu exceptia celei de drept, trebuie inscrisa in Registrul
Comertului si publicata in MO. De la aceasta data intra in etapa de
lichidare
LICHIDAREA
Se refera la ansamblul operatiilor neccesare terminarii afacerilor angajate,
transformarii in numerar a activului, lichidarii pasivului si partajarii valorilor
ramase. personalitatea juridica se pastreaza pana la efectuarea ultimei operatii
de lichidare. Pentru lichidare se numesc mai multi lichidatori. Au aceleasi
raspunderi ca si administratorii, sunt datori ca dupa intrarea in functie sa
efectueze alaturi de administrator un inventar si sa incheie bilantul. Lichidatorii
isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. Dupa terminarea lichidarii,
lichidatorii trebuie sa ceara radierea intreprinderii la Registrul Comertului.
Clasificarea intreprinderilor dupa forma juridica.
Forma juridica permite diferentierea intreprinderii in raport de forma de
proprietate, autonomia manageriala si modalitatile de functionare din statut.
I.
1. Intreprinderea publica- aceea in care puterile publice sunt reprezentate
prin stat. puterile publice exercita partial sau integral functia de
intreprinzator.Ansamblul intreprinderilor publice formeaza sectorul public.
Ansamblul intreprinderilor publice formeaza sectorul public. Intreprinderille

publice , dupa modul de infaptuire al autonomiei manageriale pot fi:


---semipublice
-publice propriu-zise
Semi-publice: puterile publice au contributie partiala la finantare=>participarea
lor la conducere si control este limitata. Dupa modalitatile de functionare
stipulate in statut: intreprinderi de concesiune si intreprinderi cu proprietate
mixta.
- I. semipublica in concesiune- puterea publica deleaga unei intreprinderi
private dreptul de administrare a unui serviciu public potrivit unor conditii
stipulate intr-un caiet de sarcini
- I.semipublica sau proprietate mixta- unitate economica in care capitalul
este detinut de puterile publice si de una sau mai multe persone private.
2. Intreprinderea publica propriu-zisa- unitate economica si sociala in care
intregul capital este detinut de puterile publice. In functie de autonomia
decizionala pot fi regii autonome si intreprinderi nationalizate
- Regii autonome- sunt unitati economice de interes national sau local. Se
infiinteaza prin decizia guvernului, iar cele de interes local prin decizia
organelor judetene si municipale ale administratiei de stat, in ramurile si
domeniile stabilite de lege. Functioneaza pe baza de gestiune economica si
autonomie financiara. Conducerea este asigurata de Consiliul de
Administratiei, format din 7-15 persoane. Membrii se aleg pe 4 ani. Este
condusa de director numit de Consiliul de administratie cu avizul
ministerului de resort sau conducatorului administratiei locale de stat.
- Intreprinderea nationalizata- singurul actionar este statul. Se supune
regimului commercial de drept comun si este condusa de Consiliul de
Administratie.

II. Intreprinderea privata- unitate economica si sociala al carui patrimoniu


apartine unei singure persoane sau grup de persoane. Se disting:
intreprinderi cu proprietate individuala si intreprinderi societare
1. Intreprinderea cu proprietate individuala poate fi:
Familiala- patrimonial apartine unei familii
Cooperatista- patrimonial apartine membrilor coproprietari ce se asociaza
in conditii egale
Societara- caracteristica esentiala asocierea, principalul element al
asocierii- capitalul. Conform legii 15 si 31/1990, intreprinderile societale
pot fi:
a ) societatea de persoane
b)societatea in nume colectiv
c)societatea de capitaluri
d)societatea intermediara :
- societatea in comandita simpla si pe actiuni
-societatea cu raspundere limitata
-societatea cu capital variabil

Clasificarea intreprinderilor dupa dimensiune


Dimensiunea se apreciaza dupa numarul de salariati, capital si cifra de afaceri
A. Numarul de salariati- indicator cu character universal, variabila nesupusa
fluctuatiilor monetare, faciliteaza comparatii in timp si intre tari:
- Mici- cel putin 10 salariati
- Mijlocii- 10-500 salariati
- Mari- peste 500 salariati

B. Capitalul exprimat prin capitalul financiar real si capitalul fix


C. Cifra de afaceri- valoarea vanzarii intr-o perioada de timp
Dupa numarul de salariati se mai grupeaza in
- Intreprinderi mici si mijlocii
- Intreprinderi mari
Grupurile de intreprinderi sunt adesea constituite sub forma societatilor de
holding. Acestea au ca functie principala detinerea de participatii financiare in
alte intreprinderi cu scopul de a le controla activitatea. In componenta unei
societati de holding intra:
- Societate mama
- Una sau mai multe societati filial
- Una sau mai multe societati subfiliale
- Una sau mai multe participatii
- Una sau mai multe sicietati aliate
Ce este salariul, forme de salariu

Venitul ce se cuvine factorului munca datorita participarii la


activitatea economica imbraca forma de salariu.
Unii autori il considera plata pentru inchirierea fortei de munca- reprezinta
chiria sau pretul muncii.
In cadrul unor abordari noi, se considera ca natura este data de capitalul
cultural care se formeaza prin intermediul capitalului economic. Cheltuielile
cu cresterea si pregatirea fortei de munca reprezinta capital economic.
In ultimul deceniu s-a raspandit si teoria capitalului uman. Capitalul uman
este stocul de experienta acumulata de lucrator. Capitalul uman rezulta
din investitiile specifice facute in prezent cu scopul de a genera venituri
viitoare.
Elemente definitorii:
Salariul este pretul platit pt utilizarea factorului uman al productiei
Salariul este un venit primar, format in procesul repartitiei si revine ca Fo
contraprestatiei personala pentru cel mai active factor de productie forta
de munca
Pentru ca posesorul fortei de munca sa obtina salariul, el trebuie sa
inchirieze capacitatea de munca pe o perioada determinate unei alte
persoane
Salariul colectiv- atribuit in mod global tuturor salariatilor unei
intreprinderi, ca participare la rezultatele acesteia sau prin
diferite facilitate. Participarea se poate organiza in mai multe
forme: directa la profit, prin intermediul actiunilor cumparate
Salariul socialacea parte din venitul national, prin care
societatea, intervine pentru a spori veniturile unor categorii de
salariati sau numai ale unui grup din cadrul acestora ce se
confrunta cu riscuri mari.
Salariul familial- se constituie sub forma alocatiilor de stat pt copii
Substanta
salariului
este
relevata
atat
de
salariul
nominal(cantitatea de bani pe care salariatul o primeste de la
unitatea la care lucreaza ca pret al serviciilor sale) cat si de cel
real(cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata la un
moment dat cu salariul nominal).
Forme de salarizare

Formele de salarizare modalitati prin care se determina marimea si


dinamica salariilor individuale indifferent sub ce forma ar fi platite.
Trei forme de baza: dupa timpul lucrat sau in regie, in accord si mixta.
Salarizarea in regie: asigura remunerarea salariului dupa timpul lucrat, fara
sa precizeze expres cantitea munca pe care el trebuie sa o depuna in
unitatea de timp.
Salarizarea in accord: consta in remunerarea pe operatii, activitati. Durata
timpului de munca pentru efectuarea muncii respective nu este fixate in
mod expres.
Salarizarea mixta: consta intr-o remunerarea stabile pe unitatea de timp ce
se acorda in functie de indeplinirea unor conditii tehnice.
Directii
de
actiune
pt
imbunatatirea
formelor
de
salarizare:
corectarea,participarea si socializarea.
Corectarea- priveste toate formelor de salarizare si imbraca aspecte bine
delimitate: cresterea sigurantei posesorului fortei de munca, adaptarea
rapida a salariului la inflatie si la dinamica pretului.
Participarea- priveste admiterea salariatilor la repartizarea profitului
obtinut de unitate.
Socializarea-asigurarea unui surplus peste remunerare pentru munca
depusa de fiecare
Marirea salariului- poate fi determinata de nielulsi dinamica
productivitatii muncii, de raportul dintre cererea si oferta de forta de
munca.
Efectul de venit- efectul de substitute
Marimea efectiva a salariului unui angajat se afla si sub incidenta
comportamentului contradictoriu al posesorului fortei de munca
concretizat in efectul de substituire si de venit.
Efectul de substituire are in vedere interesul fiecarui salariat de a
obtine un castig mai mare,prin prelungirea timpului de munca si
prin ridicarea intensitatii muncii, defavoarea ttimpului liber si a
timpului necesar pt refacerea corespunzatoare a capacitatii de
munca. Se subtituie o parte mai mare sau mai mica din timpul
liber al salariatului cu timp de munca.
Efectul de venit- presupune comportamentul salariatului din
momentul cand marimea salariului atinge un anumit nivel care ii
permite sa duca o viata decent la parametrii aspiratiilor sale si ca
urmare salariatii renunta la munca suplimentara in favoarea
timpului liber.
CAPITOLUL 10
Ce este profitul in sens restrans si larg. Componente, legim, nelegitim
Profitul in sens restrans este venitul pe care-l obtin agentii economici ca
surplus peste costul de productie. Alte viziuni: profitul in sens restransvenit sau recompensa a factorului principal, venitul ce provine din munca
insusita de cei ce poseda capitalul pe seama celor care poseda forta de
munca, abilitatea intreprinzatorului care in cadrul activitatilor economice
desfasurate obtine castiguri mai mari sau mai mici.
Profitul se determina potrivit unei metodologii oficiale, asa cum rezulta din
reglementarile in vigoare din fiecare tara si reprezinta o suma globala care
poate fi formata din:
1- Profit legitim sau legal- realizat in contextual respectarii prevederilor
legale de-a lungul intregii activitati din care este obtinut

2- Profit nelegitim sau legal- realizat in contextul incalcarii deliberate sau


nu a legalitatii prin umflarea costurilor, sustragerea de la plata
impozitelor si taxelor etc
Profitul admis este profitul care ramane la dispozitia angajatului economic
dupa plata impozitelor.

DOBANDA. DEFINITIE, SURSELE CAPITALULUI, CEREREA


Dobanda este pretul platit de debitor creditorului pt dreptul de folosinta al
sumei imprumutate pana la scadenta. Suma de bani platita de debitor
creditorului pentru dreptul de folosire a capitalului imprumutat
Sursele capitalului de imprumut:
Economiile populatiei- se conncentreaza in cadrul institutiilor bancare
utilizate de banci pt acordarea imprumuturilor
Economiile firmelor- acea parte din profit care ramane disponibila dupa ce
s-au platit dividendele
Economii ale guvernului- apar atunci cand veniturile bugetare sunt mai
mari decat cheltuielile bugetare.
Desfasurarea activitatilor economice determina aparitia cererii de capital
de imprumut care se grupeaza astfel:
1. Cererea din partea populatie care vizeaza imprumuturi destinate
procurarii de bunuri de folosinta indelunga
2. Cererea din partea firmelor care urmaresc obtinerea de imprumuturi in
vederea dezvoltarii acestora. Aceste imprumuturi au menirea de a
contribui la asigurarea satisfacerii cu bunuri si servicii a nevoile de
consum existente in societate
3. Cererea din partea guvernului central si a administratiilor locale, care
vizeaza imprumuturi pentru o serie de activitati sociale, de sanatate de
eductie
Care sunt factorii ce influenteaza rata dobanzii?
I Raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut.
Cresterea cererii de capital atrage dupa sine o ridicare a ratei dobanzii si
invers. Foarte important este raportul dintre rata dobanzii si rata dobanzii.
II Riscul pentru cel ce acorda capitalul de imprumut. Dobanda poate
fi privita ca o marime compusa din doua elemente: dobanda propriu-zisa
care este pretul platit pt dreptul de folosire a imprumutului si care se
determina prin actiunea cererii si a ofertei, marimea ei reprezentand baza
ratei dobanzilor. Prima de asigurare contra riscurilor care variaza, de la caz
la caz in functiile de situatiile concrete de acordare a imprumuturilor.
III inflatia este un alt factor de influenta asupra dobanzii. De
regula, rata dobanzii se majoreaza cu rata inflatiei. Cei ce acorda
imprumuturi pretind aceasta majorare drept compensatie pt scaderea
puterii de cumparare
IV durata creditului influenteaza rata dobanzii. Daca imprumutul
este pe termen scurt si rata dobanzii este ridicata, atunci va creste
crererea de credite pe termen scurt ceea ce va duce la reducerea ratei
dobanzii pt asemenea credite, parelel cu cresterea ratei dobanzii la
creditele pe termen lung.
V costul procesului de acordare. La imprumuturile mari si care se
reintorc la creditori dintr-o data costurile sunt mai mici decat in cazul
imprumuturilor mici si care se returneaza creditorului in rate.
CAPITOLUL 11
Definitie renta

1.
2.
3.
4.

5.
6.
7.

Renta reprezinta venitul ce revine posesorului oricarui factor de productie a


carui oferta este rigida sau foarte putin elastic, ea este venitul ce revine
proprietarului pt transferarea dreptului de folosinta si de uzufruct al unor
facori de productie cu insusiri special catre alte persoane. La baza formarii
rentei se afla legea randamentelor neproportionale.
Arenda si factorii ce influenteaza marimea pretului pamantului
Arenda cuprinde in afara de renta si alte elemente: dobanda la capitalul
celui care a dat in arenda, diferite impozite pe
care le plateste
proprietarul, chirii p diferite constructii.
Marimea pretului pamantului este influentata direct si indirect de mai multi
factori:
Cererea si oferta de terenuri agricole. Desi oferta totala de terenuti are un
character limitat, nu se poate modifica in conditiile in care creste sau
descreste pretul pamantului. Totusi in oferta pot exista si fluctuatii.
Cerererea si oferta de produse agricole. Cerereii sporite de produse
agricole si sporire a pretului nu-I corespunde si o sporire a ofertei de
terenuri arabile.
Marimea si evolutia rentei se afla in raport direct proportional cu pretul
pamantului
Posibilitatea utilizarii in diferite scopuri a pamantului. Pt ca proprietarii
agricoli sa nu fie tentati sa modifice destinatia agrara este necesar sa se
obtina un venit comparabil cu cel pe care l-ar obtine printr-o eventual
modificare a destinatiei pamantului.
Rata dobanzii bancare: P= R/d
Pozitia terenurilor agricole fata de caile de acces, centrele de aprovizionare
si desfacerea produselor
Deprecierea banilor,urmare a aplicarii procesului inflationist in ultimele
decenii.
CAPITOLUL 12
Instrumente pentru realizarea concurentei
1. Instrumentele economice constau in:
Puterea economica a fiecarui participant
Posibilitatile fiecarui participant de a mentine costurile in limitele eficientei
si de a imbunatati calitatea produselor
Posibilitatile competitorilor de a suporta mobilitatea pretului produsului in
functie de conjuncture pietei
Capacitatea agentilor economici de
a acorda avantaje suplimentare
clientilor
2. Instrumentele extraeconomice- se disting: crearea de situatii artificiale
pe diferite piete care sunt folosite in scopuri speculative; realizarea de
intelegeri neloiale sau nelegale intre anumite firme, violarea secretelor
tehnologice, comerciale si bancare ale firmelor concurente, sabotajul
concurentilor, presiuni morale

CAPITOLUL 14
Cum definite profitul bancar brut si net?
Bancile si institutiile financiare, pentru serviciile prestate pretind si incaseaza
dobanda. Diferenta dintre dobanzile incasate de banci si celel platite constituie
castigul sau profitul bancar brut. Daca din aceasta marime se scad cheltuielile de
administratie si de intretinere ale bancii, ca si impozitele legale, ceea ce ramane
este profitul net sau castigul net bancar.
Functiile vechi si noi ale bancilor.
Rolul bancilor rezulta din functiile pe care le indeplinesc.

Functiile vechi:
-Functia activa. Principal functie activa a bancilor consta in acordarea de
imprumuturi solicitantilor care reprezinta capacitatea unei persoane fizice
sau juridice de a restitui la scadenta atat creditele contractate dar si
dobanzile aferente.
-functia pasiva. Principala functie pasiva a bancilor se refera la primirea
spre pastrare a economiilor populatiei si celorlalti agenti ecolomici si
sociali.
Functiile noi:
-Emisiunea de moneda suplimentara si restrangerea acesteia atunci cand
este nevoie: coordonarea platilor si incasarilor din intreaga economie
nationala, gestionarea monedei nationale si supravegherea relatiilor dintre
moneda nationala si cea a altor state
- restrictioneaza creditul, bancile si institutiile financiare cer garantii
debitorilor
-bancile creaza putere de cumparare aditionala ca urmare a acordarii de
credite persoanelor fizice si agentilor economicii
- bancile solutioneaza si sustin proiectele de dezvlotare economica ce
urmeaza a fi finantate prin acordarea de credite
-bancile efectueaza operatiuni de vanzare cumparre si asigura necesarul
de valuta al economiei nationale.
INFLATIA SI CAUZE
Inflatia reprezinta un dezechilibru structural monetaro-real, care exprima
existent in circulatie a unor mase monetare ce depaseste nevoile
economiei, fapt ce antreneaza deprecierea banilor neconvertibili in aur si a
celor neconvertibili in general, ca si cresterea durabila si generalizata a
preturilor.
Caracteristici:
-este un process de depreciere a banilor atat pe plant national cat si in
raport cu alte monede
-este un process de crestere durabila a tuturor preturilor
-este un dezechilibru intre masa de marfuri si servicii si masa baneasca
excedenta in circulatie
-este un process material s monetar
-seinterfereaza cu numeroase aspect psihologice
- este un accident al cresterii si dezvoltarii economice
CAPITOLUL 15
Definitia creditului
Creditul presupune schimburi de bunuri actuale contra unor bunuri
viitaore, cu scopul declarat de a sustine o afacere prezenta.
Creditul in esenta consta in transmiterea unui bun pe un timp limitat, fixat
cu exactitate si denumit scadenta, contra unei sume de bani numita
dobanda.
Care sunt termenii folositi intr-o operatiune de credit?
In orice operatiune de credit intervin doi subiecti- imprumutatorul sau
creditorul si cel ce primeste creditul- imprumutat sau debitor. Alti termini
folositi in operatiunea de credit: scadenta (momentul stabilit pentru
restituirea creditului), ratele scadente (sumele partiale care se
ramburseaza esalonat la anumite termene conform intelegerii dintre
creditor si debitor) si dobanda care reprezinta suma de bani platita de
debitor creditorului sau pt imprumutul acordat pe un timp determinat

CAPITOLUL 18
Mecanismele de redistribuire a venitului national
Redistribuirea venitului national= procesul de trecere fara echivalent a
unei parti din veniturile primare de la un agent al vietii sociale la altul si de
la un sector institutional la altul, in vederea constituirii veniturilor
institutiilor si lucratorilor din aceste institutii care in mod direct nu produc
bunuri comerciale si pt protectia sociala a categoriilor defavorizate.
Principalele mecanisme prin care se redistribuie venitul national intr-o
economie de piata:
-sistemul de impozitare a veniturilor(impozitare directa)
-plata contributiilor la asigurarile sociale effectuate de firmesi gospodarii
catre sectorul guvernamental
-sistemul de taxare a consumului (impozitare indirecta)
-transferurile de la firme catre persoane
-transferurile de la guvern catre persoane (pensii, ajutor de somaj etc)
-dividendele, ca parte a profiturilor corporatiilor platite persoanelor
coactionare
-ajustarile la veniturile personale, pe baza unor dobanzi incasate sau a
altor incasari
Conceptul de buget de stat- definitie si componente
Bugetul de stat cuprinde cheltuielile prognozate a se efectua pentu a se
realize programele guvernamentale, precum si veniturile prevzute a se
obtine din impozite si taxe intr-o anumita perioada de timp (un an). trebuie
precizat faptul ca bugetul este pe de o parte planul cheltuielilor
guvernamentale curente si de capital, iar pe de alta parte, planul
veniturilor guvernamentale curente si din capital.
In Romania bugetul public este alcatuit din bugetul administratiei central
de stat si bugetele locale cuprinzand venituri si cheltuieli
1 Veniturile bugetului de stat sunt alcatuite din venituri curente si
venituri din capital
A veniturile curente ale bugetului de stat provin din veniturile fiscale si
nefiscale.
Veniturile fiscale curente au ca surse impozitele directe(percepute
nemijlocit de la indivizi si firme pe activitatea desfasurata, astfel ca
persoanele vizate trebuie sa le plateasca efectiv in cadrul anului fiscal)
si impozitele indirecte (se aplica asupra tranzactiilor facute de indivizi,
firme, institutii asupra cheltuielilor facute de persoane cand cumpara
bunuri si servicii)
Veniturile nefiscale sunt varsaminte la bugetul de stat de la diversi
agenti economici si institutii publice altele decat impozitele. Se
incadreaza: varsaminte in profitul net al regiilor autonome, varsaminte
ale institutiilor publice.
B venituri de capital sunt veniturile bugetului de stat care provin din
valorificarea unor bunuri ale statului.
2. Cheltuielile bugetului de stat reprezinta o lista a programelor
specifice finantate de stat in decursul anului financiar. In primul rand
finanteaza actiunile social cultural ale tarii (invatamant, cultura). In al
doilea rand au in vedere apararea nationala. In al treilea rand vizeaza
actiunile economice ale guvernului.
Bugetul de stat este un instrument important in reglarea situatiei de
ansamblu a economiei. Daca presiunile inflationiste sunt puternice,

statul elaboreaza un buget restrictiv,impozitele sunt majorate iar


cheltuielile restranse.
Conceptual de buget de stat reflecta functiile sistemului fiscal:
-functia de finantare a cheltuielilor publice, potrivit obiectivelor
-functia de redistribuire a veniturilor si averilor prin impozite si taxe
-functia de stabilizare a activitatii economice, corectare a
dezechilibrelor
Definiti excedentul bugetar, deficitul bugetar, datoria publica, bugetul
echilibrat
Atunci cand veniturile curente ale bugetului de stat sunt mai mari decat
cheltuielile publice, bugetul de stat este excedentar. Daca veniturile
curente si cheltuielile curente sunt egale, bugetul de stat este
echilibrat.
Deficitul apare atunci cand cheltuielile curente depasesc veniturile
curente.
Deficitele bugetare afecteaza economia national ape termen scurt, prin
impactul asupra cererii globale, dar si pe termen lung prin impactul
asupra investitiilor si productiei. Din acest punct de vedere se face
deoseirea intre deficitele structurale si deficitele ciclice. Componenta
structural se refera la partea active a acestuia, influentata de masurile
statului privind stabilirea cotelor de impozitare, marimea transferurilor
etc.
Component ciclica a bugetului este influentata in mod pasiv de fazele
ciclului economic exprimate prin fluctuatiile produsului si venitului
national. Se disting: bugetul real, bugetul structural,bugetul ciclic.
Datoria publica consta din totalul imprumuturilor contractate de stat de
la gospodarii, banci, intreprinderi, persoane straine si alte entitati
neguvernamentale. Partile componente sunt datoria neconsolitata sau
flotanta (parte a datoriei care se imprumuta cu garantii pe termen
foarte scurt si care se refera de obicei la titluri de stat) si datoria
consolidate (acea parte a datoriei care nu are termen de rambursare pe
baza unui contract). Notiunea se foloseste pt a define datoria sub forma
de obligatiuni pe termen lung si mediu.