CALCULUL DE REZISTENTA SI VIBRATIE A DISCURILOR SI TAMBURILOR, 1-IPOTEZE . SOLICITARL. Discurile si tamburii sunt elemente constructive ale compresoarelor si turbinelor turbomotoarelor asigurand : ~ asamblarea corespunzatoare si fabricatia ansamblului rotorului de comprespor si de turbina. Discurile au forme complexe iar solicitarile lor difera in functie de pozitia discurilor pe rotor, dar si de regimurile de tucru ale motorului pe timpul zborului aeronavei. Principalele solictari sunt date de: forta centrifuga a masei proprii, - forta centrifuga a masei tuturor paletelor de rotor montate Pe coroana, - tensiunile termice rezultate din incalzirea neuniforma in lungul razei,dar si pe grosimea discului, ~ fortele axiale produse pe suprafetele laterale ale discubui date - forta axiala data de arbore, - — vibratii, Solicitarile au caracter variabil in timp si spatiu fiind produse de - ~ medicare parametor perturbatori (turatie,presiuni,temperaturi, iebite), - regimurile de 2bor, care influenteaza prin: - viteza de zbor, ~ inaltimea de zbor, ~ latitudinea Ja care se zboara, ~ anotimpul, - evolutiile avionului in zbor. Variabilitatea si efectele solicitarilor depind de ; = caracteristicile materialelor utilizate pentru disc, - domenin! de lucru (elastic, plastic), - Tesursa impusa de functionare. a(n1 Tina este necesar: - definirea coeficientilor de siguranta, ~ stabilirea resursei limita, ~ precizarea unor masuri constructive si de racire (la discurile de ‘turbina ), care sa asigure functionarea optima,dar si 0 economicitate corespunzatoare . Calculul de rezistenta ale discurilor si tamburilor se poate faced sub forma: 1 —Calculul de verificare, care presupune: ~ existenta formei constructive si ale dimensiunilor discului considerat. - conditiile de fixare in ansamblul motorului, - conditiile functionale ale motorului si de zbor, - materialul din care este executat si caracteristicile lui. Prin calcul se determina; - tensiunile pe diraetia radiala ,on , - tensiunile pe directia tangentiala ,o7, = tensiunile pe grosimea disculvi,c,, - tensiunile de incovoiere,o; , ~ tensiunile termice,oy - tensiunile din vibratii,o,, - coeficientii de siguranta. Se evidentiaza pentru disc; ~ influenta antrenarii in miscare de rotatie, ~ influenta incalzirii, ~ efectele practicarii unor orificii prin disc,dar si la partea centrala alui, - eféctul modulului de elasticitate E,al materialului, ~ influenta prezentei paletelor montate pe coroana discuhui, + influeta modului de fixare a discului la arbore, - efectele racirii suplimentare si neuniforme. - efectele ciclurilor repetate,respectiv ale regimurilor tranzitorii de variatie a tutatici intre turatia minima si cea maxima. 2— Calcutul de profilare ,presupune ca se cunose: - numarul si masa paletelor,inclusiv fortna lor constructiva, ~ Modul de fixare a discului in ansambiul motorului, ~ definirea regimurilor de lucru ale motorului, ~ variatis parametrilor gazodinamici (presiuni,temperatur’), in lungul razei discului, ~ materialul utilizat si caracteristicile Ini de rezistenta, ~ resursa impusa, - tensit tmaxime admisibile si valorile limita ale coeficientilor de siguranta. 2BPrin calcul se determina: - variatia grosimii discutui in lungul razei sale, ~ obtinerea unor solicitari uniforme si apropiate de cele optime, - utilizarea Ja maximum a capacitatii de rezistenta,in limitele conditiilor impuse. 2. CALCULUL DE REZISTENTA AL ROTORULUI DE TIP TAMBUR. 2.1 . Particularitati constructive, Constructia rotorului de tip tambur este caracterizata prin: - are o forma cilindrica sau usor conica, ~ brosimea peretciltamsburulal este mica in compsrmie cu diametrul sau, “aubural cv anrena mise devon, Pentru calcul corpul tamburului se imparte in mai multe tronsoane ,de regul fiecare tronson avand un rand de palete montate pe eliar temperatura este constanta. 2.2. . Ipoteze de calcul. Calculul tensiunilor pe tronsonul de tambur (fig 1) ,8e face in limitele urmatoarelor ipoteze: dk 2 oF, -iL. Fig, 1 -Schema de calcul, - tronsonul(clementul)de tambur este un cilindru avand pe el montate paletele, - elementul de tambur este antrenat in rotatie, ~ asupra elementului de tambur actioneaza forta centrifuga data de masa proprie ‘side masa tuturor paletelor montate pe el, - temperatura elementului de tambur este constanta, ~ se neglijeaza tensiunile de torsiune,de incovoiere si cele termice ca find foarte mici,pe tronson dezvoltandu-se nurmai tensiunile tangentiale, - nn element de tambur este definit prin: ~ lungimea L, + raza R, de la centrul tamburului pana la suprafata inferioara a peretelui, - grosimea 5 a peretelui ,care se considera ca fiind constanta pe tronson ,si avand valoarea medie, = unghiul la contra do,= elementul conic se asimileasa cu unul cimmaric cu raza oe valoare tis~.-. - pe directie zangemtiaia ,in perete ,se dezvolta tensiunile ori ,Or2 ,date de fortele centrifuge ale masei tamburului ,respectiv ale masclor paletclor, 28 - Calculul tensinnilor tangeatinte. 2.3.1 - Tensiunile or; ,date de masa elementului de tambur. Forta centrifuga este, Fe; = 2.7; sin dep / 2 qa) dar, dF + dm Ro" @) ams p.Rdg.bL sate dF = p.o.Lb.Rde 8) Sub actiunea fortei dF. ,in invelis se dezvolta fortcle tangential T1,respectiv, Tr=ond.L @ Dupa proiectare fortelor T), pe directia fortei pe directia fortel dFei,rezulta, dF = 2.7.80 do /2 = 2.071.6.L.sin do/2 8) unghiul do ,este foarte mic astfel ca se va considera ca sin do/2 = dip/2. Din egalarea (3),(5) rezulte, Gr = p.R2.a" = pau? © In relstiile de mai sus s-au notat, ‘UFei— forta cemtrifuga data de masu clementului de tambur, dm — masa elementuiui de tambur, p- densitatea materialului, L -lungimea tronsonului , Sagrosimea peretelui , . Ro-raza la supafata inferioara a peretclui, dg -unghiul elementului de tambur considerat, =~, T —forta pe suprafita sectiunii elementului, Gry — tensiunile tangentiale pe sectiunea elementulvi, @ + viteza unghivlara, w= 20/36 n— turatia tamburuluj (rot./min) u—viteza periferica, u=Ro 2.3.2. - Tensiunile tangentiale ors date de forta cenirifnga a palctelor. Prezenta retelei de palete fixate pe tronsonu) de tambur ,avand z palete, sé manifesta prin actiunea tengiunii pe directia radinla op ,dezvoltata de fiecare paleta , si care s¢ tranamite Yamburului sub forma unei forte similare cu o forta centrifuga auplimentara da, de = onda uy in care On" 2.Fip/ DA = toFep / (LR) (a) saudF. = op-L.R.dp (9) In sectiunea tensonului ,datorita fortei data de palete se dezvolta o forta tangentiala Tz, (fig 1),prin proiectare pe directia fortei dF.; se obtine, dF 2 = 2.T2.sin do/2 . (10) dar, T2=o0n.5L , iar sindg/2=do/2 (1) sau Or-L.R.do = 2.612.8.L.dp/2 se obtin tensiunile o72, Or =oRR 5 (12) 23,3 Tensiunile totale. Se obtin din insumarea 671,012, Or=6n+on=p.0.R +onR/5=pu?+opR/d (13) Valorile obisnuite ale tensiunilor o7,la rotorul de tip tambur, in functie de materialul din care este executat,sunt: Oteluri 2100 +2800 daN/cm? Titan 1900 +2700 « Duraluminin 800 +.1000 «3.1. FORME CONSTRUCTIVE. IPOTEZE GENERALE SI METODE DE CALCUL. 3.1.1. Forme constructive de diseuri, Discurile de compresor si turbina ,(fig.2 ), pot fi: - cu grosime constanta , b = ct. - cu grosime variind dupa o lege bine definita, + lege linzara. b=b+aR - lege parabolica, ~ cu grosime oarecare avand tronsoane variind dupa o lege anumita , sau avand grosimea variind in trepte. In relatii s-au notat, b— grosimea discului la anumita raza, b,— grosimea minima, R - raza la sectiunea curenta, R, - raza pana la sectiunea minima, a—coeficient, n+ exponent, K- 0 constanta. ELA, 1) 2) 3) 4) Fig,2 - Forme constructive de discuri la care grosimea variaza. 1- constanta,2- lineara,3- parabolica,4- hiperbolica,5-diferita si in trepte. Discurile sunt caracterizate astfel: - diseuri fara orificiu central, discuri cu orificiu central, + discuri presate pe arbore, + discuri cu orificii pe corpul lor. Pentru discurile de turbina prezinta importanta modul de asigurare a raciriilor,in functie de care pot fi: - discuri neracite,folosite cand temperatura gazelor este mica,sau Pentru motoare la care resursa este mica (avioane proiectilavioane tinta,) + discuri racite cu aer. era,Aducerea aerulul de racire ln discurile racite se ponte tice asttel: 1 ~ Aducerea acrului pe la partea centrala,solutie care are :, ~ avantaje, - constructie simpla, ~ _ventilatie buna a cavitatii dintre disc si coroana lui. - desavantaje, + necesita debit mare de ser pentru racire, - cocficientul de transfer al caldurii este mic, + gradientul de temperatura intre centrul discului si coroana este mare, = poate apare un fenomen de circulatir pulsatorie a serului (pompaj). 2.— Aducerea asrului pentru o racire complexa a discului de turbina,(fig.3,), - avantaje, - 8€ asigura o racire intensa a coroanei discului, - Tacirea este mai uniforma si in lungul razei disculuidar si pe grosimea lui, - _debitele de aer necesare racirii sunt mai mici, - desavantaje, ~ _jeturile de la coroana pot favoriza patrunderea de gaze in spatiul dintre coronna si disc, - functionarea este mai putin corceta la regimurile tranzitorii de lueru ale motorului. A+ FAL! B b) Fig, 3- Scheme de racire cu aer a discului de turbina. a -racirea pe la partea centrala, b —racire complexa, Modul de organizare a raciriicu aer a discului de turbina influenteaza: > fqradientii de temperatura in lungul razei discului si pe grosimea lui, ~ debitul de aer necesar asiguraril racirii, ~ resursa discului, + sarea de deformatie (clastica sau plastica), + alungirea discului in timp (fhuaj), + marimea tensiunilor termice, + efectele supra randamentului motorului a costurilor de fabricatie si de exploatare. —3.1.2. Ipoteze generale de calcul pentru discuri. Discurile de compresor si de turbina sunt solicitate la; - forta centrifuga data de masa discului si a paletelor montate pe coroana, - diferenta de presiuni pe cele doua suprafete laterale ale discului, - variatiile de temperatura in lungul razei si pe grosimea discului, - presiunea de fretare a discului la arbore, in cazul utilizarii unei asemenea solutie de asamblare intre disc si arbore, - momentul de torsiunea dezvoltatat la antrenarea in rotatie a compresou si agregatelor moter Infenta variate de temypeonn poate fi deosetita cand, - diseul este incalzit neuniform in lungul razei sale datorita, = regimului de Iucru al motorului, - formei profilului discului in sectiunea pe directia radiala, - particularitatilot sistemului de racire. ~ se produc tensiuni termice deosebite in discurile de urbina,deoarece, coroana discului se incalzeste mai mult si mai repede, fiind in contact cu gazele fierbinti ,existand tendinta ca sa se produca o dilatatre impiedecata a coroanei, - partea central. a discului este mai rece si s¢ incalzeste in timp mai indelungat fata de coroana.Ca urmare apar tensiuni de comprimare in coroana si tensiuni de intindere in partea centrala a discului. + are loc sio variatie a modulului de elasticitate al materialului din care este executat discul si care scade odata cu cresterea temperaturii, pe disc pot sa apara zone cu deformatii plastice (fluaj). ‘Tensiunile care se dezvolta in disc pot fi: - de intindere, = de compresiune, = deincovoiere, - de torsiune. Tensiunile au valori variabile de la centrul discului catre coroana,fiind influentate de; - turatie, ~ gradientii de temperatura, + forma si dimensiunile discului, = marimea sarcinei exterioare pe disc, - propietatile materialului discului, - prezenta orificiilor si a conditillor de producere a concentrarilor de tensiuni( raze de racordarein zonele de trecere de la o sectiune la alta,gradul de prelucrare:a suprafetelor). Dintre toti factorii ,prioritari sunt: - marimea tensiunilor date de fortele centrifuge a masei discului si ale paletelor,» tensiunile de incovoiere ,mai ales la discurile subtiri, + tensiunile termice, ‘tensiunile din vibratii, redistribuirea si marimea tensiunilor in cazul starii de deformatie plastica a discului. Calcuhul de rezistenta a discului poate fi: a) calculul de verificare al unui disc existent, b) proiectarea si profilarea unui disc nou care sa respecte conditile impuse,(ex ,-obtinerea unui dise de egala rezistenta jobtinerea unui dis cu greutate minima;obtinerea unui dise avand un proces de fabricatie economic). ¢) stabilirea limitelor de rezistenta ale unui disc dat,respectiv stabilirea turatiei maxime limita Ia care in disc pot apare deformatii plastice. Precizia calculelor depinde de metoda de determinare a tensiunilor in diferitele sectiuni pe baza ipotezelor de calcul admise,dar si de precizia de stabilire a parametrilor initiali de calcul. Metodele de determinare ale tensiunilor pot fi: 1 — Metode analitice prin calcul integral aplicabila la discurile avand legi matematice de profilare. 2 - Metode aproximative,in care se include , = metoda diferentelor finite, - metode grafo-analitice, = _ metoda elementului finit. 3+ Metode experimentale,care sunt cele mai concludente ,dar se realizeaza greu conditiile reale de functionare ale discului in motor. Ipoieze simplificatorii ,initiale,pentru calculul discurilor turbomotoarelor de aviatie: a) discul este in domeniul elastic de deformatie, b) temperatura variaza de la centrul discului catre coroana acestuia, ¢) discul este simetric fata de un plan central dispus pe directie radiala, 4) discul este solicitat uniform pe toata coroana lui, €) discul este asimilat cu o placa plana respectand conditia ca raportul intregrosimea b,a discului si diametrul D, sa fic b/D 1/4, f) lao raza oarecare,tensiunile pe directie radiala ox ,si tangentiale o,nu variaza pe grosimea discului,respectiv sunt neglijate tensiunile ,, 8) tensiunile oy,0,sunt egale in punctele simetric dispuse fata de centrul discului3.2, TEMPERATURA DISCULM1. 3.2.1, Consideratii generale. ‘Temperatura reala « discului poate fi diferita de la un punct ja altul ,existand un camp ‘spatial de temperaturi, In functie de posibilitatite de caleul ,si de datele initiale, se poute aprecia starea ‘termica a discului considerand urmatoarele situatij ,(fip.4), : - temperatura discului variaza nilmaj pe directia radiala,iar regirm! de lucrn este stationar, temperatura varigza in lungul razet dar si p¢ grosimea discului,iar regimul de lucru este stationar, - temperatura variaza in planul discului,pe suprafetele anterioara si posterioara ale acestuia,regimul de lucru fiind stationar, - temperatura este variabila .nestationara ,datorita regimurilor tranzitorii de lucru ale motorulul. Influenta regimurilor de lucru ale motorniui asupra variatiei temperaturii discului de turbina (fig.5),este diferita la pornirea si oprirea motorului deoarece , - la pomire, ~ coroana discului se incaleste mai repede,dar partea centrala a discului ramane mai rece, - sc obtine un gradient mare de temoeratura pe directia radiala a discului, + Ja oprires motorului,mai ales la oprirea in timpul zboruini, + corosna discului se raceste in timp scurt,dar partea central a discului ramane mult mai calda Aceasta determina 0 inversare a gradientului de temperatura fata de regimul de pornire,se schimba si semnul tensiunilor termice,determinand aparitia fenomenului de oboseala termica, t A tesa ga gar thd Fig..4 ~ Variatia temperaturiidiscului, Fig. # ~ Variatia temperaturli discului, 1 = regim nestationar, 4 ~ Ia pornire, b~rogim stationar 2—regim stationar. 226Influenta reprizei motorului se caracterizeaza prin: = temperatura gazolor T)* ,varlaza in timp mult mai repede fita de temperatura disculul, . ‘odata cu cresterea temperaturii Ts’,creste si temperatura discului dupa o lege aproape lineara, fig 6), - temperatura pe fata posterioara este mai mare fata de cea anterioara a discului, - la regimurile tranzitorii ,stabilizarea temperaturii discului, se face dupa 4 +5 minute, - Tacirea coroanei discului poate duce la o micsorare.cu 10 +12 grade a corpului discului, in primele 30 +40 secunde de la pornire ,nre loc o variatie mare a temperaturii gazelor precum si a tempernturii discului (fig. 7), - temperatura gazelor T,",creste mult mai repede fata de temperatura discului, tensiunnile termice cresc mult in primele 10 + 15 secunde de la pornirea motorului ,ca urmare a gradientului mare de temperatura pe disc, ~ incalzirea si distributia temperaturii discului este un proces complex ,influentat de regimurile motorului dar si de conditille de zbor. is 4190 F2e0 [eo Tea” 5 Fig. 6 ~ Variatia tenperaturii discului de turbina in functie de temperatura gazelor. tLe] 4 2M ecentrul disculu,b ~ la coroana, foo Lt cee B00 Udee for, fp tok ie Fig, 7 ~ Variatin temperaturii gazelor si a temperaturii la coroana si central discului de turbina. in timpul reprizei. 1 ~ temperatura gazelor,2 — temperatura la centrul discului,3 — temperatura In coroana discului.3.2.2. Calculul temperaturii discului. Caleulul temperaturil discului este necesar pentru : * calculul tensiunilor termice &, + determinarea variatiei modulului de elasticitate al materialulul discului E, * calculul coeficientilor de conductibilitate 4, + stabilirea posibilitatilor si a sistemelor de racire ale discurilor de turbina, Pentru calculul tempera discului se fac urmatoarele ipoteze ( fig. 8): discul are grosime variabila in lungul rezei lui, - pe grosime, in sectiunca cilindrica de la aceiasi taza, temperatura este constanta, ~ Conditiile de racire variaza in lungul razei discului, > calculul se eféctuiaza Ia regim de echilibru termic. - notatiile utilizate sunt: b— grosimea elementului de disc, TT = femperatura elementului de disc, ~ temperatura totala a aerului de racire pe fata ‘anterioara a discului, Ty’ - temperatura totala a serului de racire. pe fita posterioarea a discului, 2.- coeficientul de conductibilitate termica al materialului discului, 41,642, - coeficientii de transfer ai caldurli de la disc la aerul de racire,pe fetcle laterale ale discului, qua — cantitatea de caldura transferata de Ia disc la acrul de racire, 3.44 — cantitatea de caldura transferata prin sguetblate ‘pe suprafetele elementului GA ~ suprafata lnterala de trecere a caldurii de la elementul de dise Ia aerul de racire, dA = 2n.RAR S ~ suprafata de trecere a caldurii prin disc, S=2nRb ba, 4 A, Te ay eaElementul de disc,avand inaltimes dR,primeste caldura prin conductibilitate de la sectiunea superioara, precum si de la serul sau gazele ,care vin in contact cu suprafetole lnterale ale discului, Din conditia de echilibru termic, rezulta, (qs + qs) = (qi +) = 0 a) dar qi = o(T —T,").dA = 0(T — T;').20. RAR 2 © o2(T—Tz).dA = (T= Ta').20. RAR 0 - 3 ~ 4 ™ 2..(/AR) [ 8,0 T/AR]. AR Tnlocuind in (1) si impartind cu 27.dR, se obtine, A.(W/AR)[R-b.AT/AR] — (0 + 022).[T - (c4yTy” + c2Ta')/ (ay +02):R=0 (2) Se noteaza, Ty = (4.Ty" + o.Ta’) / (es + 0) He (a +2) /2 Co urmare ecuatia (2) devine, 4.(d/4R)[R.b.GT/AR] - 204.(T —T,).R= 0 @ Inrelatie T= f(R) ,b~ {(R), si daca se considera 4 = ct,,derivand primul termen si grupand se obtine: @T/dR?+ [1/R + (1/b).db/AR].(AT/AR) - [2c:,/(2.b)).[T — T,"] = 0 (4) Daca se considera ca fiind variabile si ,7,',0., ecuatia (4) devine foarte complexa, Ecuntia (4) se poate rezolva in limitele urmatoarelor ipoteze: Cazut 1. - discul are grosimea constanta , b= ct,pana la coroana,(fig.9),ipoteza valabila daca parametrul, m= Ry [2.06 / (A.b))]? 25 R, bi ~ raza si grosimea discului in sectiunen 1-1, (ub coroana), se neglijeaza incalzirea aerului de racire prin transferul de caldura de la disc conditie valabila cand, (Guu) f (47 A.b}) 215, G, ~ debitul de ner de racire a discului, Cya — caldura specifica la presiune constanta 9 aerului de Ah xtIn aceste conditii e¢.(4),devine, POyYdR™ + (1/R).dOy/dR" - m4.O,= 0 6) Ecuatia (5),este de tip Euler-Bessel yrvand solutia pentru temperatura discului, unde, in care, Constanta A ,este: T=T, +AJ(mR’) + B.KmR’), Jo(mR"),Ko(m.R*) - functii Bessel de ordinul zero, A, B,- constante rezultate din conditiile de limita: + Tacentrul disculut R’=0;K,(0)=0;B=0 + im sectiunea 'I-1,de la coroana se cedeaza discului cantitatea de caldura 4 1.15 qui = 2a.2y.by.A.mn.J, (in) A constanta, J\(m) - functia Bessel de ordinul unu, A= [Apby.(Th—T))] /[ As-bim.Ji(m).nIn(Rv/Ri)] Ja,be,Te - parametrii pe fata coroanei discului in contact cu gazele fierbinti, Coeficientul n are valorile: Cazul 2. n= 1,4+ 1,5. Ia piciorul paletei de tip con de brad, n= 2,7+2,8. In piciorul paletei de tip trapezoidal. Discul avand grosimea variind linear (disc conic). Ecuatia (4) va avea forma : incare, PTAx* + (Lx) (BT ax) + PTA? = 0 ® x=Rb y=h/b ‘h— grosimea curenta ,care variaza in intervalul h= 0 +b Solutia ec .(6) este mai complexa ,si se da in [1]. ‘Cazul 3. Discul real. (fig.10). Fig. 10 - Schema de calcul pentru discul de forma oarecare. Budiscul are o grosime vartind dupa o lege oarecare, s¢ considera cunoscute temperaturile: = la coroana discului,T,, + in sectiunea 1-1, T), + ta centrul discului,T.. se admite o lege de variatie a temperaturii in ngul razei discuhi, ~ 9 imparte discul in tronsumne si se stableste ( gratic),temperatura in fiecare sectiune de calcul. ‘Temperaturile T;,Ts,Te ,8¢ stabilesc din: ~ conditiile impuse de materialul discului si de resursa impusa, ~ prin determinari experimentale pe discuri existente,cu aprecierea diferitilor factor! forma constructiva a ansambhului , > parametrii aerului de racire (debit, temperatura), pozitiile orificiilor de trecere a aerului de racire prin disc,(fig.11). T Fig 11 - Influenta pozitiei orificillor de trecere a aerului de racire. 1 —orifici dispuse in apropierea centrului discului, 2.—-orifici dispuse in apropierea coronei discului 2343.3. CALCULUL TENSIUNILOR DIN DISCUL AFLAT IN DOMENIUL ELASTIC DE DEFORMATIE. 3.3.1, Tensiuni in discurile solicitate In intindere sub actiunes fortei centrifuge,avand sj variatia temperaturii in lungul razei. 3.3.1.1. Ipotere generale, = Pentru caloutul tensiunilor din disc se fac urmatoarcic ipoteze discul este in stare elastica de deformatie,tensiunile totale nedepasind limita de curgere a materialulul, - discul este antrenat in miscare de rotatie, ~ temperatura variaza in fungul rezei,dar pe grosimela aceinsi raza,temperatura este constanta, - discul este simetric fata de un plan central dispus pe aceiasi directie radisle.Discut , de forma reala , s¢ poate echivala cu un disc simetric. - sarcinile date de palete se distribuie uniform pe toata coroana disculul, = pe grosimea discului tensiunile sum constante in sectiunea de la - discul reprezinta o placa plana,cv grosime mica comparativ cu dinmetrul sau,si in care s¢ dezvolta tensiunile og, pe directie radiala, si or, pe directie tangentiala, - inpunctele simetrice fata de centrul discului ,ensiunile on,cr,tunt aceleasi in sectiunea de la aceiasi raza, + pe directie radiata totalitaten fortelor sunt in echilibru, + pentru calcul se considera, ~ eountia de echilibru a fortelor pe directie radials, = scuatia de deformutic ( D. 2, Rolatii diferentiale pentru calculal tensiunilor ip discu! de forma oarecare, 1- Determinarea ecuatiei tensiunii op,(fig. 12). Se considera un element de disc si se calculeaza tensiunea radiala din conditia de echilibru ale tuturor fortelor pe directie radial, Notatiile folosite sunt; AF, — forta centrifuga pe elementul de disc, Fa = forta pe directia radiala, Fy, - forta pe directia radiala data de elementul de disc, dg - unghiul la centry al elementului de disc. T ~ forts tangentiaia, dA —aria suprafetei elementului, b—grosimea elementului, dm — masa elementului, 33.1 Be@- Viteza unghiulara. © = 1.0 R ig. 12. Schema de calcul, Din conditia de echilibru pe directie radiala, dFp +dF,~ 2 T.sin dio = 0 Se considera unghiul dq ,ta find foarte mic astfel ca sin dg/? = dov2, deci, AF, + dF. —T.dp =0 a dar, Fx onda dA=bRdp su Fa = or.bRde Forta cemrifuga, Forta tangentials, Se inlocuesc in (1), d(on.R.b).dp + p.07.R?.b.dR.d@ - Gi.b.dR.do =0 4F.= 9.07. R?.bARdo T=oybdR sau, d(Gr.R.b) + p.0°R”.b.AR - or b.dR = 0 se imparte cu dR,sise obtine, d(ox.R.b) /AR - or-b + p07. Rb =0 @ dar ox = AR) b= AR), si derivand (2), R.b.(dep/dR) + 62.b.dR/AR + op.R:db/AR - of,b + p.0°.R.b = 0 Se imparte cu R.b/AR si rezuite, dog + op.dR/R + Ox.db/b - oF-dRIR - p.af R?.ARR =O g7upand termenii se obtine forma diftrenriala a tensiumii radiale, dRUR - oy.[ dR/R + db/b] - p.o7. RAR e tiei tensinnii tangentiale oy. Sub actiunea fortei centrifuge sia incalzirii lementul de disc ,se deformeara. BDCalculul tensiunii o7,se face considerand ecuatia de alungire a elementului de disc pa directis radtiaia ,(tig.13). Fig. 13. - Schema de calcul pentru elemental de disc, Alungirile relative pe direcriile radiala si tangentiala ,sunt: 2g = [(UR + dA) — dR} / dR = dA/dR (4) x= ((R + Ad - Rdg] / (Rdg) = /R 6) dar tot alungirile relative totale au expresiile: n= [on- por )/E + at © Sr= [or- wor] /E+a.t m Incare, B — modulul de elasticitate fn intindere al materilului. 1 - cocficientul Poisson, ©. coeficientul de dilatare lineara al materiaktlui, t~ variatia de temperarura pe clementul de dis Marimile E,c.,t,on,07,sunt functii de raza R. Din egalarea relatiilor (4,5) cu (6,7) se obting, (on- wor]/E+ at = dad @®) for- pox] /E+a.t= AR ® Din (9) se obtine, A= [or - [.0,).(RE) +t. (10) Se derivenza (10) dAJAR = [(E.AR/AR ~ R.GE/AR) / E* ).(6r - p02) + (R/E).(dor/R - pr.den/GR) + + at.dR + R[R.d(a.t\V/dR) Se imulteste cu dR, a = (EGR — RABE") (ar - jt.6x) + (R/E).(dor - wudon) + o.tdR +Rdiat) (11) dar din (4,6) rezutta, dA = 8.dR = (ARE). (oy - wor) + 0.1. Egaland cu (11) ai impartind eu RYE, dor - H.doy + (AR/R = dEVE).(Gr - Hox) + E.da.t) - (GR/R)Cop- por) = 0 (12) Se introduce doy din (3),si grupand termenii rezula ecuatia diferentiala a tensiunilor tangentiale dor, doy = o7.| - dR/R + dE/E) + op. - U.db/b - L.dEVE + dR/R] — ~ Hap-R707.dR/R - B.d(c.t) (13) 24Ecuatiile diferentiale dox,dor, pot fi rezolvate: - prin integrare,daca se cunosc legile de variatie ale pparametrilor in Iungul razei disculul, 3.3.1.3. Calculul tensiunilor prin integrarea ecuatiilor diferentiale pentru discuri cu grosime constanta,(Fig.14). A - Disc fara orificiu central si fara palete pe coroana,antrenat in rotatie ,avand ura constanta. Conaitiile intiale sunt: o#0 -lacoroana, R=R,; on, =0 - la cemrul discului, R,= 0 Tensiunile radiale si tangentiale , = la raza curenta R, On [3 +H) /8).p.o{Rs.— R'] Gr= [3+ u)/8].p.0% [Re — (1 + 3y)-R?/ G+ p)] - incentrul discului, R= 0, Gro ™ Gre {G+ 1) /8).p.0% Re - la coroana (periferia) discului, om 0 orp [(1 =p) /4).p.07.R.” B - Disc eu orificiu central, fara palete la coroana,antrenat in rotatie,avand lura Constanta, Conditii Initiale, @0 R=R, On. =0 ;on=0 ~ discul nu este presat pe arbore. Tensiunile radiale si tangentiale ,la raza curenta R, on=[(3+H)/ 81.9.0 [Ry +R," - (Ry. R/ R’)- RB’) r= [8+ 1)/8).p.07. [Ry +R.’ + (RyRo' / RY) ~R(143.u)/8 +) La margines orificului central se dezvolta tensiunile, Gre = [3+ p) /4].p.07[Re +R =p) / B+ y)] C-- Disc cu orificiu central,cu palete pe coroana,antrenat in rotatie,avand -lacoroana, R=Ry ; ox= oR» ‘Ox, — tensiunile date de palete in sectiunile de Ia baza paletelor si repartizate uniform pe coroana discului. 235~ 1a marginea oriticiutui central, R=K, , Guo = ou G.— tensiunile la marginea oriticiului central = 0 , la discul nefretet pe arbore, Go = pres » 1a discul treat pe arbors, Pentru caloulul tensiunilor la raza curenta R,a discului ,8e considera cunoscute Gan ,O0 srelariile de calcul find: on= 1G +H) 18}... AR + Re = RE RETRY AR] + + lomeRy? (RR) + eRe RR) orm 18 +1) /8), p02 Re+ Ry (Rs Re /R) 1+3y)/@+R)1+ + [om-Re (B+ Re’) - CRs IRAE =) ‘Daca discul mu are orificiu central,in relatii Ro = 0 Din relatiile tensiunilor rezulta urmatoarele concfuzii: = prezenta orificiului central mareste tensimea tangentiala, = cresterea razei R,,a orificiului central, reduce marimea tangentiale, - cand raza Ry se apropie ca marime de raza R;,{constructie Yip tambur)atunci, or=p.0 Ry = par u- viteza periftrica, la discurile cu grosime constanta ,b ~ ct.,cresterea grosimii nu influenteaza tensiunile Gn,07, + cresterea turatici de “'n” ori ymareste tensiunile de “n”“ori. D__ Disc cu grosime constanta,neantrenat in Fotatie dar incalzit neuniform, In discul incalzit neuniform apar tensiuni termice ,care se vor ingumnm Is tensiunile date de fortele centrifuge. Tensiunile termice ow ,on .3e obtin din : a). Disc eu orificin central, on™ (@E/ R2).{[R - - Ri) Re Reda LIGA - fyc® eRAR} Orr = (OE / R?}.{{(R- + R,°) / (Ry? — Re jin -R.UR + Jue" RAR} - E.cit b) Disc fara orificiu central. R= 0 on™ (OE / Ry2).[ ie LRAR « J," LR.AR) on = (QE / R.2),{ fo LR.AR + |," RAR} - Ect Pentru discurile de turbina ale turbomotoarelor sc poate considera ca temperatura vvariaza in Jungul rezei discutui dupa o lege parabolica ,de forma t=1+ AL(R/Rs)* incare, to — temperatura la centrul discului, At=to- to ‘14 — temperatura discului kx coroana, n—exponent care depinde de felul racirii discului, 12 la discurilr de turbina neracite, 13 Jn discurile de rurbina racite {a partea centrale. aeE Tensiunile totale in discul solicitat la forta centrifuga,si incelzfe neumutorm in jungul raze, onr= ort Se on orton F Scheme de calcul si variatia tensiunilor in lungul rezei discului cu grosime ted j bot BG: bad Gt? eae Go: it o ayte; #0 Fig, 14 - Schema de calcul si variatia tensiunilor in Jungu! razei discului cu grosime constanta. a schema de caleul, b— disc fara orificiu cemralfara pulete,avand t = ct. c— disc fara orificiu central, cu paleteavand t ~ et. , d — disc fara orificiu central,cu palete,avand t+ et, , €- disc cu orificin central ,cu palete,avand t z.ct3.3.1.4. Calculul tensiunilor ox.or.prin metoda diferentelor finite. poteze: = diseul este de forma oarecare,respectiv are 0 grosime constanta sau variabila, ‘temperatura variaza in lungul raze disculul ,dar pe grosime, couatiile diftrentiale dop,dox,sunt cele stabilite (3),(13),si au forma, o(dR/MR) + onl = dR/R — db’) - po" RGR dor = or{ + dR/R + dEVE] + on{4RVR - dbo - yd E/E] — ~ wp.RAgAR/R — E.d(ct) A) Dise deforma sarecare,fara discontinuitati in sectinne,(Gg. 15). Pent calcul se procedeaza ast: se imparte discul in tronsoane numerotate de la centri] dfiscului catre coroana, - lndiscal fara orificiu central se considera sectiunea ‘itiala,o-o,putin mai sus decat axa de rotatie,cu scopul ~ lndiscul eu orificia central sectiunea 0-0,se considera la Soe + pent calculu! tensiunilor on,01,5¢ inlocuese diferemialele in (,13),0u diferente finite astfel: Fig. 15 - « Schema de calcul pentru discul de forma oarecare,fara discontimitati.In ecuatiile 40n,d07,8¢ inlocurse diferentialele,rezultand: ORa- Ore! = OTet [(Ra Roi Retl + Okie] (Ra—RoiWRet — (Ba — bat)Bn1] — = peat Ro” {Re Roi¥Rent} Ota - Stet= Otmt-[-(RofRet )+ 1 + (Ex/Ewt Y—1 + 1) + + Onnt-[(Ra (Rot )— 1 = W(-bo/byt ) +H - H(Eo/Eni ) +] — = 1-PRet [Re/Rort)= 1] ~ [En + Ey: 2 [eter Otys-tot] Grupand termenii rezulta, Geo. = Fret ((Re/Ra1) — 1] + Groal ~ (Ra/Ret) ~ (Delbes) +3] - ~ p.cr'-Res” ((Re/Res) — 1] Ory = Greil = Re/Res) + (Es/Ews) + 1+ asy + Orer((Re/Res) ~ b-(balbes) - 1(EEas) + 2y- 1] - = H-p.o Re? ((Re/Ry 1) ~ 1] — (a+ Et) /2)f Gate = caste] In ecuatiile (16) se noteaza: 8, = (ReRaa}— 1 Ea = -(Ra/Re1) — (br/by1) +3 Ci= po Res” a= -~(RYRe1) + (Ee/Ews) +1 Aa (Re/Re1)— (p.belbs.s) - (HE y/Ey 1) + 24-1 Wa = (Ex + Fut) 2] (tats - Ontetet) ayy Ca urmare ecuatiile (16) ,au forma finala, Spo = OGre1 + Ene CoOn Fro= GaGrns t decent: LCeOae Ya (1s) Conditiile initiale, Pentru rezolvatea ecuatiilor (18),este necesar sa se defineasca conditiile initiale care depind de particularitatile discului la centrul sau,discurile putand f,(fig.16), - disc fara orificiu central, ~ disc cu ofificiu central, = disc fretat pe arbore, a by ° Fig.16 - Particularitatile discului la centru. 8) dise fara orificiu ,b) disc cu orificn central,¢) disc fretst pe arbore. agLa disoul fara orificiu central, = se considera sectiunen initials ,o-o,situata la (2+ 10 %).Re Re —raza la coroana discului,(sub coroana) = in sectiunea 0-0 ,tensiunile sunt, One" O1e= Oe as) La discul cu oriticiu central, - sectiunea ,0-o ,s¢ considera Ia marginea orificiului central, + tensiunile initiale sunt, on =0 O10" So (20) La discul fretat pe arbore, = sectiunea ,o-0,6e considera ca flind suprafuta de presare, = tensiunile initiale sunt, Shs = Spree Ote™ Se (21) Cunoscand tensiunile in sectiunea 0-0,pentru sectiunea urmatoare 1-1, relatiile (18),vor fi Guy ™ 01.0 + G1-Ona ~ C161 Gr1 = 1.0 To + 1-Oro = H-Ci-81 - Wr (22) Pentru discul fara orifieiu centralla care , Oxo = OTe ™ So,ecuatiile (22),devin, Oni = (81 + G1).do- Cr.O1 671 = G1 + Ade - HCO Yi (23) Se noteaza, . AL =O, +81 By =-C..0; Ni=oitar Qi == HC).61 = Wr (24) Introducand in (23),se obtin, nt = A1.Gy + By or = Ni do + Or Se continua si pentru celelalte sectiuni ale discului. Sub forma generalizata,ecuatlile tensiunilor au forma, na Avocet Ba Orn = Neo + Qe (25) in care, Aa Astbat NoiOn B, = Bebe + (Qar-C.)0. Nasa t Ande Qn1-0.+ B, (26) Coeficientii A,B,N.Q, trebue sa fie definiti si pentru sectiunea initala 0-0, respectiv aa fie stabiliti As,Bo,No,Qo, in functie de forma discului la centrul sau. La discul fara orificiw central, Ske = B10 = To 240‘ecuatiile (25),devin, ‘Ope = Ao + Bo OTe = Noe + Qo sau, o(1-Ac) = Bo Gs (1 = No} = Qs deci, = Bol(1— Ac) =, Fo = Qo/(1 — No) Valorile Ao,Bo,No,Qo se aleg din conditia. ca relatia o,,sa fie o identitate care sa -verifice orice valoare a hui o.,inclusiv pentru o; = 0, ca urmare pentru discul fara orificiu central, ‘Cand B,=0 si o,#0 o (1 — Ac) = 0 ,deci este necesar ca Ao= 1 ‘Cand Qo=0 si #0 61 —N,) = 0, fiind necesar ca N=1 ‘Ca urmare la discul fara orificiu central coeficientii initiali sunt: As=l, Bo=O, Ne=l, Qe= @7) La discul cw orificiu central, GRe=9 {OTe = Gy Din (25),rezuha, 0= AoGo +Bo Gy = No.Gs + Qo Respectand conditiilor de identitate, se obtine pentru discul cu orificiu cental, A=0, B,=0 No=1, Q=0 ‘ (28) La discul presat pe arbore, Ro = Gpres ‘To = Oo Grea tensiunea de presare intre disc si arbore. Eeuatiile (25),au forma, pres = Ap.Sp + Bo So = NoGs + Qe Sau, Go = (Spree Bo) / Ac Go = Qo/ (1 —No) ‘Ca urmare se impune ca, A=0, Bo=one Nl, Q=0 Qa) Determinarea tensiunilor o, . Discul are la partea Jui superioara (sectiutiea b-b) ,0 coroana in care se monteaza Paletele de rotor,(fig.17),coroana, in séctiune, poate avea grosime constanta sau poate fi profilata. odyCea Fig. 17 - Notatii de caleul peutru core coroana wales Folosind relatia (25) , ‘Ra = Anu + By Orn = NaGo + Qa se scrie tensiunea radiala oy,la coroana discului ,in sectiunea b-b, Ore ™ Ags + By sau, 6_ = (ons ~Br)/ Av @0) Tensiunea op,rezulta din considerarea fortel centrifuge data de nasa tuturor paletelor Precum si a masei coroanei,deci: Onn (Fepat + Fecor) / Acer en Acor * 2.7.Ra.by Fropal™ ZC pat bo Apa b Fc My Ret Moor = 9.27 Re Se S.= be Inlocuind in (31).rezulta, Fev = (ZSipatteApys + 27.0.007.R7.S,) / (20.Rebe) @2 In relatiile (31 ,32),s-au notat: Acor ~ Suprafata intregii coroane, 2—numarul de palete montate pe coroana, iret — tensiunea de intindere data de forta centrifuga a eerofoliei in sectiunea de la baza acesteia, Megy — masa coroane, S.—aria sectiunii coroanei, R, — raza la centrul de greutate al sectiunii coroanei. Ordinea de calcul prin metoda diferentelor finite a discului fara discontinuitati, 1. Se imparte discul in tronsoane (6 +8) respectandu-se conditia 0,8sby/bi51,2 La discul fara orificiu central se va considera sectiunen initial 0-0, situata la , (0,05+0,10 ).R, ns Se calculeaza pentru fiecare sectiune Oxo;Ca@nAn\in 3 Secalculeaza AyB,.Ns,Q,,cunoscand coeficientli A.,B,,N,,Q,,care Corespund tipulul de disc (fara orificiu central,cu orificiu central, 2a2fretat pe arbore) considerat in calcul. Coeficientii se vor calcula pentru fiecare sectiune. Se seriu ecuatiile On.,0rn;in functie de o,,pentru fiecare sectiune. Se calculeaza ops. Se calculeaza c,. Se calculeaza Ox.,01n. Se reprezinta grafic variatiile tensiunilor op.,6r,,in hungul razei discului,stabilindu-se sectiunile unde valorile sunt maxime. ‘Se compara valorile maxime cu cele admisibile. eI dKbna . Precizia calculului creste atunci cand se considera mai multe sectiuni pe disc. La discul cu orificiu central primele 2 +3 sectiuni trebuie sa respecte conditia ca Ra /RoiS 1,1 41,2 Tensiunile tangential or, + cresc mult in apropierea orificiului central ,la discul nefretat pe arbore ,deoarece tensiunea radiala oy, devine egala cu zero, la marginea orificiului. + la coroana poate avea valori negative cand temperatura este B) Dise de forma oarecate,cu discontinuitati avand grosimea variind in trepte.(fig 18), La discul cu discontinuitati valorile tensiunilor op,01,se modifica prin salt in sectiunea de discontinuitate. t 4 Fig. 18 - Notatii la discurile cu discontinuitati in sectiune. Tpoteze: - discontinuitatea este caracterizata printr-un salt bruse de la 0 sectiune la alta, - tronsoanele de disc,din afara discontinuitatii au variatii normale ale tensfunilor op, or, - discontinuitatile avand o trecere prin racordare de la 0 séctiune la alta se vor calcula obisnuit introducand cateva. sectiuni suplimentare ,apropiate in zona de racordare. 243‘Calculul tensiunilor op,cr la discontinuitate. A) Calculut tensivailor radiale cas. Din conditia de schitibru a fortelor pe directie radialnforta radiala in sectiunea n- ‘nfiind egala cu forta dinsectiunea n*-n* deoarece s-a considerat ca sectiunile sunt foarte apropiate,rezulta: Fas Fre aa, 2ARo-Da Ske = 2 Ror bar Pint deoarece , Ra= Ror se obtine, Spar = Saabs / ber 3) B) Calcolultensiuaiior tangentiale ote, Relatia de calcul se obtine din conditia ca deplasarile pe directis radiaia sa fic accleasi in sectiunea ,n-n, si .n*-n" , By Ae dar, AserR, ar {(or- ho /E) tot deci, Aa = [Re(Otm ~ Hun) / E)) + Sycto-Re Age = [tnt ~ HoOroe) /E)] + Gartor Ror egaland si considerand, En = Eye Ra = Ree Gy = Oe tao te se obtine, Om = W.ORn Oto - HORat se introduce (33),si rezulta, Gras = Grn + HCral(be/Dat J 1] @4) Folosind relatille (25),respectiv, Sia ™ AnTo + Bo Ota Np-So + Qn si introducand (33),(34),se obtine, Guar ™ (ApGy + By)(bs / bee) Grae (NeGa +O.) + f1-[(Ante + By)}-[(bs/be)— 1] (35) In relatiile (35),8¢ notexza, Ag © Arbu/bar By = Bebi/ba- Nye = Ne + psAal(by / bys) ~ 1} Qa = Qa BL (bs / be)~ 1] 36) Pentru discontinuitate,relatiile de caleul devin, Ona = Agi. + Bye Ore = Nu.y + Que ey 24aCalculul discului cu discontinuitati se tace astfel, + pe tronsoanele de disc fara discontinuitati se folosese relatiile Seat 5 + ln discontinuitate se introduce o sectiune in plus ,n*-n" iar tensiunile se calculeaza cu cpa ots, + dupa discontinuitate calculul se face cu relatiile normale Ra OT. 3.3.1.5, Calculul tensiunilor Gp or,prin metoda celor doua calcule. Metoda celor doua calcule are urmatoarele particularitati: = folozesc aceleasi ipoteze pentru caleulul ecuatiilor difcrentialr (v.nr. 3.3.2), + discul se imparet in tronoanc de forma ; cu grosime constanta; cu variatic lineara a grosimii;cu variatie hiperbolica a grosimii.pentru care se cunosc relatiile analitice de variatie a grosimii, + se stabilesc separat marimile tensiunilor op ,or ,fuara = se calculeaza apoi tensiunile termice, + pentru calcul sunt necesare diagramele de variatie a diferitilor coeficienti specifici forme’ de varitie a grosimii tronsonului, CazulT. Disc aflat in domeniu| elastic de deformatie si incalzit uniform,(t~ ct). Din conditia de echilibru a fortelor pe directia radiala a rezultat: [d(ox.R.b) / dR] - o7.b + p.o’,RLb = 0 a iar din conditia de deformatie ,en ,er, au relatiile, 8p = dAVAR = (oy - U.0r) / E er = WR (Or - Hon) /E rezuha, A=Rer dA = d( Rex) dar E=ct, t=ct. deci, dA = (on - 1.07).dRVE = d{(or = [.Gx).R/E] sau, OR > Wr = d[R(or - p.oR)] /dR efectuind derivata se obtine SR - Hr ™ (Gr - #.0R)(AR/AR) + R{(doy/dR) - y(doy/dR)] dupa gruparea termenilor rezulta, doy/AR - .dow/dR = (og - 0).{(1 + p) R] @) Din (1),(2) se obtine o ecuatie diferentiala in functie de alungirea pe directia radiala 4,de forma, PAAR? + |(u/b\(db/AR) + 1/R] dA/dR + [Qvb)(db/dR) - VR]. = = (1 1),p.c0 RE @ Aceasta ecuatie diferentiala de ordinul Il,pentry un disc de forma oarecare are solutia,. A= Ami(R) + B.o(R) + p.0*a(R) @ in care, (RB) ; 0{R) ~radacinile ecuatiei omogene. p.0.93(R)—0 solutie particulara, A.B ~ constante de integrare ale caror valori se obtin sub forma de functii algebrice,din condiiile de limita, Daca se cunoaste alungiren A,se determina cp,er,inr apoi se obtin expresiile pentru q,Gy,care vor avea forma generala, on= pad t+ PB + pot Or=q,A+ qnBt qoT @ unde P,q, -cotficiemi care depind de propictatile materialului si de forma discului in lungul razei lui. A,B,T ~tensiuni la raza curenta de calcul, Determinarea tersiunilor A,B,ou este posibila decat pentru cazuri particulare cand discul are o forma a carei ecuatié este cunoscuta ,si ca urmtare, se poate rezolva anulitic,stabjlindu-se radacinile. Caleulul Se noteaza , b— grosimea discului, D; —diametrul orificiului central, 1D —diametru! la coroana discului, , a9, Br,Bofc — coeficienti care se determina din diagrama (fig.19) a=D/D T=@ano'y n= rotatia discului ( rot./min) Ecuatiile de calcul ale tenstunilor in séctiunea eflata la diametru! D,sunt, Ona, Ga1 + p.0n +a..T Or-B..onr + Boor: + BeaT (6) 5 ~ = C of Ox _ I | t 10) as ~ te 95 ' 3B —— = Pel KB ze fo s ts a f its oa = “ Fig. 19 Scher discufl eu grosithe eoanti’si nbihoptitan He calcal a coeficientilor c,B.(in nomograma curbele 1,au scala la stanga ,iar curbele 2, au scala la dreaprs). 26In nomograme ,coeficientii dBc, au valorile date pentru discurile executate din ofel,daca,discul este executat din alt material avand densitatea p,cocficientii dg, se obtin din relatile, Go ecu Psat / P Be = Beciat Pore / p Il— Disc avand grosimea variind linear (conic),( fig.28). Nottiile sunt, a 4— diametral pana la varful conuhui T=(dn/ 10%? t= Did y= Did d =D, +b(D-Di)/ (1 -b) Pentru calculul tensiunilor se folosesc relatille (6),coeficientii obtinandu-se din fig 2021-2223,2025 . i CAECELEESEEERY EEA ah : m AA wlll NN | HAN L TNR HH a tl oO. -t o ae [ald 4 ar ae as Be Lhe ee Sy 0 Dae od ba Lae iy 138 ie ar es 142 03 jee 1 1 5 a 4? En cca ee = Fig. 2v = womiogtama pentru determines ‘coetitienitulat «fa discul conic. 2a7OW BS ay as ae a? ae ae Hs Fig, 21 - Nomograma pentna calculul coeficientului a la diseul conic. 2aFig. 22 - Nomograma pentru determinarea coeficientului a. ,la discul conic, 24gat t i HME TH eee : . aa Ws Me aw ge as i Fig 23 - Nomograma pentru determinarea cocticientului Ba discul conic,Fig. 24 - Nomograma pentru determinarea cocficientului fs Ja discul conic, catON yh LN) LM y PMR les NN) . ACMI ‘0 ae oe qT 68 ‘ag we Fig, 25 - Nomogeama pentra determinarea coeficienitulu Be (a discul conic, aseIMI — Discul hiperbolic. ‘Se toloseste doar pentru tronsonele de disc care fac trecerea de la grosime mare la una mica si invers. Relatiile de calcul sunt cele date in (6),coeficientii nei se obtin din fig 26,27,28,29,30,31., iar parametmu! T, si z,se calculeaza , T=@Mn/1o'y si 2= bh |_| o, ar ro S0~ ti alt 140) a \ “9 nal \ 4a 130) | \1—| rete 720-4] 30 4 na I a ma 20) 5 gel 7 ° \\ oh so) % a \ 12 { 4 32095 fy 7 al |. (08 Fai i 53 1 4 ao) ws ae 45 06 7 4a Ge ier 25as as aT ae Fig, 27 - Nomograma pentru calculul coeficientului ag ,la discul hiprbote. 254~ae Ory 280) t 4 zs 77 20 25a] 4H zag] 4 239 - 20 200 200 “ 19 60] ra} reo] sal oot soa ae ae ae aoa? 120) ara] = 00) 25 co 0355 a9] sof AAS mot NS Fig 28 - Nomograma pentru calculul coeficientului dt a discul hiperbolic.3 fra I Ms Gh aS ae OS Ee Gr ae ae oe Fig. 29 - Nomograma pentru calculul coeficientului i, pentru discul hiperbolic, Bérmaqg9 r - 7 = i ha t faa? Fig. 30 - Nomograma pentru calculul coeficientului iy ,pentru discul hiperbolic. aTa 0 is a ma 7 xo zi Lt] 2a = 2) i ol ryt o A Cyt i cn it Fig, 31 - Nomograma pentru calculul coeficientului B ,pentra discul hiperbolic. 3aTV - Discul de forma oarecare ,fig. 32. . Se imparte discul in tronsoane de forma : cilindrica, conica,hiperbolica si se determina pe fiecare tronson tensiunile o2,07,la sectiunea superioara ,considerand cunoscute tensiunile ox1,671 16 sectiunea inferioara a tronsonului. Earp cilinduie LOE hiperbolic vA conte cilindric. Foxe kiperbolie etfindyic- Fig. 32 - Discul de forma oarecare si impartirea lui pe tronsoane de forma geometrica ‘cunoseuta. Caleulul tensiunilor initiale.( Fig. 33) 8) Disc fara orificiu central, ‘Sectiunea initiala ,0— 0,se va lua putin in afara centrului discului pentru eliminarea nedeterinarli_Intre sectiunea 0 ~ 0 ,si sectiunea urmatoare discul se va considera ca are grosime constanta. Conditiile initiale sunt: ~ la centrul discului. ro = Fro ~ la coroana disculii, ~ disc fara palete, om =0 - disc cu palete, ‘Ons = (Pega + Fee) / Ase Fa) — forta centrifuga data de palete, Frew ~ forta centrifuga data de coroana discului, Agraria coroanei, b) Disc conic saw hiperbolic,cu orificiu central, ~ in sectiumea initiala 0—0,2flata la marginea orificiului. ‘Fro = 0 OTe #0 - la coroana discului, ~ disc fara palete, ‘ons ~ 0 ~ disc cu palete, Gp, #0 ¢) Dise fretat pe arbore. = pe suprafata de fretare Dro = Ora» Oro #0 - la coroana, ~ disc fara palete, 5yox =0 + disc cu palete, on #0 4) La discontinuitate, Se folosesc relatiile stabilite (33),(34), Rat = Day. (Bo/br) Gat = Ory + H.ORn{(be/bae) — 1] Fig 33 - Sectiunile initiale la discuri, ORDINEA DE CALCUL A DISCURILOR PRIN METODA CELOR DOUVA CALCULE. Pentru calculul discurilor se parcurg urmatoarcle etapee: a) determinarea tensiunilor date de forta centrifuga, b) determinarea tensiunilor termice, ¢) determinaren tensiunilor totale, a) Determinarea tensiunilor date de forta centrifuga. 1 —Se imparte discul in tronsoane de form :cllindrica,conica ,hiperbolica. 2 Se considera cunpscute tensiunile Ops , la primul tonson. ‘Oke = Oro sla discul fara orificiu central. Sup = 0 ,la discul cu orificiu central, ‘Gre ™ Spree , la discul presat (fretat) pe arbore. 3—Se alege o valoare arbitrara pentru o7,,care pa primul calcul s¢ noteaza suc. 4 — Se determina tensiunile din prinml calcul oy’ ,or" , in diferitele wronsoane ale discului folosind relatille: Gg, = army" + 6.0" + OT or = Brom + Boon’ + B-T ” Coeficientii a8 s¢ obtin din nomograme in functic de forma tronsonului de disc jar T= D.n’/ 10°F 5 = Se face calculul pana la coroana discului unde se va obtine, Om # Onn La disoul fara palete pe coroans one ~ 6 iar fa discul avand palete pe coroana Gp, = [Fepai + Foon] / Aux 6 — Se face al doilea calcul in conditiile: + aceleasi tronsoane ale discului, = aceleasi conditii initiale,in seectiunea 0-0 = se considera ca discul nu mai este antrenat in miscare de rotatie ,respectiv: n= O,0=0,T=0, 260= senoteaza cu Oo,” .or” ,tensiunile pentru cel de al doilea. calcul. Relatiile de calcul devin: = c,0n” + eon Oy" = Beda” + Gon mn) 7- $4 fae cael pana la coroana discal unde se va oben, on FOR 8- Se calculeara tensiunile reale in lungul razei disculu, On On’ - 1.0n" oreo -1.0T @) Coeficientul p ,se determina din conditia de la coroana discului,undé , Onn = Oxy" - 91.58" sau 915 [on - om) or” Nota! Tensiunile op,61,0btimute sunt numai cele date de forta centrifuga ,ca rezultat al antrenarij discului in rotati¢. b) — Determinarea tensianilor termice pe directiile radials si tangential. Tensiunile termice se produc ca urmare a variatiei temperaturii in lungul razei discului .Pentru calculul lor se fac urmatoarele ipoteze; - temperatura variaza numai in lungul razei discului, - pe grosimea discului la aceiasi raza temperatura se considera ca flind constanta, ~ modulul de elasticitate E, si coeficientul ode dilatare lineara ale materialului discului ,variaza cu temperatura in tungul ragei discului,dar au valori constante,medii ,pe tronsomul de disc, + se considera cunoscuta variatia ternperaturii in hungul razei discului, - discul nu este in miscare de rotatie. n = 0. 1) Primul calew!. ‘Tensiunile termice pe directie radiala si tangential ox," On , s¢ obtin din: Spe = Ons” + crs” + te ( Eat) on ~ Brom + Peon + By( Ec.at) ay cx,B,- coeficienti care se obtin din nomogramele (fig. 34,35 ,36) a - coeficientul de dilatare lincara al materialului discului, ‘At — variatia de temperatura intre sectiunea de la baza: tronsonului si cea de la varfull lui . incare , 2) ~Al doilea calcul Se considera diseul ca fiind incalzit uniform, At = Ont” = OR =O.0my + ORTH On” = or" = Broa + Boor ay 264Fig. 34 - Nomograma pentru determinarca coeficientutul , ,ln discul conic. 262At Fey ey 2 a9 aga e Fig. 35 - Nomograma pentru calculul coeticientului [i ,la discu! conic, 263Me 40 a9] ear é SSO Or OF BF Oh aS ae a ye OS Z on 2) Coeficlentul p2,se obtine din conditia ca la coroana discului opis 0,8au, 0 = oRw = @2.cRn deci, @! One2 ™ Oris ¢) Calculul tensinnilor totale la discul aflat in miscare de rotatie si incatzit neuniform in Iungul razei sale. On Tet On Sr = Orton (3) d) Valori maxime admisibile pentru tensiunule totale. daN / cm’) _ Materialul discului Disc de compresor Disc de turbine Aligje de aluminiu ‘Chinas = 2500 +3000 2000 + 2700 Aliaje din titan ‘SRmax = 4500 + 5000 Srnax = 3000 + 6000 {_ Materiale refractare 53 ‘Frinax = 5500 + 6500 ‘Famux = 5000 + 5500 oteluri Stax = 5500 + 6500 rmx = 5000 + 5500 Valori negative ale tensiunilor tangentiale ¢rz ,la corona discului, se pot obtine cand tensiunile termice on ,in discul de turbina ,sunt mati,3.3.2 Caleulul discuritor fa incovoiere. 3.3.2.1, Ipoteze.Kelatis de calcul. Incovoierea dacurilor este produsa de: forta axiala dezvolta pe palete, forta centrifuga dezvoltata pe palete , in cazul cand centrele de greutate ale paletelor nu sunt dispuse in planvl de sivetrie a discului, diferenta de presiune pe suprafata laterala a discului, forta centrifiiga a discului care nu se afla in planul luide simetrie, incalzirea neuniforma a discului.La discurile grouse variatia de temperatura influenteaza mult tensiunile de incovoiere. Pentru calculul weasiunilor de incovotere din disc se fac urmatoareleipoteze: discul are o formn ourccare in sectlune, toate solicitarile sunt simetrice fata de axa discului, discul are un plan de simetrie radial a carui incovoiere este mica, sectivnile sunt solicitate astfel incat raman plane si dupa deformatie, tensiunile de incovoiere variaza lincar pe grosimea discului .fiind mule la mijlocul grosimsi si maxime la suprafetele de margine, temperatura variaza in lungul razei discului, solicitarile considerate in ealculul de incovoleré sunt: ~ forta axiala pe palcte, p - variatia de presiune pe suprafetele lnterale ale discului, t - variatia de temperatura pe grosimea discal. Pentru calcul se folosesc relatiile de echilibru ale momentelor pe directia Mx ,si de echilibru pe directia radiala si transversala. ‘Schema de calcul pentru determinarea tensiunilor de incovoicre pe directic radisla oy Si pe directie tangentiala o1, tate data in fig.37, in care -a notat: Mr — momentul incovoietor produs de fortele Fx,pe directic radisla, Mr~ momentrul incovoietor produs de fortele Fr,pe directie tangentiala, dM, - momentul incovoietor produs de fortele tungentiale F...pe clementul de disc, dM — momentul incovoietor produs de fortele Fr,de intindere,pe elementul de disc, Fas - suma fortelor axiale pe toate paletele aflate pe coroana discului, p= P(R) diferema de presiune pe suprafeteie mera ale discului. ~ raza de curbura pans la fibra medie a sectiunii initiale,2 | peu ysidansitiaa aan + pr— taza de curbura pana ia Tra mee erumoae i de disc, y - deplasarea elementului pe directia axiala, 1b grosimes disrutu la sectiunes intial» lementul fete F t Fig.37 - Schema de caleu Is incovoire a discal si notaie foloste pentru solicitari, Caleulul se face pe un element de disc affat ia raza R,si avand inaltimes dR, iar grosimes elementufui variaza de la b,pana la b+ db, I—Keuatia de echilibru pe directia momentului Mu. (Mx + dMa)- Mu + dM, - dM - 2.Mrsin(dq/2) = 0 a Se admite ca deformatia este mica ,decl , sin(d/2) = do/2 Ca urmare {2} devine, dMp + dM. - dM — Mr.do = 0 Tensiunile de incovoiere pe directiile radiala s} tangentiala ,la suprafata elementului , sunt: on™ Ma/ We, or=Mr/ Wr @) Modulele de rezistenta W pentru elementul avand sectiunca dreptunghiulara ,au expresiile: Wa=[P.Rdp]/6 , Wr=[b.dR]/6 4) Din (3,4), 8¢ obtin momentele incovoictoare MrMr » Mn= (on. R.b? dg ]/ 6 6Mr = (o7.b7.dR J/ 6 (6) ‘Momentul incovoietor dM,dat de forta Fr ,este, dM = Fy.dy Fr= or bRdp ‘x ~ tensiuni de intindere pe directia R,produse dé palete si repartizate uniform pe toata coroana. Momentul incovoietor dM,va fi; dM = of’ bR.dp.dy 6) ‘Momentul incovoietor produs de forta tangentiala F,, dM, = Fer.dR. Fa = 20.bRt = Fe + 2.0 fp™ pRAR (7) Fir - forta axiala dezvoltata pe toate paletele, p= p(R ) — diferemta de presiune pe suprafetele laterale ale discului, Fp= 2.2.f:™ p.R.dR — forta de presiune pe partea discului superioara sectiunii de calcul. Ca unmare, dM, = cbRdRdo (8) Din (7) se obtin tensiunile tangentiale, v= [Far t2.aJe™ p.RAR] /[2mRb] @ Introdyeand in (2) ,se rezulta : d[op.R.b"].dg/6 + 1.b.R.dR.do - on”-b.Redy.dg -or.b'dR.dp /6=0 pentru acelasi element de = ct.,deci relatia se simplifica cu dq,si dupa impartirea cu SR,si grupand termenii se obtine : d[op-R.b7] dR - 07.0? = 6.R.b.[on'dy / AR - 1] (10) Se diferentiaza (10),stiind ca on = (R) , b= f(R ),deci, R.b.dop / dR + ap.b? dR / dR + 2.0.R.b.db/ dR - or.b?= 6.R.b [on dy/ dR - 1] Sc imparte cu dR / (R.b’) ,si rezulta in final: dog -o7.dR /R + op[- dR / R-2.db/b] + 6.0K /b), ox {dy GR)-t] (11) II - Alungirile relative obtinute din conditia deformatici clementului de disc pe directie radiala si transversala ,considerand si variatia de temperatura pe grosimea discului. Relatiile de calcul pentru alungiri, Bu = Ene t Ee sréent & a2) in care, Re ,€Te — alungirile prin deformatii clastice, - alungirile termice. Sconnsidera deformatia maxima care se produce pe suprafetele elementulni aflate fata de plamul median la distanta b/ 2. . Relatiile pertru calculul alungirilor sunt, &re=[OR- p.oT]/E Ste =[ Or - We) /E 267Be aALb/2 ay AL= [tet] 12 Notatiile reprezinta, E ~ modulul de elasticitate al materialului discului, ht- coeficientul Poisson, ©. - cocticientul de dilatare Jineara al materialului discului, ‘At— variatia de temperatura raportata la grosimen discului, ty— temperatura pe fata anterioara a discului, 1, — temperatura pe fitta posterioara a discului, Alungirile relative la marginile grosimii discului (punctele A ~ A ,fig.38 ),se obtin din: RK A a Fig. 38 = Schema de calcul oy % 4 8) — Pe direetie radiala, x= ([p2 + b/2].00 - p2.d0}/ [ 62.40] «aay dar dO = ct.,caurmare (14),devine: ' en = b/ (2.p2)—(o/2)(1/ pa) unghiul 6 este, @ = dy/dR iar curbura elementului, 1/ p2=d?y /dR? = dO / dR. ‘ea urmare alungirea din incovoiere &,,va fi x= (b/2).(06 / dR} «sy b) - Pe directie tangentiala. Din tiunghiul 0,CD, se obtine, R= p).3in@ Se aproximeaza unghiul 6 ca fiind foarte mic,deci sin@ =@ . Ca urmare, R=pie lar curbura, 1/py=O/R Alungirea ty,va fi: er=(b/2).(1/ pi) By = (b /2).(8 PR) as) 8Inlocuing in (12)sezulta : [or - poor] / E+ o.At.(b/2)= (b/2).(d9 / dR) un for - won] /E + a.At(b/2)= (b/2)(0/R) ax Din (18) se scoate 8, @=2.R [or - pop] / [E.b] + Ro.At * 19) Se diferentiaza (19), = (2R / E.b).[(dor / dR) - ».( don / dR)] + 2 { E.b.[dR /dR ]— + R.[A(E.b) /AR] . [or - woR]} / (Eb) + a.At.@R/ dR) +R [a(a.At) / AR] Imultind cu dR ,si considerand (17) ,rezulta: 46 =[2.R/ (bE)].[dor - p.(don / dR)) + 2{fE.bdR - = Rd(E.b)] / (E.by"} [or - pon] + ALR + R.d(ae.At) = =(2/b)MdR J E).{or - ow] + ALR reducand termenii @.At-R ,si impartind cu 2.R / (b.E),se obtine expresia tensiunii dor, dey = eden — [(AR /R) —d(b.E) / (E)] - [or - won] + (GR /R). [or - 1.68] - = [(BE/2).d(a-Aty] (20) In relatia (11),se inJocueste dy / dR ,cu 6, dy! dR=O= (R/Eb)) [or- po] + aRAt (21) Ca urmare (11),devine: doy = o7(dR / R) +on{ = (ARR) —2 (€b/b)] + +6 (AR/R).{oR [2K / (.b)) (Gr - BOR) + G.R.At] - t} (22) Se inlocueste (22) ) in (20) si dupe grupareatermenior se obtine relatia pentru der, Yn final,expresiile analitice pentru tensiunile de incovoiere din disc au forma: dog = or{(AR/ R) + 12.02"(R / E){dR /b?)] + opl - (ARR) — 2.{ab Jb) + + Y1jLog RAR /(E.b?)] + Gon RAt dR /b—60.dR/b — , (23) dor = orl - (AR /R) + (db /b) + (dE /E) + 12,1.08" RGR / (E.b)] + + on] (ARR) —34.(db /b) - (AE / B)~ 12.08 RAR/ (Eb?) - ~ (Eb /2).d(cAt) + 6.p.0,°RARc.At/ b- 6y.0.0R fb (4) Rezolvarea ecuatiilor (23(,(24), se posts face prin integrare.sau prin metoda diferemtelor finite. Rezolvarea ccuatiilor dop,dor, de incovoiere prin metoda diferentelor finite. Metodologia de calcul este aceiasi ca Is calculul discului la intindere,respectiv se Parcurg urmatoarele etane: 1 - Se imparte discul in tronsoane,considerand daca discul este fara otificiu central .88U cu Ofificin central. 2—Se inlocuesc diferentialele cu diferente finite. oR = Sea ~ ORo dor = Ots - Stet dR = Ra— Ror db=b,— Bar dE = Ey — Epi Ea. At) = (Op Ata) — (m1 -Abtent) 3 — In (23),(24).se inlocuesc diferentialele ,rezultand dupa gruparea ‘termenilor,tensiunile in sectiunea n-n,sub forma:ha = Oya 4~ 2 by/bt) — (Ref Res) + [12p2.ones” Ros”) / Brt-bes7)} . (RvRea)— WE + ote (Re/Ret) — 1 + [(12.0nns* Res?) / (Eos Bar J) (Re Ros I + + 6.01 (Rot?Mbpt) (CLE) [(RoRos) = 1] ~ [(6-%m1Rar)/ bot} [Re/Rent) — 1] ote= Stef (by/bm1) — (Re/Res) # (Bo/Bot) + + [Q2pGa1" Res?) / Ender) {Ra Res) ~ 1) + + ounif(Ra/Ret)— 1 - HL-3.(bv/by.1) + (Ea/Ens) = 4] — = [12 p?.0R Ret?) / (Bobo) [Re/Ros) — 1} + {(beiBm / 2), [(@-Ata— (GANT + 4 {(6.p.0nes Ros? (@.At)ar] / ys). [(R/Ros) — 1} - = [(6stetp Rot) / (bwi)] (Po/Rot) — 1] (23) 4—Se noteaza: y= 4—2.(bi/bns) — (Re/Rat) + [(124.0R01" Res? V(Ems be) [(Re/Res) = 1 Q, = Re/Re-i — 1+ [12.001 Ros? / Ee t.ber)) - (R/Raws )— 1) 4, = 6.0ne1 (Ret Mes) (A. Atho-[(Re/ Rot) ~ 1] f=[6.%0-1.Rot / boi} - [(R/Ret)— 1) a= bibs ~ RoR + Ea/Et + [12.H0R01 Res? / Emits J} [Re/Raa) — 1) Ya = RyfRot 1 = Hal3.(ba/ bot) + (EfEns )— 4) — = [12.p2.6mna Ret? / (B-byi?) {(Re/Ret) — 1) Wa ™ [(Da1-Bnei) /2 ] « {(cadit)a— (e-Athot) (26) = Se inlocucsc (26) in (25),rezultand ,Ona = Oy-Gre1 + Eras t dy fy Ste Pate + beens t pds - fh) - Ye en 6 —Se impun conditiile in sectiunea initiale, 0-0, (v. fig.32) ~ discul fara orificiu central , SR =Go 5 Ora= To (28) ~ discul cu oriticiu central, Sr=0°; Gro™ oe 9) 7 — Se considera discul fara orificiu central si se soriv si se scrin ecuatiile (27) pentru sectiunea ,1-1, Oni = 81.65 + 61.00 + di — f Gr! = O1.00 + Ar.oo- (di ~ fi) - wi (30) sau, out = (8: + 81.).65 +d) — fF, Ort = (Pi +A) - w.(d, ~ fi) = yr Gn 3¢ noteaza, ArrO+E 5 Ni=ot+As Beedi-f Qi =- uid fi) wo 2) Deci, OR! = Ano + By On =Ni.60+Qy (33) In sectiunea 2-2,ecuatiile (27),devin, one = 8.671 + E.0R1 +d2— Orz = O21 + AzOm = pd: — §)- yo Se introduc op,,¢1r1 ,din (33), Gra = 83.(Nj.05 + Qi) + Ex(Ar.co + By) + de— Ora = PaefNi-Go + Qr) + A2.(An.c, + Bi) - tfc — £) = we Onz = (B2.Ni + &-Ai)-Go + 2.Q) +E2.By + dy = ra = (P2Ni + he As)ooi0 + 2-Qu + A2-By + da — 8) - we O2.Ny t Ey Ay Be = 62.Q; + &.Bi +—f Nz =@2.N, +A2.At Q2= O2 Qu + 42.Bi + 1 — 6)- yo G4) G5) ORa = Ando + By Ora = Nao + Qe @8) aNCoeficientii Ag,By,Nn,Qn, 44 expresiile: OuQer + EeBei + da fe PeNet + AnAs Qn = Ge Qes + Ae Bua + (ds fe) = Va e7) 8 — Conditiile initiale pentru sectiunea 0-0,sunt: + la discul fara orificiy central, Ac=J ; Nowl Bo=O ; Q=0 (38) = la discul cu orificiu central, Ac™O 5 Now Bo=O0 ; Q=0 G9) 9—Determinarea tensiunii oy. ‘Valoarea c, .s¢ determina din conditiile discului la coroana unde se curioaste tensiunea de incovoiere ow, data de momentul incovoietor produs de fortele axiale dezvoltate pe palete,precum si de forta centrifuga a discului daca acesta are centrele de greutate ale sectiunilor succesive deplasate fata de planul radial de simetric. Pentru determinarea o,,8¢ Scrie din ccuatia (36),on.,¢8 fiind, OR, = At.Go + Bs sau, Se= (GRy— Ba) / Ay (48) Tensiunea de incovoiere op, 5 obtine din. One = 3-May-2/ (1.Rs.be?) (ai) incare, (ig. 38), Ma =My/ Ws My — momentul incovoietar dat de toate paletele. Ma=z.Mpy 2,— numarul de palete oflate pe coroana discului, Mas —_momentul incovoietor dat de forta axiala a unei palete, fatn de coroana discului. Mi * Fapal sh Fymui~ forta axiala pe paleta avand punctul de aplicatic in centrul de greutate al aerofoliei, ‘h—distanta de fa centrul de greutate al acrofoliei si pana la coroana discului, /p— modulul de rezistenta la incovoiere al coroanei considerand ea aceasta are © sectiune dreptunghiulara. We = (21.Ronby?)/6 = 3.0. Reby? by - grosimea discului la corcana. Ca urmare, ny = (3.Mypz) / (.Rewb?) ~ (3.Fagat bz) / (mRy.by?) weFig. 38 - Notatii pentru calculul tensiunii oxy. 10—Ordinea de calcul a discului solicitat la intindere si la incovoiere este urmatoarea; ~ se imparte discal in tronsoane, se definesc parametrii geometrici,termici,gazodinamici, caracteristici, necesari calculuhui in fiecare sectiune,precum si turatia de lucru, se calculeaza discul la intindere,determinandu-se tensiunile Ors, se calculeaza pentru fiecare tronson coeficientii Gorm laf Panay se-calculeaza A,ByNoQa, secalculeaza oo, se determina tensiunile de incovoiere Opa OT, ,in lungul razei discului, fe seorecion graf variatstensualor de incovoiere Gx ,Ore Jn Iungul razei discului, 3.33 Profilarea diseurilor La proiectarea discurilor este necesar sa se determine variatia grosimii discului in lungul razei tinandu-se sema de conditiile gazodinamice,de rezistenta ,constructive si tehnologice impuse,respectiv de : dispunerea mera pacar pe coroana discului, conte de presiun temperaturi si de turatii de looru, materialul din care se executa discul, resursa necesara impusa de conditiile de exploatare coeficientul de sigurarita necesar avand in vedere destinatia mrotorului si conditille de exploatare , conditiile de fabricatie si de asamblare. La proiectare stabiliren grosimii discului se poate face dupa urmatoarele criterii: ‘A~ alegerea unei anumite valori a coeficientului de siguramta,care poate fi diferit in lungul razei discului. B—alegerea unor legi de variatic in lungul razei discubii pentru tensiunile Tadiale si tangentiale ,on,or, reaultate din experimentari sau din alte constructii similare, c- Realizarea unui dise de egala rezittenta la care ox = or. o‘Obisnuit sd semabamentinnthed spnirne in functic de: valoarca 3.3.3.1. Profilarea discurilor dupa valoarea tensiunilor echivalente. Se considera tensiunea echivalenta data de limita de curgere a materialului si de valoarea coeficientului de siguranta impus. Seay = [0x2 + 61" - op-o ]!? = a / Ki = ot Q) unde, 9 — tensiunea limita de curgere a materialului, —coeficientul de sigurama. Pentru calcul se folosesc relatille: Fra = Op.Tret + Godt = CaBo Tn = Py-OTe} + An-GRet ~ HeCo.Oa = Wa @) Se stabilesc expresiile pentru calculul grosimii b,,a discului in sectiunea considerata,considerand ca raportul by / be1 ,este cuprins in expresiile £, Ay . Ea = 3—Re/Ret = Cun Ya = Ri’Roa ~ BeEw/Ent + 2.p- 1 -p.ba/bot @) Se introduce (3) in (2) Opa = Oa-Grws + (3 ~ Re/Rr)-Onmi — (bo/Dp1)-Crr-i — Co.Ba Fin = On-Site + ( Re/Ret = HE w/Ems +2. - 1).Gne1 - H(be/bet)Onot = HCuOa= Wo (4) Se noteaza: Ga = Op-01e1 + (3 = Re/Ret)-Cant ~ Co-On Ha = QoStot + (Ro/Rot ~ HE y/Emt +22 = 1)-Ret = RCO, = We (5) Introducand (5) in (4),se obti On (Be/be1).One1 Ore ™ Hy - 1.(bs/Da1). Ona © In functie de situatia discului la centru,conditiile de limita sunt: + la discul fara orificiu cemtral,in sectiunes 0-0, Tho ™ Oto ™ Gav + la discul cu orificiu central in sectiunen 0-0, Gio 0, Fro ™ Gea + Ia discul presnt pe arbore,in sectiunea 0-0, BRo™ Tees To ™ Goan Relatia (1) ,e exprima sub forma; on! + oF" O.0r = Gan’ = 0 7 se introduc (6) [Ge ~ (o/b). oun]? + [Ha = p.(by/be1). nn}? = [Gu (Bo/b a1). Ono] [Ha = H.(bo/b 01) Cant] = Gear? = 0 Se dezvole s se grupeaza termenii One * Crfows).Q- H+ H) = Ono (2.Ga + 2H = HG — Ha) (fbn) + + G+ Hy? — Golly = Grey? = (8) aBPl-ptp F,.= 2,G, + 2.peHp - b-Gn - Ha 1, = Gy? + Hy’ —Go-He oy Inlocuind in (8),avem, Behan (afb)? — Fy pani (Daf Dart) + a = Cetin’ = O (10) din care rezulta, bof = (F.Ghont — [Fei Onet? —4. HGR (In - Gea )]7} 4 (248° um) simplificand cu Gai ,S¢ Obtine in final, bafbaa = (RL — [Be 4. la > Open I} /2."omaa) ap In (11),$-2 Juat_sexmul minus in fata radicalului deoarece valorile acceptabile sum mmai 0 se stabileste limita de curgere a materialulal o,, din dlagrama de rezistenta o = fe) , considerand ai influenta temperaturii la care cate incalzit discul, . Se considera egalitaten dintre foriele centrifuge si forta care se dezyolta pentru limita de curgere, Fepal + Fear + fro dF cai” Snot” 05.4 @) unde, Fou ~ forta centrifuga data de aerofoliile tuturor . paletelor montate pe coroana discului. Foo - forta centrifuga date de coroana discului. dFeaig,= forta centrifuga data de elementul de disc, dar, Feat * Foor ™ the Redg 0? m — masa tuturor aerofoliilor paletelot precum sia coroanci discului, Reag—*828 pans Ja centrul de greutate al , masei m. @- viteza unghiulara a discului. Forta centrifuga al elementului de disc este, dFedie= dm Ra? dm=2a.R.bpdR = pdV P- densitates materialului,la temperatura elettentului de disc, dV — volumul elementului de disc, ‘WA- vartintia ariei in hangul sectiunii discului, dA =dV/R= 2.0. RbAR/R=2.n.bdR ASS € Ee Fig .45 - Schema de calcul si notatiile folosite pentru determinarea {urutiei limita, Inlocuind in (4),se abtine: mReag o? + 2.7.9.0" Ino BRE AR = Darbar bdR ‘Se exprima, + viteza unghiulara w= n.0/30, ~ turatia discului n,in (rot/min) va fi: n= 3000/7 -momentul de inertie al discului, I= fro bR2GR aCa urmare, rezulta turatia limita la care apar detormatii plastice in disc ,ca fiind: tum, = (30 / ) {Sree bd R /{( miReig/ 2.2.) + pod) ® 4) Coeficientul de siguranta fata de limita de rupere a materialului diseulai. Ks trap / Mas = 2 +3 © ‘Turatia de rupere tiny , se detertnina din , ran = (30 / H) {Sno op, bd /[ m.Reay, /2n.) + pd) }'? G,,'~ tensiugea de rupere & Materiafului in temperaturii t, sia resurseit .{in ore ). 5) Coeficientul de siguranta in functie de solicitarile cictice Ia abostals « discului, Ka=Nema/N "2425 a ‘Need — humarul medi de ciciuri stabilite experimental pana Ja ruperea discului ,in conditii care considera evolutiile de zbor side exploatare ale motorului , echivalente cu cele real. In care, propagarea unor fisuti in disc, In fig.46, 8¢ prezinta variatia coeficientului de siguranta K,,in fumetie de numarul de discuri experimentate Z ,pemtru anumite conditii impuse , k, 4 3 2 a o ‘Spernentae Fig. 46 — Variatia coeficientului de siguranta Ky, Tob Considerares unui cocficient de siguranta K, ,mic ,impune; un control foarte riguros al calitatii materialului discului precum sia mtregului ciclu de fabricatie,pastrat acelasi pentru toate discurile din aceiasi serie. ~ testari initiale pentru un numar mare de discuri pentru a stabili valoarea Nee. + jnvegisrtarea numarului de cicluri de functionare ale motorului in conditiile reale, = controlul periodic al starli de siguranta a discului, 2B26 — Coeficientul de siguranta stabilit pentru diseut cw orificii de racire, sau pentry montaj,cbtinut din conditiile limitei de curgere a matcrialului (fig. 47). Se determina cu aceiasi relatie ca si Kz dar considerand si prezenta orificiilor. —- LL Fig. 47 - Shea de calcul pent coefcemul de sgurant al discal avend onic Ks =e/ @ am ={ [ne o..b.dR + 0,'-b'( RY - 2. 12.0) | / foms-Re.by + pict J" "7 = 12415 ® R- Faza Ja care sunt dispuse ortficiile pe disc, 4g,” - limita de curgere la raza R’, b’— grosimea discului la raza R’, 2.—numarul de orifici pe dise aflate la raza R’, d—diametrul orificiului, ‘©, — viteza unghiulara pentru limita de curgere, Ogg, - Viteza unghivlara tnaxima a discului, In (8),8-8 notat: 3.3.5.— Calculul discurilor de compresor si de turbina pe baza unor date experimentale. 3.3.5.1 — ~ Calculul discuritor de compresor. Discurile ge experimenteaza la - intindere sub actiunea forte centrifuge data de masa discus si a paletelor, - incovoiere sub actuines fortelor de presiune rezutata din diferente de presiune pe suprafetele laterale ale discului dar sia fortelor axiale dezvokate pe palete, - incovoiere, ca urmare a dispunerii asimetrice a fortei centrifuge a discului sia paletelor fara de planul radial de simetrie al discului. Pentru calcul se neglijeaza tensiunile de forfecare date de dise ,precum ai efectele Pulsatillor fluidulni de hacru sau de racine. Printre materialele utilizate pentru discuri de compresor pot fi: Aligje de titan , VT-8, ‘Oteluri , CeNi 70 TiAl ;CrNi73 MoT Exemplu, La discul treapta ] de compresor al motorului Viper , ‘a utilizat otelul crom-molibden BSEM 682 avand compozitia chimica :3+3,5 Cr,0,8 + 1,1Mo,Ni,Va,elaborat in vid ,prin inductie 2sitratat termic prin revenure la 570 “C,timp de ora si racit apoi in ulei,Acest otel are la rupere o, = 12400 daN/em iar la curgere = 10500 daN / om* Determinarea tensiunilor statice radiale ox,si tangentiale oy,in discul de compresor,se obtin din relatii stabilite in limitele urmatoarelor ipoteze,fig 48 ,; discul are grosime constants, = pe coroana discului sunt dispuse palete, — discul este antrenat in miscare de rotatie ,solicitarea fiind data numai de forta centrifuga. discul este in domeniul elastic de deformuatie. Fig. 48 - Schema de calcul a discului. ‘Tensiunnile se obtin din: Gn © 0,4125,p.07.R,2.[1 - (R/Rp)'] + ome Gr = 0,4125.p.07.Rr.[1 — 0,576(R/R,)'] + Rp in care, oes — tensiunea radiala data de palete si coroana in sectiunea b-b,aflata la raza Re, p- densitatea materialului discului, © viteza unghiulara. @ = x.n/ 30 ni—turatia discului,(rot/min), 11 coeficientul Poisson.Are valoarea 11 ~ 0,3 si defineste coeficientul 0,4125= (3 + p)/8 Pentru profilarea discului se poate stabill variatia grosimii discului in lungul razei sale,astfel: = s¢ considera ca tensiunile tangentiale oy,variaza in lungul razei discului dupa o lege parabolica , Or =G.- a : 6, ~ tensiunea admisibila la centrul discului, - a—coeficient care sc obtine din relatia o7,considerand sectiunes b-b, cand R= Ry a=d.-Onm = tensjunile radinle op,s¢ obtin din conditia de deformatic, On = Ge — 1,737.8.(R/R) - din coditia de echilibru a fortelor,rezulta grosimea discului, b= by (oworn)™ Bqm= [0,288.p.07.R,? /a]— 1,21 - se determina grosimea by, din conditia de la coroana discului, y= BfOpa/ OnE) + (P.0"er-Accr # Gro) — (Acerfex). [Crone = HI B - latimea coroanei discului, Gal — tensiumea data de aerofoliile paletclor la coroana, ‘Too ~ Taza pana la centrul de greutate al coroanei, Aco: — aria sectiunii corcanei. Aar= Bh ‘b= inaltimea coroanei. n=0,3 Coeficientul de siguranta Ke, in disc se calculeaza in functie de turatia de rupere, Ke= (1 o-b.dR / (Sm Robe + p07 f RB? b.AR)}!? ‘Tensiunea de rupere a materialului ,,in jungul razei discului considerand si influenta temperaturii se poate obtine din, Se obtine considerand R= Re, © = Gee Orb P- exponent care apreciaza variaria parabolica a temperaturii in lungul razei discului.Obismuit p = 2 La discul incalzit uniform in hingul razei ¢ = 0 iar or: ~ or ,tensiunea de rupere a materialului in centrul discalui. Pemtry discul avand discontinuitati de grosime, produse de un clement de bandaj, tensiunile Ox,or,zu se modifica pe disc daca bandajul este dispus la o raza unde se asigura egalitatea intre akungirile bandajului si ale disculvi (tym = Sdin)sSi este indeplinita sonditia, oe /ES (or; H-OR).Re LE =parR? Re raza la centrul bandajului.fig. 49, E—modulul de elasticitate al materialului discului. Dispuneres bandajului mai sus de raza de echilibru R,produce - Solicitari oe.¢r,Suplimentare care obisnuit apar la discurile avand bandajul in consola. Fig, 49 - Discuri cu bandaie. — ~ — La discul cu bandaj in consola apar influente ale vibratiilor in sectiunea de incastrare ,si amplitudini care pot anula jocul radial dintre labirint si carcasafiind necesara 285experimentarea bapdajului in console la vibrati si oboseala pentru a se stabili conditie de aparitie a fsurarilor in sectinnea de incastrare ‘Experimentari la regimuri variabile ale discurilor de compresor axial sreapn 4 de Ja motorul Viper,efectuate la Tarbomecanicn. in scopul determinarii capacit ii de rezistenta a discului,in conditii de solicitart variabie,si a stabiliri resurse! maxime ,au fost efectunte experinientari pe mal raulte discuri identice. ‘A- Determingri la turatie Yariabila dupa un ciclt impas. Condit impuse: discul a fst antrenat in miscare de rotatis,in camera vidata, fa p= 7,2 mbor = temperatura in incinta a fost t= 15°C, mentinuta constanta, + Tumatin maxima a disculid tiga, = 16260 rot/min = ciclul de vatiatic a turatiel (fig.50)a fost: 2 ett, te 2™ 10% Dae 10 sec, crestere Hineara a turatici intre 10%-thoas + Bm 2 sec,se mentine turatin Pose 10 sec,se reduce linenr turatin de lt, Nays 1p 10% Tay = durata inceronrilor ciclice, t = 1700 ore. Incerearile au fost facute pe un lot de 7 discuri echipate si cu palete si executate din otelu! BSEM-682,Fiecare disc a fost echilibrat la 4,53 gram.cm. "% wa {| ——~ eT) & day de ee ea G [oe] Fig. 50 - Variatia turatiet pentru cicful impus, Concluziile obtinute au fost: = la 33000 de coli a aparut ix diss a fisure avand lungimea de {y= 6,8 mm,care a evoluat apoi ajungand la lungimea ls 2,5 uma cl ape dopa un numar de 37114 - et $2000 ciel lunginea feria evclunt exponents 8p). Niele [33000 _|38000 [37000 T3714 _] 4 (aren) OB 335 | 2315 ul a | 6i tod Rie Bios Begg N Ie Fig, - Variatia hingim fisurii in fumctie de numanyl de eich B) Experimentari la curati¢ varishila dupa un cicla specific regimurilor de Juern al motaralui ia couditii similae celor de zbar. Conditiile ia care s-au fxcut experimentarile: + au fost incercate 7 discuri identice, + fieware disc a fost echipat cu cate 24 palete, + au fost stabilite 10 profile de incercari (25 pozitii ale manetei de ‘gaze)similare cu cele din exploatarea in zbor a motorului, fig.52) guocesiunea profilelor de incercari a durat cate 15 mirmute, = cicturile de cboseala au fost echivalente cu cele de la pct-A, ~ au fost masurate si tensiunile din disc. © (deslene] fe gabe Fig. 52 - Profilul de varistie a turatiei si tensiuniile din disc in functie de pozitia manetei de gece. ‘Concluziile cbtinute au fost; = resarsa diseului pana la rupere a fost de 36270 cicli standard, ~ cate posibila estimarea resursei discuhui pana la rupere in functie de lungimes Ssuri, - daca se admite prezenta Ssurii in disc ,se poste mari durata de utilizare cu pena la 35% mai mare fate de un disc i cate se impune coeficientul de sigurante K=4,+ adiniterea functionarii discului si dupa aparitia fisurijpana Ja o saumita lungime,impune un control sever al disculni sia) intregului proces de fixbricatie. 3.3.5.2Diseurite de turbina. Discurile de turbina sunt soficitate de : fortele centrifuge, + torentul de torsiune, + fhonientul girascopic, = gradientii de presiune, incalzirea neuniforma. Pentru calcu) se fac srmoncle ipoteze: ‘ge négiijeaza influenta momentului de torsiune, = influenta gradientului de presiune ,care produce tensiuni de incovoiere,poate fi compensat prin inclinurea discului (asimetrie fata de planul sau radial, - momientul giroscopic produce incovoiere in stratul de suprafata al diseului,dar are valoare mica si poate neglijate. ‘Tensiunile principale in digcul de turbina fiind cele date de fortele centrifuge si din incalzirea veriahila a disculi. Relatiile de calcul peutrutensiunile op,7,sunt cele stabilite folosind metodele date ((ntegrala diferente finite,element finit etc. La stabilirea tensiunilor admisibile,sau ts alegerea coeticientilor de siguranta,se VOT considera doua forme posibile de distrugere a discului de turbina: 8) ~ prin fragilitate,fara deformatie plastica distrugerea flind provocata de tensiunea tangentiala maxima Oy m, $4 de tensiunile radiale op, bb) ~ inconditi de curgere a materialulul (viseoasa),cand are loc 0 redistribuire a tensiunilor,iar ruperile se produc la atingerea turatici limits pentry stares de tensiune limita in toate sectiunile discului,respectiv cand , Or Te Daca op > oy ,in uncle sectiuni ale discului,este posibita ruperca Ia o redistribuire(relaxare)limitata a tensiunilor. ‘Turatia fimita de rupere pentru domeniul de deformatie clasto-plastica,necesita calculul tensiumilor Gg,@y,cu considerarea, relaxarii, Tensiunile 94,67, si coefcientul de siguramta ,pot fi determinate aproximativ, cu relatille de caleul stabilite ,dar practic, ca ume a comple isl cre infurtesmx rezistenta discului, sunt necesare verificari experimentalt amam Pentru un disc vend groaime constant, conoiderand ai neazrea ili Wingl raze’ dupa © lege parabolica,relatiile de calcul pentru tensiuni, sunt: = a(R/Re) ~ (737 a ~ 105.8. aAt,).(RIR\)"E- modulul de elasticitate al materialului considerand. influenta temperarurii, At=ty—t, ; diferenta de temperatura intre coroana si ‘central discului. Se admmite ca, legea de variatie a temperaruri in lungul razei discului este parsbolica, _ (= ARR 1 - eoeficientul de dilatare lineara al materialului. Profilarea discului considerand si efectul incalzirii,espectiv determinarea grosimii ba diseuui in Iungul razei, se obtine din, b= bi (owon)™” (p.07.Re? + 3,15.E.a.At- 4,21 1a) / (3,474.8 ~2,1.E.cdt) ow ~ teases Ia corms legs in func de Coma Coeticeati de sigurana neces tf conic a tccal cote 5 vermesnt Ky Oigcor ! Se Ky 7 6n.8bf Ory Ka Ore! Onb Grntow~ tensiunife de rupere la partea superiogra a coroanei. La discul de turbina influenta tensiunilor termice poate determina urmatosrele situstii: 1- cand a=Ge-on?0, op> oR 2-cand a=Gy-on<0, om do, (Ge— limita de curgere a. munterialutui),tronsoane care se vor afla in stare de deformatic plastica,(8g.63). Fig. 63, — Stabilirea tronsoantlor de disc aflate in stare plastica de deformatie. 5) Pentru ficcarc tronson aflat in stare plastica de deformatit se caleuleaze modulul de clasticitate E” prin metoda iterative ,Bg.64,astfel:} & Fig.64 ~ Diagrama de cafda) & modulului de clasticitate E’ prin iterati, - se cunoaste diagrama de deformmie 0; = f{¢),ln temperatura tronsonului de disc aflat in stare plastica de deformatic, - se reprezinta pe diagrama oj, ,care defineste punctul 1,in prelungires dreptei reorezentand variatia tensiunilor pentsy domeniul elastic Ja care E = ct, , tg.ot= ct. = din punctul 1,se coboara o paralela la axa o}, si se determina &,respectiv punctul 2 ,pe curbe de deformatie. = se uneste originea axclor cu o dreapta care trece prin punctul 2,dreapta care face unghiul Bi,dar igh On fo Er - se repets acelasi procedeu pentru determinaren la toate cele n,tronsoane a valorilor E,”, 6) Se-caleuleaza tensunile on,1, ,Peniru tot discul folosind modulul de elasticitate Ey, iar = 0,5 ,pentru tronsoanele de dis¢ aflate in staré de deformatie plastica. 7) Se calculeaza tensiunea echivalenta 0); si se reprezinta in diagrama punctal 3, si respectiv punctul 4,precum si :,B,. St calouleaza E." dim: Ena’ ™ Gian/ Stan” t8.B2e ‘ 8) Se reia calculul on.,,01,, pentru diferite valori En',pana cand diferenta intre doua valori ale o;, este maf mica de 3%, 9) Se calculeaza deformatia discului pe directie radiala din conditia ca la coroana disculul (sectiunea b-b) , So (Ry! Bp) Co7—0,5.0m) + ay. Ro.ty 10) In tabelul de calcul pentru tensiunile op. or,se inscrie si tensiunea echivalenta pentru tronsoanele discului 3.4.3 Caleulul discului in conditii de fluaj, Fluajul apare Jn discurile de turbina care au temperniuti t 400+ 500 °C fiind carscterizat prin redistributia (relaxarea )tensiuniulor op,or. Calculu) tensiunilor op,or ,are particularitatile: ~ st face dupa nceiasi metoda de calcul ca ta discul aflat in stare plastica de deformutie, + pentru calsulul tensiunilor sunt nécesare diagramele de cezistenta ale materialului, ¢ = f{¢),0) = fe ) pentrs temperatura t'=ct. ,si resursa de utilizare t = ct. ,precum si alungirea. e= Rt), (fig. 65), OF+ din diagrama 61 = f(¢; ),s¢ determina modulul de elasticitate la fluaj E pentru tronsonul de disc considerat si admitand B™ = cx. sip =0,5 ,se calculeaza on,0r, si apol oye: , ~ din diagrama ; ~ f{t) , se determina resursa de functionare , ‘say impynand numarul de ore t,rezulta deformatia tronsonului pe directia radiala , - s¢ caiculeaza deformatia pe directic radinia , A= (RIB™).(os ~ 0,5.03) + t.R * ia Gad i + Flom] Fig 65 Doge. fe deformtic y= fe. 1 2). Fluajul , = determina o redistribuire a tensiunilor in lungul razei discului, - odate cu cresera timpului de utilizere (resursei),t, se produce o miicsorure a tensiunilor op,o7 ,dar creste alungirea e,,respectiv discul s¢ deformeaza pe directic radiala. 35 eeuLNn CONCENTRARILOR DE TENSIUNI ASUPRA REZISTENTEL DISC Concentrarile de tensiun se produc: pe tronsonu) de disc situat la marginen orificiulut cemtral,pentra discul de acest tip, - la marginile orificiior situate pe corpul difculni, + in zonele cu discontinuitati pe grosimen discului, ~ in canelurile coroanei discului practicate pentru fixarea. paletelor, La discurile cu turatie mare au loc deformatii plastice,unde, in funetie de forma discului si de propictatile materialului,se produc redistribuiri ale tensiunilor,3.5.1 Cocentrari de tensiuni la discurile cu orificiu central. In cazul discului aflat in stare de deformatic elastica,neuniformitatea initiala a tensiuhilor Se poate aprecia prin parametrul, K=Or,med / Gmux = 0,44 + 0,93 ‘Orme — tensiunea tangentiala medie,determinata in ipoteza distributiei uniforme (fara concentrari) a tensiunii pe sectiunea discului, ~ tensiunea maxima din disc in conditiile de deformatie elastica, Valoarea inferioara a li K se va considera pentru discurile executate din materiale: casante (metaloceramice),iar valoarea superioara se admite pentru metale cu plasticitate mare (ex.duraluminiu), Redistribuirea tensiunilor in discurile aflate in stare plastica de deformatie se poate aprecia prin parametrul, A= Ota! Gy —tensiunea de rupere a materialului discului. Turatia limita de rupere a discului aflat in conditii plastice de deformatie se obtine din, y= (16,54 / Re) .{ { [4,26.(2,62.K — 1)°"°.8 + K] / [4,05.(2,73.K — 1)? 8 + + 1]}.(K1.6,/ p) 2? n, ~ turatia limita de rupere a discului,(rot/min), Ry — raza la varfull discului (sub coroana), (mm), (fig.66), R, — raza orificiului central,(mm), . K — parametrul de neuniformitate a taensiunilor, 5 - plasticitatea materialului care se obtine din diagramele de deformatii, 5=0+9 % p- densitatea materiaul, Ki- Kem C1 RMR = (RlR?I Coeficientul de siguranta in functie de turatie este, Ks =! thee Deax ~ turatia maxima a discuhui, Fig. 66 - Notatii pentru discul cu orificiu cemtral. earUnele conctuzii: + cand raza orificiului central R,,este foarte mare discul devine un invelia subtire afint in rotatie ,la care coeficientul K,tinde 81 devina K=1,arA=1, = cand Ry/Re > 0,2 capacitatea de rezistenta a discului nu mai este influentata de plasticitatea materialului, + prezenta orificiulpi central le disc determina dublarea tensiunilor tensiunilor ore ,deourece solicitarile in sectiunea initiala 0 — 0,sunt preluate numai pe directie tangentiala,tensiunile radiale go fiind nule la marginea orificiulai central, In functie de forms discului la centru ,tensiunile o,07, variaza in lungul razei discului,(fig. 67). & ri ‘ Ct LS | Nee ms + Fig. 67 - Variatia tensiunilor radiale si tangentiale in lungul razei discului. Variatia are caracteristic: = ladiscurile fara palete og,la coroana , ox = 0, = ladiscuriie cu palete op,fa cotoana este, op > 0, ~ daca temperatura coroanei digcului este mare,oy,la coroana ,poate avea valori negative ,respectiv coroana este supusa a comprimare, 3.5.2, Diseul cu orificii practicate pe corpul lui. In cazul discurilor avand gauri pentru racire ,sau pentru montaj , + se produc concentrari mari de tensiuni in zona de dispunere a orificiilor preeum si la marginea orificiilor, (Bg. 68), = tensiunile in zona orificiilor pot fi mult mai mari fata de cele de Is orificiul central,deformatia plastica incepand de fa aceste orificli, = tensiunile maxime s¢ obtin in punctele A si B,de la marginea orificiuluiunde Sy.eaAB.CT.ne An ,pot fide 2~3 ori mai mar fata de restul discutui, ~ tensiunile maxime in punctele A,B,depind de marimea turatie fee 3B3 Fig. 68 - Distributia tensiunilor in discul cu orificii Novatii de calcul. Deformatiile plastice se produc diferit la warginea orificiuluiastfel: in cazvl cand op >or ,deformatiile plastice inzep din zoua B-B, = daca Ge 10,prezenta acestora reduce substantial rezistenta discului.4 6 8 & i th Fig. 69 - Influedia numarului de orificii usupra cocficientului Ky. 1 ~ teoretic,-"2 experimental. Pentru caleulul de reinenta 3] discal cu orificli pe corpul ini,se procedeaza astfel: 80 face calculul tensiuailor discului considerand ca mu ar aves orificii pe corp, + se calculeaza spoi aay peniry punctul B,si ora,pentru punctul A, - sedetermina coeficientul de sigutanta in punctele A,B,de la marginea orificinlui,din relatia, Ka={ th® on bdR + oc b' ce 2d /2.m)) / (Onp-Ra.bs + + pw de® RbdR) }"7 inimegrala R= Re Ke = the/ Mee 1,2 1,5 G, — limita de curgere a materialului diseului la taza R", p - densitatea materialului, @ - vileza unghivlara, ‘fumarul de orificii practicate pe dist, 6° grosimea discului fa raza f°, d— diametrul orificiului,, ne ~ turatia limita de curgere. Tn, ~ turatia maxima a discului, 3.5.3 . Calculol tensiunilor in zonele de racordare Tn zonele de racordare a grosimii discului,(fig.70),influenta concentarilor de tensiuni se apreciaza in functie de tensiunile echivelente, Sine = Ky. OH cotficientul Kj rezuhand din, Ki (0,87. a)/ { 2r.cosa.in[(r+a’)/r]} Jn care, ‘0 — tensiunile echivalente calculate pentru discu) fara considerarea conceutrarilor de tensiuni, t= (on? + or? ~ op. |? S00K,. = coeficient de concentrare a tensiunilor, &— semigrosimea discului in sectiunea 1-1, a=b/2 a? ~ distanta de la mijlocul discului pana la punctul de racordare 2, @- unghiul racordarii, 1 — raza de tacordare, Fig. 70 - Notatii pentru calculul tensiunilor la racordare. Real valorile coeficientului Kr ,sunt influentate si de alti factori,respectiv turatia discului si gtadientul de temperatura.4. VIBRATIA DISCURILOR TURBOMOTOARELOR. 4.1, PARTICULARITATILE DE VIBRATIE ALE DISCURILOR, Discurile turbomotoarelor de aviatie au unele particularitatirespectiv: sunt clemente constructiv relativ subtiri, functioneaza fa regimuri variabile de turatii si de gbor,care pot determina aparitia conditiilor de rezonanta, au forme constructive foarte variate pe grosime { cu grosime constanta,cu grosime varlind conic sau hiperbolic, cu forme combinate),” discurile au palete dispuse pe coroana ,iar la discurile de compresor centrifugal,sau de turbina centripeta ,paletele sunt dispuse pe partea laterala , Principalele surse de excitatie 1a vibratii, ale discurilor turbomotoarelor sunt: fortele variabile dezvoltate pe palete si carc se transmit la coroana discului, fortele variabile transmise de la arbore,provocate de dezechilibrajul static si dinaeic al rotorului,sau prin deformarea totorului in timpul evolutiilor de zbor, recerea arborelui prin zona de rezonanta unde deformatiile de incovoiere sunt mari,yibratii care s¢ transmit sj la discurile ‘montate pe arbore, jocurile anormale din cuplajul dintre rotorul de compresor si cel de turbina, jocuri mari pe directic axiala in lagaré,care determina vibratii pe directic axiala inclusiv ale discurilor, variabilitatea momentului de torsiune pe palete,a jocurilor tangentiale din rulmenti,sunt surse de vibratii de torsiune si in discuri, Pulsatia acrului adus pentru racirea turbinei,rezutate ca yrmaré a modului de preievare a aerului de racirea numarulul finit de orificii prin care se distribuie aerul de racire pe turbina,dar si a efectului de ejectic care are caracter periodic pe discul de ‘turbina,precum si a inertie{ procesului de curgere sia dimensiunilor mici al intetstitiului de trecere a aerului intre diafragma 3i rotorul discului, Vibratiile discului se produc pe directie axisla,tanigentiala ai radiala,in functic de particularitatile constructive,de turatie i de factorii excitatori,cele mai importante fiind vibratiile care produc incovoierea discului. Formele de vibratie de incovoiere,(fig.71),sunt: a+, Vibratia de tip “umbrela “ b- este produsa de forts axialn .pulsatorie ,a arborelui, liniile de noduri sunt situate in central discului,iar discul ve deformeaza periodic sub forma unoR calote sferice. vibratia dupa diametere de noduri, ¢~ vibratia dupa cercuri de nod, a- vibratia avand forme combinate ale liniilor de noduri. 2,OD & © © O & @ Fig, 71 - Forme de dispunere ale liniilor de noduri la vibratia de incovoiere a discurilor. 1 = tip umbrela, 2- dupa diametre de noduri, 3- dupa eercuri de noduri. 4- forme combinare, Real discul are _un numar nelimitat de forme de vibratii dupa cercuri si diametre de noduridar prezinta interes numai formele periculoase care pot da regimuri de rezonanta in intervalul regimurilor de turatii side zbor specifice turbomotorului considerat. Peniru discurile rurbomotoareior,regimuriic deosebit de periculoase sunt cele corespunzand formelor de vibratie dupa dismetre de noduri Ja care antrenarea discului in miscare de rotatie poate duce Ja aparitia unor regimuri critice greu sesizabile prin metode obisauite,dar la care deformatiile in toate punctele discuini sunt deosebit de mari. Trebuie considerate obisnuit vibratiile discului dupa 1,2,3,4, diametre de noduri ,tinand seama de numarul celor cuprin3é in intervalul turatiilor de tucru ale motoruluiPericuloase sunt primele forme de vibratie care au frecvente mai joase. Cu cresterea numaruiui de diametre si cercuri de noduri ,cresc si frecvernele la care apar acestea jar deformatiile si solicitarile devin tot mai mici. Pentru discurile avand palete dispuse pe coroana,surtt caracteristice unele paniculsritat’ la vibratia lor,estfel: ~ cercutile si diametrele de noduri se prelungesc si pe ‘palete,discul formand un ansamblu unic, = aerofoliile paletelor vor fisolicitare suplimentar lavibratii de incovoiere (din cercurile de noduri) ; la vibratii de torsiune (din diametrele de noduri ; Ja vibratii si solicitari combinate cand pe aerofolie se digpun cectri si diametru de noduri,(fig.72), 503+ odata cu cresterea numarului de diametre de noduri discul avand palete pe coroana ,tinde sa-si apropie frecventa proprie de frecventa proptie a acrofolie. ore Preotente. ditculu’ cv palete fe clionreling, ‘de nodes Dispunerea cercurilor si diametrelor de noduri la discurile avand palete pe ‘coreana,si Variatia frecventelor proprii ale discului in functie de numarul de diametre de noduri. Fig. Discurile cu firme constructiva complexn (fig.73 ),au specific + - coroana are frecventa propric diferita de partea cemrala a discului, - frecventele intryului disc in ansamblu este diferita de frecventele proprii ale partilor componente, - frecventa proprie a ansamblului rezulta din considerarea Srecventelor proprii ale partilor componente, espectiv, Ve = 1 + 1? +h? + Fig. 73 — Schema de caleul pentru discul ¢u forma complexa. Calculul de vibsatie a digcului necesita: - determinarea frecventelor proprii si a freeventelor de excitatie pentru discul neantrenat in miscare de rotatic, + determinarea frecventelor proprii pentru discul antrenat in miscare de rotatie, - stabilireg regimurilor de rezonanta din diagrama de free vente. 3044.2, DETRMINAREA FRECVENTELOR PROPRII ALE DISCURILOR. Pentru discuri deosebit de periculoase sunt vibratiile dupa diametre de noduri, In calcul frecventelor proprii se va stabili daca discul este echipat cu palete, sau este fara palete,si daca este antrenat in miscare de rotate - Calculul frecventei proprii pentru diferite moduri de vibratie se face alegand initial discul fara palete pe coroana si apoi discul avand dispuse si palese. Metodele de caicul pot fi: . + Thttode simpli ii stabilite in limitele unor ipoteze admisibile pensmu discul dat. Veridicitatea calculelor va rezulta numaj dupa efectuarea unor determinari experimentale,in conditii reale de soliciteri,astfel ca sa fie apreciate totalitatea conditillor de functionare a discului situat pe rotoral turbomotorului, Metodele anslitice de calcul ale frecventelor proprii au ca ipoteze : + se considera discul ca avand o forma oarecare,grosimea variind in lungul razei sale, ~ discu) este in miscare de rovatie, ~ discul este solicitate mecanic si termic, - 8¢ considera un element de disc asupra caruia actioneaza fontele centrifuge, foriele interne, momente,pe directie radiala si ‘tangentials. Din ecuatia de echilibru,in care intervine : incovoierea placii,(sageata), ;cocficiearal p. (Poisson)smodulul de elasticitare E,al materialuhsi:grosimea bal elementului de disc,se calculeaza rigiditates cilindrica D=( E.b*) /[12.( 1 - u)] ,siapoi se obtine o ecuatie generala de forma commplexa care se rezolva pentru diferite cazuri particulare. 4.2.1. Determinarea frecventelor proprii ale diseulai avand grosime constants. 4.2.1,1.-Frecventa Propric a discului neantrenat in miscare de rotatit. Daca se considera un disc plan care vibrexza dupa diametre de noduri,pentry stabilirea ‘cuatici frecventei proprii se fac uratoarele ipoteze: - discul are grosimea constama, + discul este omogen si incalzit uniform, ~ discul vibraza dupa doua diametre de noduri, = dintr-un punct J ,afiet la raza 1 (fg, 74),pleace dous unde calatoare,in ambele sensuti,unde avand aceiasi viteza unghiulara, ~ sub actiunea unei forte exterioare punctul I,se de fofmeaza cu sageata y. ‘Deformatia discului pe circomiferinta, pentru doua diametre de noduri (m= 2),in functie de pozitia punctului pe disc definita prin unghiul @ ,cand turatia discului este nula , (Ga = 0) ,poate fir ~ _unda calatoare in sensul pozitiv al unghiului 9, - unda calatoare in sensul negativ al unghiului @, > unda stationara. 305Fig..74 Deformatia discului neantrenat in miscare de rotatie car cre toreazh dupa diametre de nodari. 1 —unda calatoare in sens pozitiv,2 — unda calatoare in sens negativ, 3 - unda calatoare stationara, Functia sinusoidei este, ¥ (1.,t) = Fr.cos ( mo).sin p.t a y—incovoierea discului (sageata),in punctul I,aflst la raza r,s avand nghiul 9, faia de a raza a discului aleasa arbitrar , la morentul de timp t, 1~ raza la punctul ales pe disc, - unghiul fata de pozitix razei r, F(@) ~o functie prin care se apreciaza particularitatile constructive si de solicitare in lungul razei discului, ee pulsatia vibratiel, p = 2.7-fnx — frecventa statica a vibratiei cand turatia discului este nula, m- numarul de diametre de noduri, cos (tip) —defineste deformatia discului pe circomferinta,la timpul t, sin (Bp) -defineste deformatia discului in timp ;in acelasi punct . Relatia (1),se poate exprimna sub forma, yerup,t) “1/2.F(r).sin t(ppyt /an - p) +/2.F¢ ).sin (Pmt /m+@) (2) senoteaza, Y= yi + ¥2 unde, * = 1/2.F(x).sin M.(pest /m - p) = 1/2.F(r).8in M(Pat M+ D sons oxi ide oral praca al) pe Pentru doua puncte situate la aceiagi raza f,dat ln momente de timp diferite,respectiv Ls tH, si coordonate (r,t) aver: yi = 172.F(p).sin m(pat/m- 9) iar la timpul tH),de coordonat (1,9 + pp-t/to),t + &¢) wm U2 F(r)sin m[pm(t + tym - (@ + Pet/m)] = = 172 F(P).sin m(Pe.t/m - @) @ Eu‘Din (3),rezulta ca in punctul de coordonate (r,9,t),se va obtine,dupa un timp th,aceiasi amplitudine y; care a existat in alt punci la momentul t,ceince este similar cy 0 rotire a disctlui in jurul axei sale cu unghiul suplimentar @ = pa.t; / M,cu.o viteza unghiulara 0 = 9) /t = pom =2 fing / i ‘Similar pentru yo,rotivea este in sens contrar,dar Cu aceiast viteza unghinlara tw. ~ Defottatia final y,a discului,in punctu! afiat la yaza r,se obtine din insumarea celor dous unde calatoare care au accleasi viteze unghiulare,dar sensuri comrarii,rezukand o unda calatoate stationara avand perioada , _ T=2.njm=1/ fos m — numarul de diametre de noduri, fas — frecventa satica, (Hz) ‘Turatia undei calatoare este thy = V2.7 = fing 10 La discul neantrenat in miscare de rotatie nu pot fi evidentiate experimental undele calatoatogre ,ci numai unda stationara reprezentand insumarea y= yi + y2. Pentru discul circular avand grosine constanta si neantrenat in riscare de ,considerand un numar “m” de diametre de 24 = pei(p.b/D) Pa - numarul diametrului de noduri considera, p= densitatea marerialului, discului, Ba = (A7.R Ym se obtine pulsatia in condi statice (ny ~ 0) ca find; Pet = Bu /R*).[D i(0.b)]"” iar Srecventa statica a anmonice! “mi” va fi, fo. Pm / (2-7) = [Bo/(2.n.B')}[D /(0.b)]"* inlocuind rigiditatea D,si considerand disul ca find in domeniul elastic de deformatic, (4=0,3),se obtine frecventa statica , fa =[ Bo-b/ (2.2.R)L[ E/(10,9-p))" Daca discul sc afla in stare elastica de deformatie, |i = 0,3 frecventa statica se obtine din, fang = (By 2.0’), E / 10,9.p)]"* In functie de conditiile de fixare a placii plane,cocficientul Ba .se schimba dupa numaral dGiametrelot de noduri ,m,; mumarul de cercuri de noduri,s,:8i de febul Bxari discus! ,care poste fi: placa circulara incastrata pe conturul exterior;placa circulara libera-placa ccirculara rezétnata la conturul exterior; placa cinculara incastrata Ja centra si libera la ‘margin.Valorile coeficientilor Bm, sum date in tabel, fs Discurile turbomotoarelor,mai ales cele de compresor axial,au grosife aproximativ constanta,inr raportul dintre prosimea b,si diametrol discului d,respecta conditia, Wd <1/541/ 10, putand fi considerat ¢a o placa incalzita uniform,frecventele proprii pentru diferite modari de vibratie rezultand din relatia de calcul data. Influenta incalzirii discului asupra frecventei statice f.<, 8 apreciaza prin intermediul modulului de clasticitate E,care scade pe masura cresterii cemperaturii materiafulut discului.Deoarece Pa, = ct..D = ct, R= ct, = ct, p =ct. ,raportul pulsatiilor la tempetaturile T, si la Ty=20°C , va 6, Post! Prao™ { Br / Ea]! iar frecventa, fot fexatelEx / Eo)? Cu cresterea temperaturii freeventa statica scade. Daca s¢ considera si influenta variatiei densitatii materialului in fiunctie de temperatura,relatia de cafcul a frecventei va fi, fran? = fnao [EPo/ Bo-pr)'? 4.2,1.2.Frecventa proprie a discufui antrenat in miscare de rotatic. Prin antrenare in miscare de rotatie pe disc se dezvolta si forta centrifuga care va determina cresterea frecventei proprii odata cu marirea tunitiei discului. Frecventa dinamica se obtine din, fina, ~ (fina? + Bang)" 308 - £ —, $s mi, (nr.diametre de noduri) ‘Schema de fixare a Nr fm=0 [m=1 [m=2 m=3 disculul, cete Placa circulara incastrata pe contur. 0 40,21_| 21,22 34,84 31,04 1 4 1 39,78 | 61 88,36 1 2 90_| 120,56 | 158,76 | 190,30. - —T ——=} 3 145,60 | 199,06 242,71 289,17 Placa circulara rezernata pe contur. (6 1497 [13,94 [25.65 = 1 1 [29,79 [48,51 | 70,14 : == =F | 2 [74,60 [102,80 | 134.33 ~ 1 | Flaca fixata fa centr . } o 737 | - 3,39 12,49 | 2991 {= 34,80 | 53,30 = { 2) 60,88 | - - : }3B — cooticiem care depinde de forms si particularitatile constructive si de vibrutie a discului, ny ~ turatia disculyi ,(rot/sec) Valorile copficientului B,penira discu! fixat la centru,gumt date in tabel, S Cerouri de m=0 [ m=! [m=2 [ m=3 noduri @ 1 235 | 403 C4 3,3 5,95 8,95 12,30 Undele colaroare ¥ fig.75),pat fi: + ta, in sensul ng de rotatic a discului , * fw ,in Sens contrar rotatiei discului, + stationare, Fig . 75 ~ Sensul undelor calatoare la discul aflat in rotatie. in caral eand unda calatoare sc deplageaza in sensu} rotatici si vibratia se considera dupa diametre de noduri,turatia discului n,,si cea a undei calatoare 1, se insumeaza, Na = ny + ne dar, fa = fndin/ = f/m, Ex = fein + Mame In cazul cand unda calatoure se deplasewza in sensul B,contrar sensuluide rotatie,turasia rezultama va fi, freeventa in sensul A,va fi, ny My = nd sau, Dp = foxain fin = fa f frecventa rezulanta va fi, fis = fain ~ 1.0 Pentru disc pat exists urmatonsele situatti: 5 <0, - unda calatoare se deplaseaza in fata raportatg la wn Punct dre referinta de pe disc,deci are sensul de rotetie al discului, Ogny >0,, - unda calatoare se deplaseaza catre in spate tata de punctul de referinta de pe dise, fy*O, -unda calatoare se deplaseaza cu aceiasi turatie pe care 9 are discul. Dintre cele trei cazuri posibile,situatia cea mai necorespunzatoare este cand ‘Ny = O,deoarece aceasta corespunde cu mentinerea unei deformatii thaxime si congtante » digcului fata de un reper exterior fix,nesituat deci pe dise, (Ca unnare din exterioru) discului mu vor fi abservate variatii de amplitudine in deformatia discului,(diametrele de noduri se menfin stationare fata de un reper exterior discului),dar in realitate toate punctcle materiale ale discului trec prin variatia de amplitudine intre valorile maxime si minime,cu o ciclicitate care depinde de numarul de diametre de noduri. Acest regin, On = G ,este un regim critic,flind periculos ,si care nu se poate sesiza ‘experimental decat folosind captatori inductivi dispusi perechi,unnl pe discul in miscare de rotatie si celalalt dispus pe carcasa fixa a sistemului, La roginiul critic, my = O,excitarea Is vibratic a discului se face cu forte mici si constante in timp. Forma ,pe circomferinta,a discului cand ng = 0-,8 va prezenta cao sinusoida ‘nemiscata in spatiu si timp. ‘Turatia disculu la regimul critic (ny = 0}, va fi, a= (finan ? 1) — Mer = 0 sau, Dace = fendi | 10 ar, fon ™ (enn + Bang]! deci, qa? = (Logan mn)? = (Ege fim)? + (BY?) nd Sati, Tye. (1 = Bim") = (fine)? turatig critica rezultand in final , Na * fn /{ 1? BY? Pentru vibratia dupa un diametru de nodurim = 1 ,si deoarece B > 1 ,rezulta ca pentru discul izolat,anirenat in miscare de rotatie ,1u poate apare vibratia critica, Regimul critic si viteze undelor cala toare sunt influentate in plus de ; + interferenta dintre paletele de stator si cele de rotor, - influenta reciproca intre rotoure , la turbornotonrele multirotoare, = Presiunea statica ncuniforma pe coroana discului, - medjul in care fucreaza discul,Cand undele calatoare se deplaseaza in sens contrar rotntiei (am < 0),mediul are efect de amortizare ,jar cand ny >0 mediul ajuta propagarea undelor calatogre. + starea de deformatic a discului.Deformarea margine’ discului produce o franare a deplasarilor undelor calatoare. Calculul mai precis a frecventelor proprii dinamice ale discurilor de forma oarecare,se poate face prin metode analitice complexe ,respectiv: 310{SEat mor tare sel plow ari ot coup, 4.2.1.3 , Calculal frecventei proprii dinamice cansiderand si efectul incalzirii. Se considera reJatia de calcul pentru freeventa dinamica,sub forma, fadin= [ faye? +B, ng? — Cat}! fo = fina * fn [Er/Eo]"” fxat ~ frecventa discului neantrenat in rotatie,dar incalzit, At= ter —t sen este diferenta intre temperatura coroanei si a centrului discului, C—epeficient rezuttar din conditia cA faasin = O,cand Temperatura At este ertica, O= faut + Bing - C.Ate Daca se impune variatia de temperatura crtica,rezuta constants C, C= [Cfaet) + Bima] / Ate In care, 43. DIAGRAMA DE FRECVENTE A DISCULUL Pentru stabilirea regimurilor de rezonemia sc intocmeste diagrama de frecvense,in intervalul turatiilor de lucru ale motorubui In diagrama, (fig. 76),8e reprezinta frecventele; - frecvemtele undelor calatoare f,,fp, ~ fieeventele propriidinamice ale discubui fy,calculate pentru 2,3 diametre de noduri si o, 1 cercuri de noduri, + frecventele de excitatic £., fas Kah Ka—tmumarul de excitatori.care pot fi: - rtumsrul de palete san de montenti, ~ numarul de orificii pentru acrul de racire. 1, — turatia discului . Intersectiile frecventelor proprii cu cele de excitatic in iotervalul regimurilor de Ineru ale motorului,definese regimurile de rezonanta.Fig. 76 - Dingrama de frecvente pentru disc, Regimul cel mai periculos se obtine pentru turatia motorului la care fy = 0. Acest regia critic ,precum si regimurile de rezonanta ,trebuie sa fic in afhra domeniului de turatie imaxima cu: £:15%, tgs la discul avand dona diametre de noduri, Pentru diminuarea efectelor vibratiilor discului si evizarea regimmriior de rezonanta dispuse in apropicrea turatiel maxime a motorului,pot fi luate unnatoarele masuri: 1 —elimainarea sau reducerea fortelor excitstoare, - schimbarea numarului si» pozitie! montantitor, - schimberea numarului de paletc de stator din reteaua treptel respective de compresor ean turbina, = reducerea grosimilor bordurilor de fuge ale palevelar de sintor, + schimbarea numarului si pozitillor orificiilor de aducere a Bie5 UNELE CONCLUZI PRIVITOARE LA REALIZAREA DISCURILOR PENTRU TURBOBOTOARELE DE AVIATIE. 1 =La diseul cu orificiu central,pentru micsorates tensiunilor tangentiale la. marginea orifichilui se va face un butuc mai gros. 2 —In zonele de treceré catre coroana,la flanse,la butuc,se fac racordari cu raze de 10 +20 mm-si chiar mai mult;pentru a se evita concentrarile mari de tensiuni. 3 — Discul nesimetric,cu gradient mare de temperatura,su este indicat a fi folosit momentului incovoietor dat de fosta de presiunea # gazelor pe aerofolille paletelor. 5 — Discul de turbing este cel mai solicitat termic,tensiunile totale putand depesi 5000 daNicmt 6 — La discurile subtiri,tensiunile din vibratii pot {i mari,impunandu-se o prelucrare foarte fina a suprafetelor,trecerile sa fie racordate,iar marginile orificiilor de trecere @ seruhui sa fic rotumjite. 7.~-Prezints importanta cuncasterea solicitariior a cboscala rezultate din conditiile de caplomtare 8 motoruiai pe avion,Cind necesara stablira corecta a resureixetale de functionare a 8- Cena eral (de focticare ja die,eoduse de momaatal de torsiane sunt mici si se pot neglija in calcul. 9 — Tensiunile date numai de fortele centrifuge,cand discul este uniform it i numai de densiratea p,a materialului si de viteza periferica u ,si nu depind de modula! de elasticitate E. 10 — Tensiunile termice,cand turatia este mila (@ = 0),pentru aceiasi lege de distributic a temperaturii pe raza disculuidepind de diferenta de temperatura intre coroaia si centrul disculsi si sunt proportionale cu variatia modniului de elasticnae E,si coeficientul de dilatare lineara oa materiahului. 1] — Daca raza exterioara a discului se modifica de K ori,dar se pastreaza aceleasi legi de variatie a grosimii [ b.(R/R,)] si de temperaturi ( t.(R/R,)], atunci tensnmile termice -~ se mentin aceleasi ca la discal initial,iax tensiunile date de forta centrifuga se schimba de K* ori 12 — Spectrul tensiunilor se schimba mult fa discurile avand corpul nesimetric, influentand substantial wnsiunile de incovoiere. 13- Pentru discul aftat in stare plastica de deformasie: - tensiunile radiale sunt mai mici decat la discul afi in stare elastica de deformatie, + tensiunile tangentiale sunt insa maj maricu exceptia partii de la. centrul discului unde pot fi cu pana la 20% mai mick pentru discul cu orificiu central,care se comporta mai bine in conditii de deformati plas14 — La discul incalzit neuniform, tensiumile tangentinie pot deveni negative int coroana 1a segimu) de pornire 8l motorului (cand dilatarea este impiedecata),coroana avand ncalzire mai rapida fata de centul discului. - ; ‘La oprirea motorului,xnal ales in aer,coroana s¢ raceste ial repede,si sper tensiunt tangentiale de sem contrar. ‘Cu urmure ,in explostare,spar tensiuni termice variabile care pot provoca fisurarea iscutui dupa un sumar mic de cickie! de porire ~ oprire a motoralu reprezesteand 1 ariatia grosimli discutul in hungul razed Tui, fn fig, 77, vo prezinn vacate nsiualor pentru diferte tipurt de discuricu sav fara palete pe coroana. Fig. 77 - Veriatia tensiunilor din forta contrifiagasitermice,pentru diferite tipuri de discuri, A tensiuni din fria centrifuga, B - tensiuni termice, 1 — disc fara palete, 2— disc eu palete. 546CALCULUL DE REZISTENTA SIDE VIBRATIE AL DISCULUI DE COMPRESOR CENTRIFUGAL, 6.1, Calculul de rezisteata. Determiinarea tensiunilor radiale si tangentiale oy,07,din disc, 8¢ face cu aceleasi ca si pentru restul discurilor,in imitele acelorasi conditi impuse in definirea marina tronsoanelor in care se imparte discubpentra calcul,inclusiv cu luarea in considerare a situatici discului la centru. Pentru calcul sefac ipotezele: - se inlocueste discul réalcu un disc echivalent,fiara palete, + prezenta paletelor s¢ aproximeaza prin marirca densitatii Glculal cast com a executatdine-un material cu densiate mai mere. Densitntea de calcul pe tronson rezutta din: = In discul svand palete pe o singura fits, Petir-P 1+ (bb )/ 2nReb) } In discul on palcte pe ambele fete Qetin. = .f 1+ (zbr.5)/ (Rab )] 8 - grosimea medie a paletei pe tronsomul de disc 8= G+ 52/2 p- densitatea materiauini discului real, - Iatimea tronsonului de paleta, , ‘b~ grosimea medie a tronsonuiy de disc, z—umarul de palete pe ambele fete laterale ale discubui, Re—zaza medie a tronsonului de disc fata de centrul discului, in care s-a notat ( fig.78). Fig. 78 -Notalii de calcul BS‘Tensiunilor d,07,in lungul razei discului au o variatie ca in fig. 79, 4 sh? S12 4 ¢ Ba oan OES Fig. 79 — Varintia tensiunilor in discul de rotor compresor centrifugal. 1 -la discul fara palete ,2,3 a discnl avand palete pe supragata Interala 6.2 Vibratia rotorului de compresor ceatrifngal Ipoteze: - = corpul rotorutul este mnsiv,frecventele hui find mutt in afisra juratiei minime de iucru 2 motorului, + palotele sunt elements similare placilor subtiri, vibratia lor poste provoca aparitia de fisuri sm chier ruperi prin oboseals materiabyhni. . Principalele forme de vibrati sunt untuttoarcic: A-— vibratia de incovoicre , (fig. 80 ),paletele comportandu-se ca bare. YY ee prima forma, adoua forma, ateisforma, apetra forma, Fig. 80 - Vibratia de incovoiere. 36Jn calcul frecventelor proprii se vor considera primele doua forme care ar putes fi cuprinse in intervalul turatillor de lucru ale motorului B- vibratia paletei co placa,(fg.#1),Ja care , umai o rica parte din paleta vibreeza, = gu frecvente proprii de 3 — 4 ori mai mari firta de celede incovoiere, = 1m sunt peticuloase deoerece s¢ situlaza in afara regimurilor de Jucru ale motorubsi. prima forma, a doua forma, Fig. 81 ~ Vibratin paletei ca o placa. (C— Vibratia paletelor impreuna cu discul ,(fig . 82). eee Fig. €2— Forme de vibrate a paletsloe inpreuna co disc. disculni, + formele de vibratie pot fi -in faza,san in contrafiza ,cu discul. > frecventele proprii se pot situa in intervaiyl regimurilor motorului, OT6.2.2. Determinarea frecventelor proprii ale paletel de reter.compresor ceantrifugal Datorita formel complexe a anssmibhuiui disc-palete,normal determinarea frecventelor propel ve Bice Din experimentari a rezuliat ca emplitudines maxima se obtine in zona unde paleta este (fig. 83 ) xe procedenza astfel: A Fig . 83 - Schenm de calcul, A— cand palata se considera cao bara. ; - se separa un element care face un unghi @ = 35°,fata de o paralela cu axa discului,si cure trece prin punctele A,B,ale placti (de regula unde incepe racordares),si punctul C,aflat unde paleta ate cea tani lata. S¢ considers elementul ca avand grosimea h = 1, . ~ glementul are lungimes YJatimea bi grosimea bh. Pentru bara in consola,frecventa proprie fimdamentala sc obtine din, §- 075 NEI (AN? Y' - hngimea bared, ‘E—modulul de elasticitate al materialulu, p- densitatea materiatahui, J—momentul de inertie, In care,

S-ar putea să vă placă și

• Portofoliu Pedagogie Băluță George Roberto - IA 933 SP

  

  Document5 pagini

  Portofoliu Pedagogie Băluță George Roberto - IA 933 SP

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări
• Băluță George Roberto - X-Ray NDT - 961 PAPM

  

  Document11 pagini

  Băluță George Roberto - X-Ray NDT - 961 PAPM

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări
• Solutii Constructive Motoare Aeroreactoare

  

  Document1 pagină

  Solutii Constructive Motoare Aeroreactoare

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Functia de Control - Bazele Managementului

  

  Document6 pagini

  Functia de Control - Bazele Managementului

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări
• Manualul Calitatii

  

  Document52 pagini

  Manualul Calitatii

  Camelia Lupu

  Încă nu există evaluări
• Atmosfera Standard Extinsa PDF

  

  Document6 pagini

  Atmosfera Standard Extinsa PDF

  Adi Ghita

  Încă nu există evaluări
• Standarde Asigurarea Calitatii

  

  Document48 pagini

  Standarde Asigurarea Calitatii

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări
• PL 01

  

  Document6 pagini

  PL 01

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări
• Curs 2 Calcul Reactiuni Si Dagrame

  

  Document23 pagini

  Curs 2 Calcul Reactiuni Si Dagrame

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări
• TQM - Managementul Calitatii Totale

  

  Document67 pagini

  TQM - Managementul Calitatii Totale

  Băluță George Roberto

  100% (1)
• Prezent Are

  

  Document1 pagină

  Prezent Are

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări
• Aparate de Bord Pentru Aeronave

  

  Document496 pagini

  Aparate de Bord Pentru Aeronave

  Băluță George Roberto

  100% (8)
• Masina Sincrona2014w

  

  Document41 pagini

  Masina Sincrona2014w

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări
• Masina Asincrona2014w

  

  Document40 pagini

  Masina Asincrona2014w

  Daniela Apostu

  Încă nu există evaluări
• Subiecte Pentru Lucrarea L - TH - 1

  

  Document1 pagină

  Subiecte Pentru Lucrarea L - TH - 1

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări
• Probleme Rezistenta Materialelor

  

  Document7 pagini

  Probleme Rezistenta Materialelor

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări
• Rezistenta Materialelor - A. Popa

  

  Document184 pagini

  Rezistenta Materialelor - A. Popa

  agent206

  Încă nu există evaluări
• Analiza Si Functionarea Conturilor de Cheltuieli, Venituri, Rezultate-El

  

  Document6 pagini

  Analiza Si Functionarea Conturilor de Cheltuieli, Venituri, Rezultate-El

  Luminita Elena

  Încă nu există evaluări
• Operele Si Cerintele Specifice Autorilor

  

  Document7 pagini

  Operele Si Cerintele Specifice Autorilor

  Băluță George Roberto

  Încă nu există evaluări