APC Definitie

Functie
Clasificare
Etapa defasurare
APC profesionale macrofage CD mofrologic, particularitati functionare
Aceasta separare este data de tipul de recunoastere
Initierea RIAdaptat nu se poate face de catre Ag native/ fie ele solubile sau membranare dar nu se poate face
nici de ctre Ag degradate solubile/ membranare deorece limfocitele (cel specifice in RIA) trebuie sa faca nu
doar recunoastere Ag non-self, ci sa-l si discrimineze trebuie sa aiba temeni de comparare.
Limfocitul recunoaste un FRAGMENT de molecula (epitop-cel mai mic fragment care poate fi recunoscut),
nu recunoaste o intreaga molecula
Conditii initiere RIA
1. Singura conditie in care avem RI este cea in care avem prezentate structurile, fragmentele Ag cele mai
mici (epitopii) impreuna cu moleculele de identitate.
2. Agentii patogeni pot patrunde prin anumite locuri: intratisular (mucoase, tegumente), intracirculator. Pt un
RIA, LT (care vor declansa RIA) se gasesc la nivelul OLS (ggl limfatici, splina), unde au niste teritorii
specifice:
LT zonele T dependente
LB zone B dependente
Trebuie sa se intalneasca structurile Ag prezentate cu limfocitele, desi sunt in teritorii diferite au nevoie
de un transportor.
Celulele care pot indeplini fct :
- sa se afle la portile de intrare
- sa recunoasca nespecific (fara sa aiba nevoie de prelucrare) Ag
- sa le transporte si sa le proceseze
- sinteza MHC
- ajung la OLS intr-o zona T/ zona B
sa prezinte
In OLS exista o circulatie permanenta a limfocitelor cu rolul de a verifica CPA
Daca Ag patrunde intratisular, la nivelul pielii sau a mucoaselor el va fi un Ag corpusculat care va fi
preluat de catre celulele ce se gasesc in acel loc, la portile de intrare: macrofage, CD tb sa fie capabile
sa recun Ag corpusculat, sa-l preia si sa-l conduca pe cale limfatica la ggl limfatic.
Ag patrunse intracirculator direct vor fi de obicei solubile si vor fi transportate pe cale sangvina si vor
ajunge mai repede la splina.

In consecinta, cea mai importanta functie CPA : RECUNOASTERE (legata de imunitatea innascuta) si
PREZENTARE (legata de imunitatea adaptativa)
initierea RIA prin stabilirea unei legaturi intre II si IA.
Functiile specifice ale CPA in intierea RIA
- capteaza Ag intratisulare/ intracirculatorii
- transporta Ag in OLS (limfatica/sangvina)
- proceseaza si prezinta Ag catre limfocite
Functii generale ale CPA in dezvoltarea RI
- declanseaza RIA
- contribuie la mentinerea in timp (prelungirea) a RIA atat timp cat este nevoie la un moment dat se
va stinge RIA : incetarea expunerii unui Ag
- participa la controlul (modularea) RI
LB activate nu pot trece intratisular
LT activate pot trece intratisular dar nu recunosc Ag decat daca este prezentata intr-un anume fel
CPA profesionale fac in mod curent :
Macrofage
- prezinta Ag in special cele corpusculate catre LT CD4+ (care vor fi LTH) si vor duce la activarea
LTB si activarea/amplificarea activarii pana la nivel optim a macrofagelor
Celule dendritice
- considerate de unii drept singurele APC profesionale pt ca sunt singurele care sunt capabile sa
prezinte Ag catre LT naive (nu s-au intalnit niciodata cu Ag)
- capaibile sa initieze RIC fata de Ag proteice
- etapa de priming/ activarea initiala
Limfocitele B
- nu toate/ nu oricand
- pot prezenta Ag solubile catre LTH si sa duca la declansarea RIU
Celulele epiteliale, mezenchimale care in urma unei infectii si a transform survenite la nivelul moleculelor
de expresie la suprafata acestor celule sau a unor transformari maligne ele vor exprima molecule MHC ar
putea activa anumite limfocite ar putea fi incluze in CPA ocazionale
La un moment dat toate moleculele care pot sa exprime molecule MHC II sunt considerate APC ocazionale.
Celulle endoteliale APC acazionale prezinta Ag LT aderente la endoteliu recrutare LT efectoare in
RIC
LB pot fi CPA in mod exceptional!

LB matur poate sa exercite functia de APC, dar plasmocitul (LB efector) NU mai poate indeplini aceasta
functie.
Etapele de desfasurare a functiei de APC
1. Captarea /endocitarea Ag
- pot fi captate Ag corpusculate captate fie prin mecanism direct (mediat Receptorial au receptori
de recun a PAMPs nespecifici prin care vor recunoaste moleculele asociate patogenului) sau prin
mecanism indirect, prin recunoasterea particulelor opsonizate/Ag solubile recunoscute direct (R) sau
indirect (pinocitoza)
2. Activarea metabolica in care sunt activate niste gene cu rol in sinteza proteica
- procesare Ag
- sinteza MHC
- conservarea o parte din epitopii dominanti cu scopul de a-i elibera treptat pentru modularea RI si
prelungirea lui cat timp e necesar
- maturizare funct ce implica si modificari fenotipice ce presupun sinteza unor molec care sa le permita
realizarea etapelor urmatoare
3. Transportarea prin comunicare (prin interm unei retele de molecule sintetizate ce includ citokine,
chemokine, molecule adeziune celulare CAM)
Arii T depend OLS vor fi recunoscute de chemokine si CAm indreptate spre loc specifica,
raman ancorate modific fenotip
4. Maturizare completa ajung la functia efectoare.
Au loc concomitent!
Origine APC profesionale
Cel stem hematopoietica dezv pe linia mieloida din care se vor dezvolta monocitele (forma imatura
aflata in circulatie a macrofagelor), ca sa treaca din circulatie in tesuturi in timpul maturizarii ele vor
exprima niste molecule de adeziune (chemokine complementare cu cele din tesuturile unde se vor duce)
Dupa trecerea in tt macrofage; in fct de stimuli primiti la locul unde ajung se vor diferentia in:
microglii (SNC), Kupffer, macrofage alveolare, osteoclaste.
CD au o forma imatura circulanta si o forma intratisulara
APC trebuie sa exprime molecule MHC si receptori. Primii exprimati sunt receptorii (majoritatea sunt
receptori de recunoastere ai patogenului) dupa care, ca urmare a activarii lor si a transf care se deruleaza
(etapa finala a maturizarii) vor exprima MHC.
Tipurile de R sunt relativi comuni intre macrofage si CD receptori PRR si BCR (bi cell receptor ?)
CD
PRR: TLR, R pt complement, R pt Ig

MHC: unele II/ unele I+II

LB
- nu prea exprima TCR
- RFcGR, R pt C
- MHC II
Macrofagele
Localiz: portile de intrare t conj, t limfoid, cavitati
- pot capta Ag pt ca au R de recunoastere a patogenului nespecifici TLR si au si R de recun indirecta a
patogenului molec opsonizante
- recunosc in mod special Ag corpusculate si patogenii extracelular
- acestea pe de o parte le recunosc, pe de alta parte le pot fagocita
- sunt capabile sa sintetizeze MHC s
- pot sa fragmenteze Ag corpusculare
- sunt capabile sa transporte toate chestiile :D si sa prezinte epitopii in complex cu MHC
DA=cea mai mica structura dintr-o molecula ce poate fi recunoscuta de situsul de recunoastere antigenica
Morfologie:
- monocitul repr forma imatura, ajunge in circulatie
- dupa o perioada de 12-36h intra in circulatie va fi atras in locul unde vor deveni rezidente si vor fi
transformate in macrofage
Etapa I
Captarea Ag poate sa fie prin recunoastere directa (R de recun a patogenului TLR v. Curs 1) si indirecta
prin recunoasterea structurilor opsonizate de C3b (fragmentul mare rezultat in urma hidrolizarii spontane pe
calea alterna a C), aree tendinta de a se pozita pe memr care nu prezinta struct de aparare (nonself) vor fi
recun C3b, nu patogenul de catre R pt C exprimati pe macrofage recunoastere indirecta!
Macrofagele recunosc prin RFcRG patogenii opsonizati cu Ig, cu Ac naturali (IgM) sau cu Ac ??
Macrofagele pot ingloba prin endocitare particule in fagozom dupa care incepe degradarea .
Celulele dendritice
- nr prelungiri pseudopode, f subtiri, efilate, f lungi 4-5x diametrul celulei
- seamana f mult cu cel din SNC -> denum cel dendritice
celule dendritice nelimfoide (tisulare) - cel dendritice Langerhans
- cel interstitiale
Inntraciculator valuroase
- sangvine
In plus la nivelul OLS aspectul este total diferit celule dendritice limfoide, care pot fi la randul lor
interdigitate (ariile OLS T dependente) si foliculare (ariile OLS B dependente).
- s-a demonstrat ca CD fac acelasi lucru
Ar trebui:

- capabile de recunoastre tb sa prezinte R spt C si R pt recun molec opsonizate cu Ig

Cele intratisul prezinta ac R si cele foliculare
- sa prezinte Ag si sa expuna MHC cele tisulare nu expun MHC, dar cele ... v.tabel
Diferenta : morfologie, localizare, receptori.
de fapt, toate aceste frome repr variante ale cel dendritice in diferite stadii de dezvoltare.
La niveul intratisular: cel Langerhans piele si mucoase, interstitiale ? avem nevoie de receptori
Dupa ce le-am transportat avem nu mai avem nevoie de R, ci de expunerea MHC si de chemokine si
molecule de adeziune.
In partea celalta toate tipurile expun MHC. Am avea nevoie de doua categorii avand in vdr ca difera localiz
lor se adreseaza unui client diferit: interdigitate in arii T dependente pt LT iar cele foliculare in arii B
dependente pt LB.
Se nume foliculare dupa localizare, nu dupa aspect.
In varianta in care ele transporta nu mai exprima pt ca nu mai sintetizeaza
Cel dendr valuroase=forme ale CD care in acel mom indeplinesc o anum functie (nu sunt specializate)
teoretic sunt aceleasi (CD), dar in fct de formele pe care le indeplinesc se modifica.
CD din tesuturi au rolul de a recunoaste, deci au nevoie de R, speudopode destul de groase ca sa capteze, nu
de MHC
CD activate tb sa fragmenteze, sa expuna, sa sintetizeze MHC, chemokine, molecule adeziune celulara
Ex : in maduva au fost descarcate in circulatie CD (imature, nu le numim in niciun fel), cand ajung la nivel
derm epiderm se transf in cel Langherhans cu anumite caracteristici (la limida derm-epiderm form un strat
compact patrulele de aparare pseudopode, groase, recunosc Ag opsonizate sau nu prin interm R PRR
Pathogen Recognition Receptor)
Ca urmare a recunoasterii incep sa se transforme, se vor transforma fenotipic atat sub aspect morfologic, cat
si sub aspectul moleculelor exprimate pe suprafata vor deveni de ex celule valuroase.
Vor intra prin vase eferente pana in ggl limfatic si se vor duce in paracortex (zona T dependenta) si pana vor
ajunge aici ele se vor schimba fenotipic in sensul in care peusdopodele vor deveni efilate, se num celule
interdigitale, ca functionalitate vor expune epitopul cu MHC II dupa care se vor aseza si asteapta sa treaca
limfocitul (o CD e vazuta de 200-400 limfocite) fenomen de supraveghere imunologica a limfocitelor
Cel interstitiale se localizeaza interstitial in numeroase tesuturi, nu difera ca morfologie mult de cel
Langherhans si prezinta R de recunoastere PRR si receptori care recun partic opsonizate. Ele au doua
directii. Daca merg pe cale limfatica imbraca forma valuroasa si se vor transforma in interdigitate, dar pot sa
mearga si pe cale sangvina, imbraca forma CD sangvine, vor intra prin artera splenica si se vor opri in zona
periarteriolimfoid sinus intern ? unde vor fi interdigitate. In acest loc va avea loc supravegherea imunologica
pana cand va fi un LT a carui situs de recun imunologica va fi compatibil conformational cu determinantul

antigenic expus prin MHC a.i. sa determine legarea acestor structuri ceea ce va duce la modificarea
tsructurii R care la duce la..sinteza proteica bla bla
?
Traficul limfoid
- se pot duce in zona B dependente la nivelul foliculilor limfoizi celule foliculare care vor expune
determinantul antigenic catre limfocitele B
CD Langherhans recunosc Ag corpusculate si solubile. Ca urmare a activarii lor isi schimba forma, intra in
circulatia limfatica, se duc in zona T dependenta la niveulul ggl. Ca urmare a maturarii functionale exprima,
pe langa DA impre cu MHC, au nevoie pt activarea completa a LT este necesara transmiterea unor semnale
accesorii prin interm molec costimulatorii CD80, B7 1, B7 2
Pentru ca la niv ariilor T dep are loc pcs cooperare dintre APC si LT, prin care se activeaza LT si va
transmite la randul lui semnale stimulatorii catre APC in cazul macrofagului se obtine maturarea
completa si activarea acestuia poate distruge in totalitate patogenul.
Stimulii pt Langherhans : LPS, ...TLR4, CPG ?? motive CG din structura ADN viral si bacterian in
final se va activa NFKb ?
- rezultatul final al recun va fi activarea transcriptiei nucleare ;
- NFKb va duce la sinteza de citokine inflamatorii cu rol in reactia inflamatorie la locul de patrundere
a Ag, chemikine ce permit migrarea catre OLS si molecule adeziune celulara care permite atasarea in
zone spcifice.
- Important este sexprimarea moleculelor costimulatorii care permit activarea completa a LT si
indeplinarea fct efectorie a acestora
LB in functia lor de APC
- LB ca si celelalte CPA prezinta R pt PRR si pt molecule opsonizate
- Recunosc mai ales Ag solubile
- Prelucreaza, proceseaza, transporta Ag, sintetizeaza molec MHC si expun DA impreuna cu ele
CD
- Capteaza Ag mediata R, prin macrochinocitoza??
- Expresia MHC scazuta la poarta de intrare si crescuta la locul de prezentare
- Stimuli costimulatori sunt molec CD 80, CD 86, B7 1, B7 2 consticutiva si cu posibilitate de
crestere
- Prezentare Ag: atat Ag virale cat si alergeni
- Distributie: ubibuitara
Macrofage
- capteaza R direct/indirect, prin fagocitoza
- expresia MHC este indusa
- Stimuli costimulatori sunt molec CD 80, CD 86, B7 1, B7 2 inductibila
- Prezentare Ag: Ag corpusculate patogen extracelular
- Distributie: tt conjunctiv, cavitati, tt limfoide
LB

prin R PRR, prin IgG

expresia MHC este constitutiva si indusa ca urmare a recunoasterii
Stimuli costimulatori sunt molec CD 80, CD 86, B7 1, B7 2 inductibila
Prezentare Ag: proteine solubile ex. toxine
Distributie : sange periferic (se adreseaza Ag care patrunde pe cale sangvina)