UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

INFLUENA GENULUI ASUPRA

PREFERINELOR CROMATICE

Dima Paula
Enache Alina
Pupzan Elena
Seria I,Grupa II

Rezumat

Cercetarea de fa i propune

s evidenieze diferenele n ceea ce privete

preferinele cromatice ala ambelor sexe femenin i masculin.Cu alte cuvinte vrem s
demonstrm statistic c preferinele cromtice (variabila dependent) sunt influenate
de genul subiecilor (variabila independent),motiv pentru care au fost alei subieci
aparinnd amberlor sexe.
Studiul a fost realizat pe dou eantioane alese aleatoriu,de gen masculin i feminin
cu vrste cuprinse ntre 19-30 ani.Cu scopul de a surprinde aceste diferene s-a utilizat o
fi de lucru ce ilusteaz 10 figuri geometrice colorate diferit dintre care 5 sunt culori
deschise,calde i alte cinci culori nchise.
Datele obinute au fost centralizate i analizate din punct de vedere al frecvenei cu
care fiecare culoare a aprut n alegerile att ale femeilor ct i ale brbailor. Rezultatul
obinut n urma prelucrrii datelor relev faptul ca femeile au ales cu preponderen
culorile deschise iar brbaii pe cele mai nchise.Datele arat o diferen semnificativ
ntre alegerile femeilor i cele ale brbailor.n consecin ipoteza cercetrii a fost
confirmat.

1. INTRODUCERE

Prin analizarea preferintele unei persoane pentru anumite culori se pot obtine date
importante despre structura personalitatii. Exista multe cercetari care au ajuns la
concluzia ca exista o relatie intre preferinta pentru o culoare si starea afectiva precum si
atitudinala interna. Astfel, culorile reprezinta un bun element ce ajuta la
psihodiagnosticare. In momentul in care alegem o culoare, nu facem altceva decat sa ne
proiectam in exterior starile si trairile interioare.
Sunt cunoscute

cateva teste cromatice celebre, larg utilizate in psihodiagnoza

personalitatii, precum testul color Lucher, testul piramidei culorilor Phister- Heis sau
testul proiectiv- verbal dezvoltat de Birren. Aceste teste au fost create in urma
numeroaselor cercetari referitoare la relatia dintre preferintele cromatce si
personalitate, insa complexitatea lor este mai mare decat se poate astepta , deoarece si
alte variabile pot influenta preferintele, spre exemplu cunoscutul fapt ca anumite culori
preferate sunt determinate si sociocultural, conditionate nu doar de valori sociale, ci si
de contextul social. De asemenea, in momentul in care o persoana isi exprima preferinta
pentru o anumita culoare, nu trebuie sa fie influentata sau conditionata de factori
externi. De exemplu, anumite persoane pot sa aleaga sa se imbrace frecvent in roz
pentru ca aceasta culoare este in tendinte, pentru ca in magazine predomina aceasta
culoare, dar preferinta nu se bazeaza pe o optiune personala reala
In cartea Culoarea in viata noastra a lui Pavel Muresan, sunt enumerate cateva
corelatii, identificate de F. Birren, intre tipul temperamental si preferinta cromatica.
Temperamentul reprezinta acea latura a personalitatii care este cel mai usor de
observat. Acesta este determinat genetic , insa contextul sociocultural, precum si felul in
care persoanele din jur reactioneaza la temperamentul unei persoane poate influenta
cel putin manifestarea acestuia comportamentala.
3

Varsta si sexul reprezinta de asemenea factori importanti ce influenteaza preferintele

cromatice. Astfel, tinerii si femeile, in general, prefera nuantele luminoase, deschise; la
batrani si la barbati se constata mai degraba o preferinta pentru culorile mai sobre, mai
sterse.
Cercetatorii din Newcastle (Marea Britanie) au realizat un studiu care demonstreaza
ca preferintele cromatice difera in functie de sex si provin de la ocupatiile primitive ale
oamenilor, ce erau diferite pentru femei si pentru barbati. Daca barbatii prefera
albastrul, datorita faptului ca vanau sub cerul liber, femeile sunt atrase de culoarea roz,
ele ocupandu-se in trecut cu culegerea fructelor, care la maturitate erau de culoare roz,
spre rosu. De asemenea, nu exista doar o tendinta innascuta catre alegerea unei
anumite culori in locul alteia, ci si dobandita. Ina ca de la nastere bebelusii de sex
feminin sunt diferentiati de cei de sex masculin prin acoperirrea cu un material de
culoare roz, in timp ce baietii sunt acoperiti de un material de culoare albastru.Astfel,
practic prima culoare cu care ei sunt imbracati este aleasa astfel incat sa se respecte
aceasta norma. Adultii isi invata copiii cu anumite culori (prin haine si jucarii). Astazi,
baietii care se imbraca in roz sunt vazuti ca prea feminizati, vulnerabili si insuficient de
maturizati.Multi le pun la indoiala si preferintele sexuale ale acestora, in timp ce fetele
imbracate in albastru sau alte culori inchise sunt considerate atractive, deoarece in
subconstient sunt vazute ca mai serioase si mai greu de cucerit. Cu toate acestea,
importanta si efectul cromaticii devin evidente doar atunci cand nuantele cromatice ne
influenteaza fie in mod placut, fie intr-unul mai putin placut. Fiecare dintre ele ne
transmite ceva si ne poate influenta starea sau cel putin parerea pe care ne-o formam
asupra unui obiect sau persoane din jurul nostru. Iata in continuare cateva consideratii
asupra culorilor si modalitatii de folosire a lor.
Pentru a intelege limbajul culorilor, mai ales considerate ca modalitate de exprimare
a trairilor interne, a atitudinilor specifice personalitatii noastre, trebuie sa cunoastem
interpretarile care au fost asociate culorilor, luate separat si interpretate la modul
4

general si ca preferinta constanta, si nu numai intr-un context specific, cand alegerea

unei culori poate sa fie influentata chiar si de starea fizica din acel moment
Semnificatii
1. Alb - din punct de vedere psihologic, albul simbolizeaza inocenta, puritatea, linistea
sufleteasca, este probabil culoarea a carei semnificatie este cel mai larg cunoscuta, in
special datorita unor somboluri precum porumbelul pacii sau rochia de mireasa.
Persoanele

care

prefera

albul,

sunt

sincere,

prietenoase,

intelegatoare.

2. Albastru - este o culoare rece, odihnitoare, care relaxeaza, detensioneza; folosita insa
in exces, poate provoca depresii. Persoanele care prefera aceasta culoare pot sa fie
calme, pasnice, echilibrate, genul de oameni care obordeaza cu rabdare problemele si le
rezolva in aceeasi maniera. Mai poate sa exprime si optimism, loialitate si iubire.
3. Galben - este o culoare calda, fiind considerata cea mai vesela dintre culori. O actiune
prelungita poate sa induca stari de oboseala, in special daca tonurile sunt aprinse.
Contrar credintelor populare, in care galbenul este asociat cu gelozia, din punct de
vedere psihologic, aceasta culoare exprima in general spontaneitatea, originalitatea,
veselia. Persoanele care o prefera sunt active, ambitioase, optimiste comunicative.
4. Gri - in general griul este considerat neutru din punct de vedere psihologic si
fiziologic, el este plasat undeva la jumatatea drumului dintre alb si negru. Griul are
proprietatea

de

atenua

efectele

culorilor

cu

care

este

combinat.

5. Brun - se obtine din rosu si galben si exprima dorinta de confort. Persoanele care
prefera aceasta culoare manifesta o nevoie crescuta pentru confort fizic si liniste, chiar
incapacitate de a se adapta la medii mult prea dinamice, si un oarecare conservatorism.
6. Negru - induce de obicei interiorizarea, depresia, nelinistea sufleteasca. Este asociata
(in cultura noastra) cu doliul si tristetea. Preferinta pentru negru, in special dupa
anumite varste, cand in mod normal criza adolescentei s-a incheiat, poate sa denote
revolta fata de mediul in care traieste sau fata de viata sa in general, renuntare,
5

nemultumire, depresie. Nu uitati, trebuie sa fie o optiune strict personala, persoana

respectiva sa prefere aceasta culoare in mod obisnuit, sa o aleaga in orice situatie. Daca
alegem o tinuta neagra pentru o seara speciala, nu putem sa vorbim despre o preferinta
generala pentru aceasta culoare, ci numai despre alegerea ei pentru ocazii deosebite .
7. Oranj - este o culoare calda care exprima optimismul, creeaza senzatia de apropiere,
fiind chiar mai activa decat galbenul. In execes, devine iritanta. Cei care prefera aceasta
culoare sunt energici, implicati in actiune, increzatori in fortele proprii, sociabili.
8. Rosu - o culoare foarte calda, provocatoare, stimulativa (intelectual si fizic), care
favorizeaza asociatiile de idei , mobilizatoare. Este specifica persoanelor active, cu o
vointa foarte puternica, independente, uneori agresive ( a nu se intelege in plan fizic, cat
mai ales in urmarirea scopurilor sau in exprimarea convingerilor). Cei care prefera rosul
pot sa fie si excentrici, sunt senzuali, competitivi si dominanti. Foarte energici, simt
nevoia de a se implica in permanenta in diferite activitati.
9. Verde - este o culoare rece, linistitoare, ce predispune la meditatie si relaxare.
Favorizeaza, la randul ei, asociatiile mintale si concentrarea. Este preferata de persoane
indraznete, perseverente, insa mult mai inclinate spre viata interioara decat cei care
prefera rosul. Ei nu se impun ostentativ, insa au nevoie de aprecierea celorlalti..
10. Violet - se obtine din rosu si albastru, in consecinta prezinta trasaturi ale ambelor
culori. Are un efect contradictoriu: atractie-respingere, optimism-nostalgie. De aceea ea
mai este interpretata si ca dorinta de unificare a impulsurilor. Cei care prefera violetul,
cel mai adesea, cauta satisfactia personala in relatiile cu ceilalti, si dezvolta cu usurinta
relatii. Ca rezonanta afectiva insa, exprima melancolia sau tristetea.

2.METODA
2.1. SUBIECI/PARTICIPANI
Pentru realizarea experimentului, am ales aleator doua eantioane a cte 30 de
subieci. Primul eantion a fost alctuit din 30 de brbai cu vrsta cuprins ntre 19-30
de ani. Al doilea eantion a fost selectat aleator nsumnd tot 30 de subieci de sex
feminin cu vrsta cuprins ntre 19-30 ani. Ambele grupuri au fost supuse testrii pentru
a stabili cum influeneaz genul preferinele cromatice. Subiecii au efectuat testele
aproximativ la aceleai ore (12-14), deoarece momentul ales pentru testare are o
importan foarte mare asupra concentrrii ateniei strii fizice i psihice n care se afla
subiectul testat.
Subiecii au fost de ambele sexe i nu au fost supui altor stimuli perturbatori.
nainte de nceperea testrii, li s-a inut un scurt instructaj n legtur cu ceea ce trebuia
ndeplinit n efectuarea probei i ndrumai, pentru a nelege ct mai clar cerina.

2.2 Instrumente folosite i procedura

Aparatura/instrumentele folosite reprezint un aspect deosebit de important n
realizarea proiectului i obinerea unor date valide despre influena genului asupra
preferinelor cromatice. Astfel, s-a folosit o fi de lucru simpl ce ilustra 10 ptrate de
culori diferite,5 de culori deshise calde i alte 5 de culori nchise. Subiectul a avut ca
sarcin alegerea a trei culori pe care le prefer indiferent de locul lor n ierarhia
preferinelor. Rezultatele obinute n urma analizei alegerilor subiecilor sunt reunite n
final i redau influena pe care genul o are asupra preferinei cromatice.
Faza de instruire
Experimentatorii au inut un scurt instructaj prin care s-au asigurat c subiecii tiu
ceea ce au de fcut. Astfel, le-au fost explicat subiecilor c trebuie s aleag din cele 10
ptrate colorate doar trei i anume cele care corespund cel mai mult cu preferinele lor
7

n ceea ce privete cromatica.ntruct proba a fost simpla nu au existat nenelegerei n

ceea ce privete modul de rezolvare al cerinei i de desfurare a probei.
2.3 Design experimental
Ca variabil dependent avem preferina cromatic, cuantificat prin frecvena
apariiei unui culori.
Variabil independent de care experimentatorii au inut cont este genul subiecilor
din cele dou grupuri.
REZULTATE

Datele obinute n urma completri fielor de ctre subieci au fost restrnse sub
forma unor tabele, cuprinznd frecvena apariiei cuvintelor, urmrindu-se punerea n
evident a diferenei dintre alegerile femilor i cele ale brbailor.
n acest raport de cercetare, ipoteza cercetrii (H1) este urmtoarea: genul
influeneaz preferinele cromatice. Ipotez de nul (H0) este urmtoarea: nu exist
diferene semnificative statistic ntre alegerile fcute de femei i brbai n privina
culorilor .
Calculele au artat c 86% din femei au ales culorile deschise i doar 14% culori
nchise,n timp ce 77% din brbai au preferat nuanele nchise i doar 23% pe cele
deschise.

TABELUL CULORILOR DESCHISE

FEMEI

BRBAI

1.

GALBEN(1)

17

2.

ROZ(4)

15

3.

ROU(6)

20

4.

MOV(7)

12

5.

ALBASTRU(10)

14

Dup cum evideniaz tabelul de mai sus n care au fost grupate doar culorile
deschise,alegerile femeilor sunt mult mai numeroase n comparaie cu cele ale
brbailor.Tabelul urmtor n care au fost grupate cele 5 culori de nuane
nchise,nregistreaz un numr mai mare de alegeri din rndul brbailor.

TABELUL CULORILOR NCHISE

FEMEI

BRBAI

1.

ALBASTRU(2)

20

2.

INDIGO(3)

14

3.

VERDE(5)

16

4.

MARO(8)

5.

GRI(9)

11

4. CONCLUZII
Am pornit n acest studiu, aa cum am precizat de la nceput, de la ideea c variabila
gen va influena preferinele cormatice ale subiecilor. Experimentul nostru

demonstrat acest fapt, ipoteza conform creia femeile fa de brbai vor prefera culori
mai deshise,mai calde fiind confirmat,ceea ce relev faptul c genul subiecilor
influeneaz n oarecare msur alegerile,preferinele pentru anumite obiecte,lucruri
sau n cazul acestei cercetri preferina pentru anumite culori.

10

BIBLIOGRAFIE
1.M.Aniei(2007),Psihologie experimental,Polirom,Bucureti
2.M.Aniei(2010),Fundamentele psihologiei,Editura Universitar,Bucureti
3. M. Golu (2004), Fundamentele psihologiei, Editura Universitar,Bucureti
4. A. Cosmovici (1996), Psihologie general, Polirom, Iai

11

ANEXE

Fia de lucru
Nume.....................................
Prenume...............................
Vrsta...................................
Sexul....................................
Din cele 10 ptrate colorate ilustrate pe fi alegei pe cele trei care considerai c
v reprezint i pe care le preferai.

1)

2)

3)

4)

5)

7)

6)

8)

12

9)

10)

13