Intrebari la examen pentru studentii anului IV medicina generala

1. Toaleta primar a nou-nscutului, ngrijirea pielii i a bontului ombilical n sala de natere. +

Pentru orice manipulare a nou nscutului cadrele sanitare se vor spla pe mini cu ap cald i spun.
ngrijirile medicale ale nou nscutului ncep imediat dup expulzia acestuia prin punerea pe o mas
special acoperit cu un scutec steril.
1. Prima manevr este aspiraiile secreiilor din nas, gur i faringe cu ajutorul unei sonde cu Nelaton
moale pn se instaleaz prima respiraie.
2. Legarea, secionarea i pansarea cordonului ombilical - se face imediat dup ncetarea pulsrilor
cordonului. Aceasta se face ntre 2 pense hemostatice localizate la 15 20 cm de abdomenul copilului,
apoi se face secionarea ntre aceste pense.
Legaturarea se face cu fir de in, cnep, mtase steril. Acesta se face circular la 2 cm de peretele
abdominal ncrucisndu-se de 2 ori apoi cu un foarfece curb steril se taie cordonul la 1 cm deasupra
legturii.
Se aplic o pictur de tinctur de iod pe bontul tiat, apoi capetele rmase libere se nnoad pe bont
pentru siguran. Apoi se face pansamentul steril cu tifon n jurul bontului i apoi aplicarea unei fei sterile
peste abdomenul copilului.
Pansamentul va fi strict supravegheat 24 de ore pentru a surprinde eventualele hemoragii.
3. Concomitent cu legarea i pansarea cordonului ombilical se face aprecierea strii clinice
a nou nscutului la 1,2 i 5 minute de la natere, aceasta se face cu ajutorul scorului Apgar.
4. Spalarea nou nascutului imediat dupa nastere nu se indica pentru a nu indeparta vernix caseosa. Se face
exceptie la nou nascutii cu tegumentele patate de sange sau meconiu. n situaia unui copil sntos,
scldatul este permis la 6 h dup natere, cu condiia c nou- nscutul are temperatura corporal normal,
camera este nclzit i exist ap cald.
mbrcarea nu are restricii. Copilul este mbrcat ntr-un: maiou de bumbac; combinezon; costuma de
bumbac/ln; cciuli de bumbac/ln; ciorapi de bumbac/ln; pampers; cearaf. Copilul nu se nfa
strns.
5. Profilaxia gonoblenoreei. Se recomand folosirea unguentului de 1% tetraciclin sau eritromicin de
0,5% care nu sunt duntoare, scumpe sau dificil de ntrebuinat. Profilaxia gonoblenoreei se va efectua
peste o or de la aflarea copilului n contact piele-la-piele cu mama, pentru a nu mpiedica acest contact.
2. Metoda kangoroo.Indicaii,contraindicaii,tehnica efecturii. +
Contactul piele-la-piele este una dintre cele mai eficiente metode utilizate la ngrijirea copilului,
deoarece asigur meninerea temperaturii acestuia, faciliteaz alptarea la sn i contribuie la mrirea
duratei de alptare la sn. Att tatl ct i alt membru al familiei va fi ncurajat s participe la aceast
metod de ngrijire a copilului.
Este necesar de a cunoate i urmri cteva condiii necesare:
Metoda poate fi aplicat numai pentru copiii care nu au probleme de sntate, deci copilul trebuie
s respire regulat, s lipseasc semnele de cianoz, semnele oricrei alte patologii sau prematuritatea
pronunat;
Copilul este lsat gol, cu excepia unui mic cearaf, fiind plasat direct pe pielea mamei, ntre snii
acesteia;
Mama acoper copilul cu hainele sale punnd deasupra lui o plapum. Ea se poate acoperi pe sine
i pe copil cu o alt plapum. Dac mama poart mbrcminte comod cu cordon n jurul taliei, acest fapt
va permite pstrarea copilului ntr-o poziie comod, el putnd fi uor i frecvent alimentat. Din aceast
poziie mama va fi extrem de receptiv la orice necesitate a copilului;
Dac mama nu poate s menin permanent copilul n contact direct piele-la-piele, pe parcursul
acestei perioade el va fi mbrcat n cteva straturi de hinue calde, fiind acoperit cu o plapum i plasat
ntr-un loc cald.
Contactul piele-la-piele pe parcursul a 1,5-2 h post-partum este important deoarece:
Nou-nscutul se adapteaz mai uor mediului nconjurtor;
Alptarea la sn decurge mai uor;

 Perioada alptrii este de mai lung durat;

Nu va fii nevoie de aplicat copilului, tratamentul necesar, n cazul ngrijirii incorecte n primele
ore de via;
Schimbul bilirubinei se va mbunti;
Mamele sunt mai puin stresate dup natere - luzele sunt linitite, stau mai mult timp cu copilul
lng ele, l in mai mult n brae;
Durerea postnatal i oboseala se dau uitrii mai repede. Mamele cunosc mai bine capacitile
copilului, se neleg mai bine, ntre mam i copil se nate o relaie puternic chiar din primele minute de
via;
Relaia dintre mam i copil este mai bun pe parcursul vieii.
3. Adaptarea nou-nscuilor sntoi . ngrijiri neonatale postpartum.Realizarea contacul dintre prunc,
mam i familie. +
Tranziia i adaptarea la via extrauterin n acest proces 4 categorii de fenomene sunt primordiale pentru
a ajuta nounscutul n primele minute de via: respiraia, circulaia, termoreglarea i homeostazia
glucozei.
Perioada post-partum este important att pentru mam, ct i pentru nou-nscut din cauza adaptrilor
fiziologice ce se produce n acest rstimp. De aceea ngrijirea luzei i nounscutului n perioada postpartum va fi continu i va include cele mai bune practici bazate pe dovezi. Ingrijirea nou-nscuilor n
Republica Moldova are la baz ghidurile clinice care au fost elaborate n scopul de a ajuta personalul
medical s ia decizii privind ngrijirea nounscuilor.
Conform recomandrilor Ghidurilor Naionale (B i C n toate reviziile) ngrijirea nou-nscuilor sntoi
n salonul mam-copil are la baz urmtoarele aspecte:
- Condiiile pentru promovarea roomingului trebuie create (aflarea n comun a mamei i nou-nscutului)
n toate maternitile; - Alptarea precoce conform celor 10 pai, recomandai de OMS/UNICEF (dup ce
s-a constatat cu certitudine c respiraia a fost iniiat normal, pruncul este adus mamei pentru alptare);
- Profilaxia hipotermiei prin monitorizarea permanent a temperaturii nou-nscuilor prematuri cu
greutatea sub 2000 g (nou-nscutul va fi protejat de rcire excesiv, fiind bine uscat i nvelit);
- Implementarea metodei de ngrijire i nclzire a prematurilor piele-la-piele;
- Crearea condiiilor de ngrijire delicat, inofensiv i uman a nou-nscuilor cu retard de cretere
intrauterin, a pruncilor bolnavi i a prematurilor cu greutatea sub 2000 g la nivelele II i III;
- Aprobarea unui model unic de diagnostic al afeciunilor hipoxice ale sistemului nervos central la nounscui;
- Aprobarea unui model unic de ingrijire uman a nou-nscutului i, n special, a celor cu greutate mic la
natere;
- Screeningul nou-nscuilor pentru depistarea fenilcetonuriei.
Primul contact dintre prunc i familie
Contactul permanent al nou-nscutului cu mama trebuie stimulat imediat dup natere. n acest scop
maternitile trebuie s dispun de saloane mici, unde mama poate s se afle alturi de pruncul ei. Un
salon trebuie rezervat pentru nou-nscuii n stare satisfctoare ale cror mame sunt obosite sau nu se
simt bine. Copiii, care necesit ngrijire i monitorizare intensiv, de asemenea trebuie s fie mpreun cu
mamele. Numai copiii i mamele n stare grav i foarte grav pot fi izolai pe perioada de tratament,
asigurnd condiii pentru ca mamele s poat participa la ngrijirea copiilor grav bolnavi.
Reguli pentru asigurarea contactului ntre mam i nou-nscut: contactul dintre mam i nou-nscut
trebuie stabilit imediat dup natere procedurile obligatorii de ngrijire a nou-nscutului pot fi amnate
pentru mai trziu, astfel nct prinii s se afle un timp mai ndelungat cu copilul lor contactul
permanent dintre prunc i mam poate fi amnat la insistena mamei membrilor familiei trebuie s li se
permit vizite fr restricii, la discreia mamei, i fr a incomoda celelalte luze din salon. Dac este
posibil, trebuie s li se permit i tailor s beneficieze de intimitate cu nou-nscutul. Slile din materniti
trebuie amenajate astfel nct s asigure un confort familial.

4. Tehnica i poziiile de alptare la nou nscut n dependen de vrsta gestaional. Metodele de

realizare ale alimentaiei
Referiri la poziie
Aezat bine, copilul prinde fr nici un efort, cu ajutorul buzelor, o parte din areol.Gura copilului trebuie
s fie larg deschis, iar buzele ntoarse n exterior.Limba copilului trebuie s se afle n zona maxilarului
inferior, astfel ca mpreun cu el s fac o micare vluroas de stoarcere a laptelui, prin comprimarea
rezervelor de lapte contra palatului gurii.Limba trebuie s se vad n spaiul dintre buze i sn.Copilul
suge ncet i profund. nghiiturile lui pot fi vzute sau auzite.inut prea aproape de mam, copilul poate
atinge snul cu brbia sau nsucul. Mama nu trebuie s-i fac griji n privina respiraiei copilului. Nasul
copilului are o astfel de structur, care i permite s respire anume dintr-o astfel de poziie. Doar n cazuri
de excepie, copilul va respira cu greu, ncepnd s fie agitat din cauza imposibilitii de ai mica liber
capul: (de exemplu copilul este blocat ntr-o anumit poziie de ctre mna mamei).Cnd copilul este
bine poziionat, laptele curge bine, iar alptarea nu provoac dureri.
CE Metode de alimentare pe cale oral SUNT?
Sptmni, Greutatea
Metode de
vrsta de aproximativ alimentare pe
gestaie
cale oralnainte
de 30

Tub naso-gastric

30 32

Alimentare cu can

32 +

+/- 1300 g

36 +

+/- 1800 g

Alptarea e posibil
Alptarea este bine
coordonat

5. Cei 10 pai pentru primirea titlului de "Spital - prieten al copilului". +

n 1989, OMS i UNICEF au elaborat Declaraia comun Protejarea,ncurajarea i susinerea alptrii:
rolul specific al serviciilor de maternitate. Acest document descrie modul specific n care maternitile
pot promova alptarea.
Cei Zece Pai pentru o alptare ncununat de succes sunt un rezumat al principalelor recomandri ale
Declaraiei comune i reprezint baza pentru Iniiativa Spitalul Prieten al Copilului. Dac o
maternitate dorete s fie desemnat Spital Prieten al Copilului, ea trebuie s respecte i s pun n
aplicare toi cei 10 pai.
1. S aib o politic scris privind alptarea care s fie comunicat regulat ntregului personal de ngrijire.
2. S instruiasc ntregul personal de ngrijire n scopul aplicrii acestei politici.
3. S informeze toate gravidele despre avantajele alptrii i aspectele practice ale alptrii.
4. S ajute mamele s nceap alptarea n primele cinci minute dup natere sau imediat ce mama i
revine dup anestezie (pentru naterile prin cezarian cu anestezie general).
5. S arate mamelor cum s alpteze i cum s menin secreia lactat chiar atunci cnd sunt desprite
de copiii lor.
6. S nu ofere nou-nscuilor alimente sau lichide, altele dect laptele matern, cu excepia cazurilor cu
indicaie medical.
7. S practice rooming-in-ul, care permite mamei i copilului s rmn mpreun 24 ore pe zi.
8. S ncurajeze alptarea la cererea copilului.
9. S nu ofere suzete sau tetine (biberon) copiilor care sug la sn.
10. S ncurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame i s orienteze mamele ctre aceste
grupuri de sprijin la externarea din maternitate.
n pachetul informativ pentru spitale este descris modalitatea de a introduce n practic cei Zece Pai.

6. Alimentaia prin gavaj. Tipurile, tehnica efecturii,indicaii i contraindicaii. +

Gavaj - Definitie
introducerea unei sonde in stomac, nazo sau orofaringian , pentru a permite alimentatia gastrica
directa.Pentru toti copiii cu V.G. < 33 sptmni alimentatia enterala se va face prin gavaj, trecerea la
alimentatia cu biberonul ncepandu-se de la 33 - 34 VG, pentru c la aceast vrst putem vorbi de o
buna coordonare ntre mecanismele de deglutitie, supt i respiratie. Prematuri cu Vg de 29-32, vor primi
n prima zi nutritie parenteral i dacstarea clinica permite se va initia nutritia enteral. Dac acest
lucru nu este posibil se va continua alimentatia parenteral pn cnd statusul clinic este favorabil, n
general dupa 2-3 zile. Prematuri cu Vg <29 pot primi nutritie parenteral pn la echilibrarea
hemodinamica, trecerea la alimentatia enteral fcndu-se lent, folosind cantitti mici de lapte, prin gavaj
continuu.
Modaliati de gavaj: Cele doua modalitati de efectuare a gavajului sunt : Continuu si Intermitent
GAVAJUL GASTRIC CONTINUU Gavajul gastric continuu , cunoscut in literatura de specialitate si
ca gastrocliza , reprezinta administrarea cu ajutorul unei pompe a intregii cantitati de lapte pentru 24 ore,
distribuita in 4-8 seringi; Gavajul gastric continuu se instituie la nou-nscutii cu grad mare de
prematuritate datorit volumului gastric limitat. Este indicat n: intolerant la gavajul gastric
intermitent ,SDR sever , reflux gastroesofagian ,reziduu gastric persistent.
Tehnica : cuplajul intre seringa si sonda gastrica se face cu un tub de perfuzie ce trebuie schimbat la 812 ore ;reziduu gastric se verifica la 3-4 ore. Atentie poate creste riscul de aspiratie pulmonara daca
verificarea pozitiei sondei nu se face periodic !
Gavajul intermitent:Se recomanda 8-10 pranzuri pe zi , individualizat in functie : greutate , varsta de
gestatie starea clinica
Modalitati de administrare:1.cadere libera(cea mai indicata metoda) - seringa cu lapte adaptata la sonda
gastrica se pozitioneaza mai sus decat nivelul nou-nascutului , ceea ce duce la o buna evacuare gastrica
2. impingerea cantitatii de lapte cu pistonul ; pranzul va dura intre 30-45 minute(atat cat dureaza un supt
normal)
Materiale necesare: 1.sondele de preferat sunt cele din polyurethane sau silicon , de diferite marimi(Ch
4-6), adaptate pentru fiecare caz in parte; 2. manusi de protectie; 3.apa sterila pentru lubrefiere;4.
benzi adezive pentru fixare; 5. seringi ( 2 5 10 ml ); 6. carioca sau marker.
Tehnica gavajului: pozitie procliva si decubit lateral drept a nou-nascutului ; masurarea si marcarea
distantei ureche - nas - baza sternului + 1 cm ; lubrefierea sondei ; flexia lejera a capului si
introducerea sondei usor, fara fortare ; controlarea pozitionarii corecte a sondei prin prezenta de lichid
gastric la aspiratie sau introducerea a 1-2 ml. aer cu seringa in stomac si ascultarea cu stetoscopul a
epigastrului ; fixarea sondei la nivelul nasului (gurii ) respectand anatomia, pentru,mentinerea unei
bune pozitionari si pentru a evita eventualele tractiuni ; msurarea lungimii externe a sondei si notarea
acestei msuri n foaia de alimentatie .
ALTE MODALITATI DE GAVAJ
Gavajul transpiloric nu se recomand de rutin deoarece exclude stomacul din tractul intestinal , unde se
initiaz digestia lipidelor. A fost asociat cu o serie de complicatii: scderea absorbtiei lipidelor i
vitaminei K, creterea colonizrii cu bacterii a tubului digestiv superior, sindromul Dumping, perforatie
intestinal.
Indicatii: intolerant alimentar prin ntrzierea golirii stomacului, reflux gastroesofagian sever, CPAP
nazal (poate destinde stomacul).
Monitorizarea tolerantei digestive : verificarea - pozitiei sondei inainte de fiecare utilizare ;
marcarea cu creion gen marker si masurarea lungimii externe ; verificarea rezidului gastric ;vidarea
sondei de continut dupa gavaj cu 1-2 ml aer ; evitarea de greutati la nivelul aripilor nazale ;
verificarea aspectului pielii la locurile de fixare ;stimularea reflexului de supt incepand de la 30
saptamani gestationale ,avand ca scop pregatirea copilului pentru primul biberon sau supt la sanul
matern ;monitorizarea: 1. frecventei respiratorii ( respiratii profunde, toraco-abdominale, si nu toracice
respiratii superficiale) fara efort respirator ;2. frecventa cardiaca ; 3. saturatia O2 .
Monitorizarea semnelor de intolerant digestiv este obligatorie, unele semne putnd fi complicatii

minore i pot rspunde la modificarea ngrijirilor altele pot fi semne majore i necesit tratament medical.
A. Reziduul gastric
Msurarea reziduului gastric la 4-6 ore sau nainte de fiecare prnz este obligatorie. Un reziduu de 2
ml//Kgc se consider normal i se reintroduce n stomac. Un reziduu mai mare de 20% din masa
anterioar poate fi semn de intolerantdigestiv i poate necesita scderea cantitatii de lapte, fie
ntreruperea alimentatiei. Prezenta de bil sau snge n aspiratul gastric impune investigaii amnuntite
sau luarea n considerarea a enterocolitei ulcero necrotice.
B. Vrsturile
Cauze: Distensie exagerat a stomacului , Reflux gastroesofagian , Iritatie gastric de unele medicamente
administrate per os , Infectii , Obstructii , Supraalimentare , Terapia const n gavaj mai lent scderea
cantittii de lapte, pozitionarea nounscutului n decubit ventral, administrarea medicatiei la sfritul
alimentaiei i scderea stresului mediului nconjurtor.
C. Distensia abdominal
Palparea anselor intestinale poate fi un semn de evacuare gastric lene, ileus, constipatie, aerocolie.
Dac distensia abdominal este persistent poate fi semn clinic de obstructie sau infectie i necesit
investigatii suplimentare.
D. Diaree
E. Apnee, bradicardie
F. Cretere n greutate nesatisfctoare
Semne de gravitate : Reziduu gastric bilios , Snge n scaun sau aspiratul gastric ,Abdomen destins
dur,Eritem al peretelui abdominal. Distensie abdominala > 2 cm fat de prnzul anterior , Reziduu
gastric verde , Scderea zgomotelor intestinale , Prezenta de snge n scaun ( Se recomand ntreruperea
alimentatiei pn la stabilirea etiologiei. )
Complicatii si accidente:apnee sau /i bradicardie ,reflex vagal prin iritatia cu sonda , cale fals:
introducerea sondei n trahee , leziuni ale aripilor nazale sau ale nrilor , perforatia esofagului sau
faringelui , hipoxie , aspiraia pulmonar, distensie abdominal,enterocolita ulceronecrotica
Contraindicatii de alimentatie precoce :ntrziere n creterea intrauterin (RCIU) ; asfixie neonatal
sever ( Apgar 3 la 5 min.) ; hipotensiune arterial persistent; hipoxemie persistent (Pa O2 < 45 mm
Hg) ; acidoza respiratorie (pH < 7,25 ; Pa CO2 > 60 mmHg) ; cardiopatii ; malformatii digestive ;
administrarea de indometacin ( 12 ore inainte, n timpul i dupadministrare)
7. Rezultatele poziionrii incorecte la sn.Criteriile de apreciere i profilaxie.+
Dureri si vatamarea mameloanelorDureri in mameloane,fisuri
Laptele nu este extras eficientObstruare

Oferta de lapte este aparent micaCopilul este nesatisfacut vrea din ce

In ce mai mult lapte

Copilul e stingenit refuza sa se alimenteze
Sinii produc mai putin lapteCopilul nu reuseste sa sporeasca in greutate
Conduita in cazul mameloanelor ce provoaca dureri:
1verificati daca copilul este pozitionat corect
2examinati sinii-obstruare,fisuri,candida
3verificati daca copilul are candida,examinat-i limba
4gasiti-i o pozitie mai buna de alaptare
5reduceti obstruarea sinilor-alimentari frecvente,stoarceti laptele
6contraindicati spalarea si folosirea frecventa a sapunului
7contraindicati creme,lotiunile,unguentele
8sugerati ungerea mameloanelor cu laptele posterior si uscarea sinilor la aer liber
9in cazul cind apar pete albe,dureri acute,persistente indicati un tratament contra candidei.(1% sol de
violet de gentian-aplicata pe sini si gurita copilului timp de 5 zile,ung nistatina)
Obstruarea-cauze si prevenire:

Cauze:
Oferta mare de lapte
Intirzierea inceperii alaptarii
Pozitionarea incorecta la sinStoarcerea ocazionala a lapteluiLimitarea duratei unei mese-

Prevenirea obstruarii:

Incepeti alaptarea imediat dupa nastere

Pozitionati corect copilul
Alaptarile trebuie sa fie frecvente,lungi fara a
se aplica restrictii
Daca copilul se alapteaza Alaptati frecvent,asezati copilul corect la sin
Daca copilul nu poate sa sugaStoarceti laptele pe cale manuala sau cu
pompa
Inaintea alaptarii stimulati reactia la oxitocina
Comprese sau dus cald
Masaj la spate si la git
Masaj usor la sini
Stimularea pielii din jurul sinilor
Mama trebuie ajutata sa se relaxeze
Dupa alaptare reduceti edemul
Comprese reci la sin
Tratarea ducturilor blocate si a mastitei
In primul rind:
Daca :
Imbunatatirea procesului de drenare a sinilor
Simptomele acute
Verificati si corectati:
Fisurile nu prezinta nici o imbunatatire timp
Pozitionarea gresita
de 24h ,tratarea cu intrebuintarea
Presiunea provocata de haine sau de degete
:antibioticelor,odihna totala,analgezice
Drenarea nesatisfacatoarea alaptelui
Sugerati:
Alaptari frecvente
Masajul liber in zona mameloanelor
Comprese calde
Sugerati in caz de necesitate:
Sa se schimbe pozitiile
Tratarea cu antibiotice a mastitei infectioase:Flucloxacilin-250mg la 6 h timp 7-10 zile oral
Eritromicin-250-500mg oral,la 6h timp 7-10 zile.
8. Alimentaia copilului prematur. Metodele i tehnica alptrii n dependen de vrsta gestaional. +
Daca copilul poate fi alimentat pe cale orala, atunci i se adm hrana pe parcursul primeloe 2h si apoi peste
2-3h pt prevenirea hipoglicemiei. Daca nu se poate face rost de lapte atunci i se da apa cu glucoza.
In dependenta de virsta gestationala avem urmatorele particularitati:
a)Pina la 32 saptalimentarea se face de regula prin tubul naso-gastric. In timpul alimentarii copilul poate
suge degetele mamei pentru a stimula tractul digestiv si in consecinta la cresterea greutatii copilului
b) Intre 30-32 saptsunt apti sa primeasca hrana din canuta sau lingurita,chiar daca este hranit prin tub se
poate incepe si adminitrarea hranei din canuta de 1-2 ori pe zi, astfel copilul poate profita din plin de
placerea gustului. La copii poate aparea dorinta de-a incerca si late alimente.
c) De la 32-36 saptcei care pot suge se recomanda de-a fi plasati la san,daca nu poate suge cu desavirsire
atunci i se da extras din san. Odata ce copilul suge adecvat acesta se mentine la san atit timp cit face singur
acest lucru,dup care i se poate da lapte din canuta
d) De la 36 saptmajoritatea sint capabili de-asi asigura necesitatile de nutritive, in cazul dat se continua
monitorizarea copilului si erificarea greutatii pentru certitudinea ca primeste cantitatea de lapte necesara.
9. Vaccinarea nou nascutilor. Indicatii si contraindicatii.
Imunizarile se incep in maternitate prin administrarea primei doze de vaccin anti hepatita B in primele

24 ore de Ia nastere, vaccinarea BCG la 2-5 zile de la nastere (se vor vaccina toti nou nascutii cu greutate
de peste 2500g in absenta unor infectii acute febrile sau afectiuni dermatologice).
Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara, fiind inclus
in programul national de vaccinari.
Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si Guerin, inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de
la o cultura de bacili Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu
atenuat".
Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata detuberculoza. El mai este utilizat si ca
imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).
Vaccinul BCG se administreaza in doza unica, intradermic, in regiunea deltoidiana, nou-nascutilor cu
greutatea la nastere mai mare de 2,5 kilograme,
Vaccinul antihepatita B are drept scop imunizarea impotriva infectiilor cauzate de virusul hepatitei B atat
inaintea expunerii cat si dupa expunerea la virusul hepatitic B. Hepatita virala B este o boala severa,
cauzata de infectia cu virusul hepatitic B.
Aceasta infectie poate determina formarea de tesut cicatriceal in ficat, disfunctie hepatica, ciroza hepatica,
cancer hepatic (hepatocarcinom) si chiar decesul. Vaccinarea antihepatitica B a fost introdus in programul
national de imunizari obligatorii la copii, fiind vaccinati toti copiii in primele zile de nastere, inca din
maternitate.
Vaccinarea incepe imediat dupa nastere, in primele 12 ore.
10. Contraindicaiile alptrii la sn din partea mamei i copilului- absolute i temorale. +
Din partea mamei :
a)absoluteinfectarea cu HIV
b)temporarepatologia infectioasa in perioada acuta,decompesarea maladiilor somatice ale
mamei,cancer la mama si aceasta primeste citostatice,diabetul zaharat cu intrebuintarea antidiabeticilor
orale,boli psihice la mama in acutizare si candidoza mamelonului si areolei.
Din partea copilului:
a)absoluteerori de metabolism(fenilcetonuria,galactozemia)
b)temporareafectiunile grave a NN ce necesita ventilare artificiala si alimentatie parenterala
11. Avantajele alimentaiei naturale.+
Alptarea prezint un numr de avantaje: nutritive, legate de sntate, imunitate i dezvoltare,
psihologice, sociale i economice. Avantajele alptrii sunt i mai evidente atunci cnd laptele mamei
constituie singurul aliment pentru bebelu. Numrul bebeluilor cu afeciuni este mai redus printre cei
care sunt hrnii la sn. Doar alptarea asigur cea mai bun hrnire i coordoneaz dezvoltarea mental i
fizic precum i creterea copilului n primii si ani de via.
Avantajele pe care alptarea le are pentru bebelu
Reduce riscul de apariie al sindromului de moarte subit a copilului.
Scade incidena difteriei, a infeciilor respiratorii i digestive n comparaie cu bebeluii hrnii doar
cu alte tipuri de lapte i alimente.
Protejeaz bebeluul mpotriva diferitelor maladii ntruct laptele mamei conine anticorpi.
Ajut bebeluul s reacioneze mai bine la vaccinuri i s fac mai bine fa bolilor.
Protejeaz bebeluul n primele zile de via cnd sistemul su enzimatic nu este nc dezvoltat pe

deplin, ntruct laptele matern conine enzime digestive de tipul lactazei, lipazelor i multe altele.
Ofer protecie bebeluului fa de riscul de reacii alergice, prin dezvoltarea sistemului digestiv i
prevenirea, astfel, a contactului cu proteinele strine.
Stimuleaz mobilitatea psihic, dezvoltarea emoional i social precum i coeficientul de
inteligen.
Ajut bebeluul s creasc mai repede i s-i dezvolte i maturizeze sistemul imunologic, sistemul
nervos central (creierul) i alte sisteme i organe (cum este pielea).
Dac-i dai bebeluului dumneavoastr o sticlu cu lapte nutritiv, vei crete riscul de reacii alergice;
diferitele tipuri de lapte, inclusiv laptele de soia pot determina apariia alergiilor.
Reduce apariia defectelor de poziie ale dinilor i a altor probleme dentare (se elimin orice
posibilitate ca dinii copilaului dumneavoastr s cad datorit alimentrii din sticlu).

Avantajele pe care alptarea le are pentru dumneavoastr

Drag mmic, alptarea bebeluului v protejeaz propria dumneavoastr sntate. Trebuie s
tii c, cu fiecare alptare, devenii mai responsabil fa de propria sntate ntruct:
Hormonul ocitocin, eliberat n timpul alptrii, influeneaz contracia uterin i ajut la oprirea
hemoragiilor de dup natere.
Vei avea mai mult energie; putei avea suficient lapte chiar cu un aport energetic limitat.
Alptnd n permanen, ntrziai apariia ciclului menstrual, ceea ce v protejeaz de o sarcin
neateptat. n acest fel, se stabilete un interval natural de timp ntre sarcini.
Scade riscul de cancer ale ovarului i ale snului.
Suntei mai puin predispus la depresie postnatal.
V vei reface fizic mai repede, dup natere.
Vei lucra mai puin la pregtirea hranei copilului.
Nu v vei teme c laptele s-ar putea altera peste noapte sau c nu vei gsi tipul de lapte de care avei
nevoie.
De aceea, ar trebui s ncepei alptarea imediat dup natere i s continuai, crescnd frecvena.
Amintii-v ntotdeauna c este mai ieftin s alptai bebeluul dect s-i cumprai alte tipuri de lapte.
Putei economisi bani ntruct nu trebuie s achiziionai alte tipuri de lapte.
Putei ctiga mai mult timp ntruct nu trebuie s pregtii hrana.
Putei evita numeroase consultaii la medic, inclusiv costurile aferente tratamentelor, medicamentelor,
testelor de laborator sau chiar a internrilor n spital ntruct procentul bebeluilor alptai care se
mbolnvesc este mai mic dect al celor hrnii cu alte tipuri de lapte.
12. Examinarea nou-nascutului in sala de nastere.
Imediat dup natere, lucrtorul medical evalueaz copilul nou-nscut pentru a determina starea lui i
stabilete dac el necesit ngrijire special. Medicul neonatolog, prezent la natere, face primul examen
medical al copilului cu scopul de a evalua condiiile vitale ale nou-nscutului, vrsta de gestaie i
prezena anomaliilor congenitale.
Examinarea primar a nou-nscutului are ca scop:
1. Determinarea vrstei gestaionale a nou-nscutului i corespunderii acestei vrste
2. Detectarea strilor patologice ale nou-nscutului
3. Stabilirea prezenei anomaliilor congenitale de dezvoltare.
Aprecierea scorului Apgar reprezint o metod de evaluare a strii nou-nscutului n primul minut
de la natere i la minutul 5 de via, evalundu-se adaptarea funciilor lui vitale la mediul extrauterin
conform urmtorilor parametri:
frecvena contraciilor cardiace (pulsul),
respiraia,
tonusul muscular,
culoarea tegumentelor,
excitabilitatea reflex.
Fiecare din aceti indicatori este apreciat cu 0, 1 sau 2 puncte, nsumnd n total un punctaj de la 0

la 10 puncte.
Respiraia spontan se stabilete n primele 30 de secunde de la natere (30-60 respiraii/minut).
Frecven cardiac mai mult de 100 bti/minut este considerat acceptabil la natere, iar dup cteva
minute ea poate crete pn la 120-140 bti/minut. n unele cazuri, pentru ameliorarea respiraiei nounscutului se efectuiaz aspiraia coninutului cilor respiratorii.
n condiii sterile colectai snge din cordonul ombilical din partea placentar pentru aprecierea
incompatibilitii dup grup, Rh-factor i bilirubin seric la toate luzele cu O (I) grup, Rh (+) i
celor cu Rh (-) de toate grupele. Vernixul cazeoza de pe nou-nscut nu se terge. Dup 6 ore de via,
n caz de necesitate, n condiii de curenie, ap cald, salon cald (25-28C) se nltur de pe capul
nou-nscutului rmiele sangvinolente i restul de vernix cazeoza i se aplic banda de cauciuc la
baza bontului ombilical.
1. Vrsta de gestaie prezint durata perioadei de gestaie msurat de la prima zi a ultimului
ciclu menstrual normal pn la naterea copilului. Ea este exprimat n zile/sptmni
complete. O
natere la termen are loc ntre 38-42 de sptmni complete de gestaie (259-293 zile).
Stabilirea vrstei de gestaie n funcie de greutatea corpului are ca scop s identifice copiii cu
greutate mic la natere (GMN), care vor avea nevoie de o ngrijire special.
St abilirea ma lfor ma iilor co ngenita le la natere sau a traumelor are scopul de a asigura un t
ratament oportun i adecvat. Dac starea copilului este afectat , el este plasat pe o supra fa cald ,
curat i uscat , sub o surs de lumin rad iant pent ru acordarea ngrijir ilor .
2. Antropometria. Efectuai msurrile antropometrice (lungimea, circumferina capului,
toracelui) i cntrii copilul, n prezena persoanei de suport peste 2 ore dup natere i
nregistrai datele n fia nou-nscutului, informai mama.
Greutatea la natere este prima greutate nregistrat a copilului, care trebuie stabilit pe parcursul
primelor ore dup natere.
Metoda de msurare a lungimii copilului nu este att de important. Panglica centimetric poate fi
ntins de-a lungul corpului copilului plasat pe spate sau acesta este msurt cu ajutorul unei langete
pe care e plasat copilul cu picioarele ntinse. La fel se determin i perimetrul cranian.
3.
Eticheta. Eticheta pe care este nscris numele mamei se fixeaz pe antebraul sau pe picioruul
copilului n sala de natere.
13. Reflexele neonatale.
Reflexele neonatale sau reflexele arhaice se dezvolta in timpul vietii intrauterine,aceste reflexe sunt
involuntare si sunt esentiale pentru supravietuirea nou nascutului.Nou nacutul este o fiinta subcorticala,cu
activitate bulbo spinala,reflexa,fara activitate voluntara si fara inhibitie corticala.Nou nascutul prezinta
hipertonie musculara, cu flexia membrelor si hipotonie a capului.La nastere functiile vegetative sunt bine
dezvoltate,tipatul si plansul prezente la nastere,fiind fenomene subcorticale.Reflexele arhaice ale nou
nascutului semnifica integritatea centrilor subcorticali.Mai jos voi prezenta aceste reflexe.
Reflexul de supt:se atinge obrazul sau buzele nou nascutului si raspunsul consta in deschiderea gurii si
miscari ritmice de supt.Reflexul acesta este prezent de la nastere si dispare de obicei in jurul varste de 1
an.
Reflexul de fixare pentru supt:se atinge obrazul si raspunsul consta in deschiderea gurii si intoarcerea
barbiei spre stimul.Si acest reflex dispare pana la sfarsitul primului an de viata.
Reflexul punctelor cardinale:la atingerea tegumentelor peribucale cu indexul,nou nascutul isi intoarce
capul de partea excitata,schitand reflexul de supt.

Reflexul optic-tonic al cefei (reflexul Peiper ):se apropie o lumina de ochii nou nascutului si acesta va da
capul pe spate cu contractura cefei pana la pozitia de opistotonus,cu pupila in mioza.
Reflexul pozitiei de spadasin (reflexul lui Magnus si Klein ):nou nascutul este in decubit dorsal,i se
intoarce uso capul intr-o parte,el isi va ridica membrul superior de partea faciala cu antebratul in extensie
pe brat si mana in pronatie,membrul superior de partea occipitala este mai ridicat decat cel de pe partea
faciala cu antebratul in flexie pe brat si mana in flexie pe antebrat,membrul inferior de partea faciala este
in flexie,iar membrul inferior de partea occipitala este in extensie.
Reflexul Moro (reflexul de imbratisare ):nou nascutul este in decubit dorsal,i se apica o exitare brusca (se
trage scutecul brusc de sub el,un zgomot puternic,suflarea brusca pe fata copilului ),acesta va avea o
miscare rapida de extensie si abductie a membrelor superioare cu revenirea lenta in flexie si
adductie.Refexul dispare in jurul varstei de 4 luni insa poate persista pana la varsta de 6 luni.Persistenta
acestui reflex peste varsta de 6 luni,este dovada unei suferinte cerebrale cronice.
Refexul de apucare (de agatare ):se excita palma sau planta cu indexul nostru si nou nascutul isi flecteaza
degetele cu agatare.
Reflexul de redresarea a capului:tractionarea de antebrate a nou nascutului,pana ce este adus in
sezut,produce caderea posterioara a capului urmata de aducerea lui inainte.
Reflexul mano-bucal:la presiunea palmara bilaterala cu policele,nou nascutul ridica capul si deschide
gura.
Reflexul ascensorului (reactia de cadere ):nou nascutul este tinut din axile deasupra capului
examinatorului,se imprima o miscare brusca de cadere,nou nascutul va departa bratele de trunchi cu
degetele in evantai ca aripile unei pasari,avand tendinta sa planeze,sa-si micsoreze viteza de cadere.
Reflexul pozitiei statice:se tine nou nascutul in pozitie verticala la marginea unei mese,fata dorsala a
piciorului se atinge usor de marginea mesei,nou nascutul va ridica piciorul si-l va aseza cu fata plantara pe
masa.
Reflexul automat de mers (reflexul lui Andre Thomas ) :nou nascutul este asezat cu plantele pe masa,se
imprima o miscare de caderea in fata,sugarul va pasi avand tendintasa-si redreseze pozitia corpului.
Reflexul de extensie incrucisata a membrelor inferioare:la ciupirea pielii gambei,nou nascutul flecteza si
apoi extinde membrul inferior opus cu abductia care va aduce calcaiul in contact cu locul excitat.
Reflexul Landau:nou nascutul este tinut in pozitie orizontala,cu fata privind in jos,daca se extinde capul
,trunchiul si membrele inferioare se extind,descriind un cerc cu convexitatea inferioara;daca se flecteaza
capul se flecteaza si trunchiul si membrele inferioare,realizand un arc de cerc cu convexitatea superioara.
Reflexele tonice cervicale si labirintice:rotarea brusca a capului intr-o parte face ca membrele care privesc
fata sa ia o pozitie in extensie,iar cele care privesc occiputul in flexie.
Reflexele arhaice dispar intre 4-5 luni de viata,cand apare inhibitia corticala.Asimetria lor indica leziuni
ale sistemului nervos in hemoragiile intracraniene,paralizii de plex brahial.
14. Lantul cald si curat.
Lanul cald este un set de proceduri de minimalizare a posibilitii apariiei hipotermiei i de

b)
c)
d)

f)

asigurare a bunstrii copilului. Verigile lanului cald sunt urmtoarele:

instruirea ntregului personal implicat n procesul de natere i de ngrijire ulterioar a copilului;
pregtirea slii de natere, asigurarea unei sli curate, calde, uscate;
asigurarea unei suprafee de natere curate i calde; scutecele de nfare s fie calde i uscate;
uscarea imediat a nou-nscutului;
nfarea copilului i predarea lui ct mai repede mamei;
punerea copilului la snul matern;
acoperirea capului copilului cu o cciuli cald;
invelirea mamei i a copilului;
n caz de necesitate, asigurarea unui transport cald i neprimejdios.
Dac acestea nu pot fi ntreprinse, este acceptabil s se usuce copilul i s se nfae, plasndu-l ct
mai aproape de mam. Asigurai-v c salonul este cald. Este greu s se nclzeasc copilul care este
deja hipotermic - nfarea lui ar nsemna doar pstrarea lui la temperatura joas, la care a ajuns.
Paii practici de asigurare a lanului cald
a) Meninei ua nchis n salon i reducei la minim accesul altor persoane.
Introducei o surs de cldur radiant pentru nclzirea mesei de ngrijire a nou-nscutului ce
necesit resuscitare, dup cezarian, stabilizare.
Masa i cntarul la fel suprafeele pe care este plasat nou-nscutul se vor acoperi cu scutece
flauate, blan, cuvertur mpletit nclzite. Punei un set de haine (plapum, scutece de flanea, costum,
ciorapi, cciuli preventiv splate i clcate) sub o surs de cldur radiant.
Uscarea copilului. Dup ce copilul a fost uscat, el este nmnat mamei i ulterior plasat pe burta
ei (n caz de operaie cezarian sau contraindicaii materne contactul se efectuaz cu tatl sau persoana de
suport), n contact piele la piele.
e) Acoperii capul copilului cu o cciuli cald i mbrcai pe picioare ciorapi cldui.
Cuplul mam-copil se nvelete cu un cearaf sau cearaf i ptur flauata sau mpletit. Ludai
mama i/sau persoana de suport pentru eforturile depuse i felicitai-i cu naterea copilului. nregistrai
datele despre natere: data, ora, sexul n fia medical a nou-nscutului.
Ca parte a lanului curat, cordonul ombilical trebuie s fie pensat i secionat la sfritul primului
minut de via sau dup ncetarea pulsaiei vaselor sanguine, fiind respectate cu strictee principiile
privind regimul de sterilitate i curenie. Din acest moment, organele copilului ncep s funcioneze de
sine stttor. Pensarea i secionarea cordonului la sfrtul primei minute de via crete hematocritul i
depourile de Fe n organismul nou-nscutului (Grad C).
Uneori, cordonul este secionat imediat dup natere, dac starea mamei sau a copilului necesit
aceasta. Secionarea cordonului ombilical nu produce dureri copilului, deoarece el nu conine receptorii
nervoi. Secionarea imediat a cordonului ombilical poate avea consecine nefaste asupra nounscutului, contribuind la dezvoltarea: anemiei, hemoragiilor intraventriculare, hipovolemie.
Secionarea tardiv a cordonului ombilical poate contribui la apariia icterului i policiemiei [2].
ngrijirea cordonului ombilical este parte component a lanului curat.
Prelucrarea primar a bontului ombilical se face pe burta mamei pentru a nu ntrerupe contactul
piele la piele ntre mam i copil i pentru susinerea alimentaiei la sn fr forarea nou-nscutului.
Analiza a zece studii clinice randomizate arat c nu exist prioriti de ngrigire a cordonului
ombilical cu utilizarea antisepticeilor sau antibioticelor comparativ cu respectarea doar a
principiului de meninere a bontului ombilical curat. Dezinfectantele sunt un factor de risc de
iniiere a complicaiilor.

15. Sindromul de persistenta a circulatiei fetala.

Asfixie intrauterina
Aspiratie de meconiu
Obstructie mecanica

agresiune chimica

Capcane de aer

atelectazie

Pierderi de aer

zone hipoventilate

sunt intrapulmonar

Persistenta circulatiei fetale

Este cauzata de persistenta rezistentei vasculare pulmonare crescute si dupa nastere, ceea ce va mentine
deschise sunturile existente in ata intrauterina (duet arterial, foramen ovale). Se realizeaza o hipoxemie
severa care va amplifica hipertensiunea pulmonara. Detresa respiratorie debuteaza precoce, in primele 12
ore dupa nastere. Modificarile cardiace nu pot fi diferentiate de cele intalnite intr-o cardiopatie congenitala
cianogena. Examenul radiologie releva hipervascularizatie pulmonara.
16. Icter fiziologic neonatal i conduita. +
Este o entitate benign, tranzitorie, apare la nou nascuti dup un interval liber de 2 3 zile lipsesc
semnele clinice de alert (hepato splenomegalie), urmele sunt clare, testele funcionale hepatice sunt
normale; valorile Bi sunt de 70 100 mcm/l. Durata este de maximum 14 21 zile. Valorile bilirubinei
depesc rar 250 mcm/l.
Cauzele majorarii nivelului bilirubinei:
Creterea solicitrii bilirubinice a celulelor hepatice:
numrului de eritrocite
duratei de via a eritrocitelor
circularea enterohepatic a bilirubinei
dereglarea folosirii bilirubinei serice de ctre celulele hepatice
lingandinei (Y-proteinei)
Legarea proteinelor Y i Z de ali anioni:
deficitul relativ al captrii hepatice (faza II)
Dereglarea conjugrii bilirubinei:
activitatea uridindifosfoglucoroniltransferaza
micorarea activitii uridindifosfoglucozodehi
pdrogenazei
Dupa identificarea unui nou-nascut icteric, se trec n revista istoricul matern si neonatal. Dupa ce se face
un examen fizic complet, ceea ce urmeaza sunt investigatiile : grup sangvin al copilului,RH factor, nivel
seric al bilirubinei (att cea indirecta ct si cea directa), hemograma completa cu frotiu si alaturi de testul
Coombs din sngele nou-nascutului de odat dup natere; test Coombs din sngele matern .Un sumar de
urina si un test pentru substante reducatoare n urina trebuie facute doar daca se suspecteaza un sepsis, o
infectie de tract urinar sau o galactozemie.

17. Semnele de urgen n perioada neonatal. Cauzele copilului nelinitit. Diagnosticul diferenial.
Tactica medical. +
Semnele de urgenta in perioada neonatala sun urmatoarele: cianoza,tonusul muscular scazut, depresie a
efortului respirator, bradicardia,hipotermia, tensiunea arteriala scazuta, tahipnoe. Insa primul semn si cel
mai important de intrerupere a functiilor vitale il reprezinta apneea care poate fi primara,secundara si
mixta.
Diagnosticul diferential al starilor de urgenta trebuie de efectuat cu urmatoarele patologii:
a)urgente neurologice-traumatisme,convulsiile si alte evenimente amenintatoare de viata.
b)urgente respiratorii-bronsiolita
c)urgente infectioase-septicemia, herpesul neonatal, infectii cutanate neonatale
d)urgente gastrointestinale-volvus intestinal,apendicita acuta,stenoza hipertrofica de pilor, enterocolita
necrozanta, megacolon toxic, imperforatia anala, ilesul meconial
e)urgente hepatice-hiperbilirubinemia
f)urgente metabolice-boli genetice de metabolism
g)urgente endocrine si metabolice
Tactica medicalain urgente neonatale primele masuri in reanimarea neonatala constau in uratoarele
etape: permeabilizarea cailor respiratorii(pozitionarea nou-nascutului,dezobstructia gurii,nasului si uneori
a traheei,in caz de necesitate introducerea sondei endotraheale);urmatoarea etapa consta in mentinerea
respiratiei (stimularea tactila,la necesitate ventilare mecanica); si ultima etapa consta in mentinerea
circulatiei (stimularea si mentinerea circulatiei sangvine prin masajul cardiac extern si utilizarea de
medicamente)
18. Indicaiile i metodele de exsanguinotransfuzie.+
Inlocuirea celei mai mari parti a sangelui sau a globulelor rosii apartinand unui bolnav cu sange si
globule rosii de la donatori. Principalele indicatii ale unei exsanguinotransfuzii sunt boala hemolitica a
nou-nascutului, anemiile sau intoxicatiile grave, babesioza, drepanocitoza.
Tehnica Exsanguinotransfuzia este practicata in mod manual la nou-nascut: un cateter este introdus
in vena ombilicala pentru a permite alternativ punctiile sagvine la copilas si injectarile de sange sau de
globule rosii de la donator. In alte cazuri (drepanocitoza), se poate utiliza un aparat de citafereza care
permite eliminarea globulelor rosii ale bolnavului si restituirea catre el a altor elemente ale singelui sau,
precum si a globulelor rosii sanatoase. Inlocuirea celei mai mari parti a sangelui sau a globulelor rosii
apartinand unui bolnav cu sange si globule rosii de la donatori. Principalele indicatii ale unei
exsanguinotransfuzii sunt boala hemolitica a nou-nascutului, anemiile sau intoxicatiile grave, babesioza,
drepanocitoza.
Complicatiile exsanguinotransfuziei:
A) Precoce (acute):
- hipocalcemia ca rezultat a legrii ionilor de calciu cu citratul
- trombocitopenie, detrminat de agregarea trombocitelor n caz de folosire a sngelui citrat, srac n
trombocite
- hiperkaliemie (n volum neadecvat a sngelui exfuzat)
- hipoxemie (dac este folosit snge conservat, ce se pstreaz
- mai mult de 5-7 zile, care n rezultatul scderii coninutului de
- 2,3-DPG se poate dezvolta defectul de aport insuficient al O2)
B)Tardive:
- anemie (cauze necunoscute)
- dezvoltarea maladiei transplant ctre recipient ca cauz a nimerii limfocitelor donatoare la recipientul
nou-nscut imunocompromitent.
19. Hipotermia - definiie, simptoamele, consecinele, factorii cauzali, factorii generali de risc,

distribuia i incidena, msurile de profilaxie. +

Este extrem de important de prevenit hipotermia nou-nscutului n sala de natere. Organizaia
Mondial a Sntii definete nivelele uor, moderat i sever de hipotermie la nou-nscut, dup cum
urmeaz:
Hipotermie uoar: temperatura central este ntre 36 i 36,4C.
Hipotermie moderat: temperatura central este ntre 32 i 35,9C.
Hipotermie sever: temperatura central este sub 32C.
Simptomele hipotermiei:
- Picioruele devin reci la palpare (ele devin reci nainte de a se rci restul corpului);
- Capacitatea sczut a suptului imposibilitatea de a alpta copilul;
- Reducere n micri somnolen;
- ipt slab;
- Tegumentele i mucoasele: de obicei pielea este roie i rece; secundar insuficienei, disociaiei
oxihemoglobinei; cianoza central sau paloare, edeme sau sclerem la fa sau membre;
- Respiraie: bradipneic, neregulat, superficial, geamt expirator; apnee recidivant la prematurul
cu masa mic la natere.
- Cord: bradicardie;
- Abdomen: distensie abdominal, vrsturi;
- Rinichi: oligurie de cauz prerenal;
- Comportament: refuzul alimentaiei, plns slab, jalnic, depresie a SNC, letargie cu rspuns slab
la durere; tremurturi rar observate la nou-nscut;
Tulburri metabolice: hipoglicemie; acidoz metabolic; hiperpotasemie; ureei i azotului; modificri
ale coagulogramei boal hemoragic generalizat sau hemoragie pulmonar (cauza principal de deces).
Cauzele termogenezei sczute la prematuri:
Suprafaa corporal mare fa de greutate
Postura deflectat.
Activitatea muscular redus
esutul celular subcutanat redus
esutul gras brun cantitativ redus
Cantitatea de norepinefrin eliberat dup stressul de frig este mai mic
Nu tolereaz aport energetic suplimentar pentru a asigura termogeneza
Afeciunile pulmonare care se ntlnesc n 95% din cazuri limiteaz termogeneza prin creterea
consumului de oxigen
Termoliza este mrit pe seama iradierii tegumentare datorat particularitilor vascularizaiei pielii
(dispunerea superficial a vaselor sangvine i prevalena vaselor dilatate)
Toate acestea creaz posibilitatea unei rciri rapide a corpului prematurului.
Termoliza se realizeaz prin :
Convecie
Iradiere
Evaporare (are un ritm diminuat)
Copilul prematur, comparativ cu cel nscut la termen se afl n condiii destul de nefavorabile,
capacitatea sa de termogenez fiind sczut.
Cile de cedare a cldurii Radiaie Convecie Conducie Evaporare
Simptomele hipotermiei:
Picioruele devin reci la palpare (ele devin reci nainte de se rci restul corpului);
Capacitatea sczut a suptului imposibilitatea de a-l alpta;
Reducere n micri somnolen;
ipt slab.
Hipotermia are urmtoarele complicaii:
Hipoglicemie

Acidoza metabolic cauzat de spasme

vasculare periferice
Dereglri de coagulare (hemoragii pulmonare)
oc

Apnee
Hemoragii intraventriculare.

Msurile ce trebuie ntreprinse n cazul copiilor cu GMN:

Asigurarea proteciei termice
asigurarea necesitilor calorice
prevenirea i tratarea hipoglicemiei
Asigurarea proteciei termice
Copiii cu GMN sunt supui riscului de hipotermie.
Msurile:
s aplice cu grij principiile lanului cald
s foloseasc tehnologiile adecvate de meninere a temperaturii corespunztoare
s ia temperatura copiilor, folosind termometrele cu marcaj mic
s nclzeasc copilul hipotermic
Urmtoarele metode de protecie termic duc la nclzirea copilului:
Contactul piele-piele
Saltelele umplute cu ap

nclzitori cu raze
Incubatoare nclzite cu aer

20. Strile de tranziie a nou nscutului. +

Starile care apar in perioada de trecere a nou-nascutului de la viata intrauterina la cea extrauterina,
poarta un caracter trecator si dispar in prima luna de viata (sau la sfarsitul perioadei de nou-nascut) se
numesc stari tranzitorii.
Icterul. In prima saptamina dupa nastere la unii copilasi poate aparea culoare galbuie la nivelul fetei
si al ochilor, este un semn ca bilirubina este crescuta. El va dispare mai repede, daca copilul va fi
alimentat mai des la sin (cel putin 8-10 ori pe zi in prima saptamina) si va fi expus sistematic razelor
soarelui. Icterul fiziologic trece in aproximativ o saptamina, dar poate dura mai indelungat la copiii
nascuti prematur.
Modificari ale pielii. In primele saptamini pielea poate fi uscata si cu cruste, mai ales pe miini si pe
picioare. De regula, aceste manifestari trec de la sine si nu necesita tratament.
Eritemul asa zis toxic este o eruptie de pete rosii, punctiforme, ca niste cosuri mici, dar fara puroi. Nu
necesita tratament si dispare in doua saptamini. Sudamina (roseata de la caldura) se manifesta prin eruptii
marunte, cu virful albicios. Apare in locurile unde corpul transpira mai mult: pe frunte, dupa urechi, pe
umeri si piept si in reggiunea axilara. Apare si atunci cind copilul este infasat prea gros. Pentru a preveni
iritarea, imbracati copilul in hainute usoare si comode din bumbac care ar corespunde temperaturii
camerei. Tamponati pielea cu apa calduta sau plante medicinale (romanita, dentita), ungeti cu ulei de
catina locurile inrosite.
Milia puncte marunte, alb-galbui care apar pe nas si obraji. Sunt cauzate de secretia sebaceica care
astupa porii. Dispar de la sine in citeva saptamini.
Acneea (cosurile) este o eruptie de bubite rosii pe pielea capului, fata si umeri. Se datoreaza secretiei
crescute de sebum care astupa glandele pielii sub influenta cantitatii crescute de hormoni la nastere. Se
mentine cel mult 3-4 saptamini. Cosurile nu sunt periculoase, dar se pot infecta daca pruncul se scarpina.
Pentru a le preveni, vom inlatura grasimea de pe cap cu sampon pentru copii pe care il lasam 3-4 minute,
apoi il clatim. Daca nou-nascutul devine agitat sau are febra consultati medicul.
Eritemul fesier (opareala, dermatita de scutec) se intilneste foarte des la copiii sugari. Pielea fina a nounascutului transpira des, este iritata de urina si fecale. Aceleasi probleme pot aparea daca copilul va fi
infasat, sau cind este spalat cu sapun sau sampon pentru maturi. Pentru ca nou-nascutul sa nu se
opareasca, nu-l inveliti prea gros si nu-l infasati. Spalati-i de fiecare data funduletul cu apa calduta si
sapun pentru copii, tamponati cu un prosop si lasati sa se usuce. Nu folositi talc sau acid boric pentru a
trata eritemul. De mai mare ajutor este amidonul de porumb care nu irita pielea micutului. Daca opareala
se agraveaza, consultati medicul.
Crustele seboreice sau seboreia capului apar pe fontanela mare, pe crestet, pe sprincene, in spatele
urechilor si la subsiori. Se instaleaza de la virsta de 2-3 saptamini si vor dispare pe la 3 ani. Ca sa
inlaturati cojile ce apar, spalati capul o data pe saptamina cu sampon pentru copii si ungeti cu o crema
pentru bebelusi.
21. Boala hemolitic a nou nscutului. Definiia,criterii de diagnostic, fototerapia.++
BHNN-maladie conditionatabde conflictul imunologic cauzat de incopatibilitatea singelui fatului si al
mamei in functie de antigenii eritrocitari. BHNN este inclusa in grupul icterelor dobindite de nou-nascuti
si reprezinta producerea crescuta de bilirubina (cu preponderenta fractia indirecta).
Simptome de baza: 1. Icter-apare in primele 5-10 h,dar poate fi si la nastere; 2. Anemia-gradul exprimarii
coreleaza cu gravitatea evolutiei (Hb<150 g/l stare grava); 3. Hepatosplenomegalia-in caz de hemoliza
grava se asociaza cu anasarca; 4. Anasarca fatului.
Sindroame caracteristice: hipoproteinemia progresiva cu ascita si exudat pleural, detresa
cardiorespiratorie cu dezvoltarea progresiva a edemului pulmonar, dereglarea circulatiei periferice,
tulburarea ritmului cardiac, anemie grava, hipoglicemie secundara, acidoza.
Laborator: reticulocitoza 10-40%, reactia Coombs + cu eritrocitele fatului, anemie, crestere in dinamica a
bilirubinei indirecte (in caz de hepatita toxica-si a fractiei directe), monitorizarea nivelului glucozei.
Fototerapia este bazata pe cresterea cantitatii de izomer bilirubinic tegumentar hidrosolubil, care nu
16

necesita conjugare hepatica. Consta in expunerea la lumina fluorescenta cu lungimea de unda 450-460
nm. Efect-marirea excretiei bilirubinei din organism prin urina sau scaun, micsorarea toxicitatii
bilirubinei indirecte si riscului de icter nuclear. In prize de 4-8h cu intrerupere 1-2h. Se poate practica o
panfototerapie cu o durata de peste 12h pe zi (8h continuu si 3h pauza) la distanta lampa-copil 45cm si
intensitate de 4microV/m2. Precautii: protejarea ochilor, buna hidratare, regim delactozat.
Fiziopatologie:
Actiunea primara a Ag-Rh asupra organismului are loc cel mai frecvent in timpul nasterii, avortului
spontan sau medical, sau amniocentezei traumatice.
Contact primar sensibilizarea organismului matern la Ag D-rhezus
Contact secundar sinteza Ac Ig G de catre organismul matern, ce traverseaza bariera hematoplacentara
si prin intermediul reactiei de hipersensibilitate de tip II (citolitica) determina hemoliza.
Formele clinice ale incompatibilitatii Rh:
a) antenatale: avorturi tardive, moartea intrauterina fatului
b) neonatale:
edematoasa anasarca fetoplacentara
icterica icterul grav neonatal Phanenstiell
anemica anemia grava Ceklin
Complicatiile BHHN:
intoxicatia bilirubinica
encefalopatia bilirubinica icterul nuclear
pareze, plegii, si alte dereglari neurologice
sdr. hemoragic
sdr.edematos
anemie grava
afectiuni poliorganice
sdr. de bila groasa
dereglari metabolice
22. Asfixia perinatal la nou nscui.Definiia.Clasificarea clinic, paraclinic. +
Asfixia se defineste prin lipsa instalarii respiratiei spontane si eficiente in primele 60 de secunde dupa
nastere, ca urmare a sistarii schimburilor placentare si pulmonare.
Fiziopatologic ea este cosecinta injuriei hipoxic ischemice.Hipoxia si ischemia survin
concomitent.Hipoxia este consecinta insuficientei respiratorii, iar ischemia este consecinta bradicardiei si
colapsului vascular.
In cazul absentei imediate a respiratiei spontane a nou nascutului se mai foloseste si termenul de
depresie neonatala.(Termen sinonim cu apneea primara, care raspunde la stimulari si oxigen administrat
in flux liber, fara manevre de resuscitare).
Diagnostic diferential intre asfixie si depresia nou - nascutului la nastere: la nou - nascutul depresat
scorul Apgar scazut nu este insotit de alterarea gazelor sangvine.
Etilogia asfixiei perinatale este determinata de urmatorii factori:
Factori materni ce actioneaza in timpul travaliului:
Contractii uterine puternice sau travaliu laborios care duc la bradicardie maxima asociata cu
hipotensiune arteriala
Decubit dorsal excesiv al parturientei (compresia venei cave inferioare prin uterul gravid)
Hipo - sau hipertensiunea arteriala
Anemie severa
Boli pulmonare
Anestezia generala (NO2)
Diabet, epilepsie
Factori fetali si placentari:
17

Compresiune mecanica a cordonului ombilical (prolabare)

Circulatie utero placentara deficitara (boli cardiace, preeclampsie, eclampsie)
Modificari ale circulatiei feto placentare in timpul travaliului (pensarea cordonului ombilical, spasme
ale vaselor ombilicale)
Reducerea suprafetei de difuziune in travaliu (dezlipire prematura de placenta)
Terminologie asociata cu asfixia perinatala
Asfixia la nastere dupa AAP se defineste prin:
Indice Apgar < 3 la 5 minute
Ph < 7 din cordo 141f51b nul ombilical (acidoza metabolica)
simptomatologie neurologica patologica (hipotonie, convulsii, coma)
disfunctie multiorganica
Factorii de risc
Dificit primar de surfactant:
-prematuritate
-sexul masculin
-geamanul al II-lea
-cezariana inainte de travaliu
-diabet zaharat matern
-abruptio placentae
-rasa alba

-izoimunizarea Rh
Dificiena secundara de surfactant:
-asfixie perinatala acuta severa; -oc
-infecie pulmonara (ex. Pneumonie cauzata de
streptococul B-hemolitic)
-hemoragii pulmonare
-pneumonie in urma SAM- ului
-barotrauma /volumtrauma,toxicitatea O2
-hernia diafragmala i hipoplazia pulmonara

18

23. Apneea primar i secundar.definiia,clinica,conduita. +

Apnee-oprirea respir pe 20 sec.Bradicardia si cianoza apar dup 20 sec de apnee.incidenta -25% din
nn<2500 si 80%din nn<1000.Apnee-respir periodice,perioada de lipsa. a resp de 5-10sec urmate de
perioada de respiratie t de 10-15sec.Apare la o perioada >24h nu se insoteste de bradicardie sau cianoza.
Apnee central-absenta totala a vehicularii aerului si efortului respirator 2.factori aditionali- semne ale
stabilitatii peretelui toracic si sistemului neuromuscular aferent peretelui toracic,oboseala
diafragmatica,alterarea diferitelor nivele ale neurotransmitatorilor cerebrali.
Apnee obstructiva-cauze-absenta fluxului aerian,continuarea efortului respirator, asociat cu blocajul
cailor respiratorii 3.factori asociati-flexia gatului,malf congenitale faciale.
Apnee mixta-cauza central precedata sau urmat de obstructia cailor respiratorii, combinatie ntre
central si obstructiva.Cauze: infectii,af. respiratorii-hipoxia,aspiratia,obstructia cailor
resp.sup.atelectazia,postextubatie,sdr detresei respiratorii,af ale SNC-convulsii,asfixii, hemoragii
intracraniene,icter nuclear,medicamente-administrarea mamei de suflat de magneziu,analgezice,blocante
antihipertensive b)administrarea nn de anticonvulsivante,prostaglandina E,narcotice,afectiuni
metabolice,anemia,durerea,fracturi de clavicula,Coaste,Instabilitatea termic,reflux gastro-esofagian.
Semne clinice:geamat,tahipnee,cianoza,schimbarea zgomotelor cardiace,auscultarea zg
respiratorii,timpanism,TA majorata dac este tamponada sau ntoarcere venoasa,bradicardie. Diagnosticrenghenograma in 2 poziii-microcardie. Tratament-variaz cu dimensiunile-prevenirea in reanimarecofeina 10mg/kg corp-I doza,5mg/kg doza de susinere,diagnostic rapid,evaluarea rapida,stimularea
tactila:pozitionarea pe burta,sonda oro-gastrica,15 pic de vanilina,pozitionarea in unghi cu capul
ridicat,matrasuri,micsorarea temperaturii in incubator la limita minima a normei,tub de dren la
prematuri,teofilina sau cofeina 0,2kg/corp,ventilatia asistata sub presiune cu concentratia micsorata de
O2 pentru acumularea CO2 si stimularea centrului respirator
24. Factorii de risc pentru dezvoltarea sepsisului ante-intra postnatali.Scorul riscului dezvoltrii
sepsisului.

ISTORIC:Factori de risc:
Antenatale-corioamnionita ;INMat; Perioada alichidian mai mult de 18 ore;
intranatale-Febra matern intrapartum (>38C/100.4F); Lichid amniotic murdar,opalescent; Natere
prematur inexplcabil;Infectia tractului genitourinar matern;Infecii n anamnez;tachicardia fetal ;Meconium
n lichidul amniotic; Colonizarea bacterian a vaginului/ perineului;
Postnatal- Complicaii postnatale,/procedee invazive.
Splare pe mini insuficient de ctre personalul medical,prini!!!

25. Depresia cardio-respiratorie. Definiia,conduita,tratamentul

Resuscitarea cardio-respiratorie avansat la sugar i copil 1. nceperea manevrelor de resuscitare conform
RESUSCIT- RII CARDIO-RESPIRATORII DE BAZ 2. Intubaie Venti laie Masaj cardiac
extern: a. Venti laie iniial pe masc cu balonul: ori de cte ori e posibil folosirea balonului, acesta se
racordeaz la o surs de oxigen; se folosete o masc corespunztoare dimensiunilor feei pacientului;
se urmre te expansionarea toracelui la fi ecare insufl aie; b. Se va efectua ct mai rapid intubaia orotraheal sau nazo-traheal c. Dup intubaie: masaj cardiac nentrerupt cu frecvena de aproximati v 100
de compresiuni pe minut; frecvena respiraiilor artifi ciale va fi de 1 inspir la 6-8 secunde, fr
ntreruperea masajului cardiac extern. 3. Ata area cablului EKG al unui defi brilator sau monitor i unui
senzor de pulsoximetru. 4. Evaluarea ritmului cardiac i prezenei semnelor de circulaie efi cient: a.
reacti vitate, tuse, prezena respiraiilor. b. verifi carea pulsului: la artera brahial la sugar; la artera
caroti d sau femural la copil; nu se va pierde mai mult de 10 secunde pentru a evalua pulsul. c.
evaluarea ritmului cardiac pe monitor pentru evaluarea indicaiei cardioversiei: tulburari de ritm
ne ocabile: asistolia, acti vitatea electric fr puls; tulburri de ritm ocabile: fi brilaia
ventricular, tahicardia ventricular. 5. Terapia aritmiilor ne ocabile sunt cele mai frecvente la copil
(asistolie, acti vitate electric fr puls)
26. Detresa respiratorie. clasificarea.Scorul Silverman. +
Sindromul de detresa respiratorie neonatala reprezinta orice dificultate in respiraie ntalnit sub varsta de
28 de zile
Cauze respiratorii :Imperforatia choanala ,Obstacole laringiene si traheale ,BMH,Aspiraie de meconiu
,Tahipnee tranzitorie neonatala ,Pneumonie congenitala ,Malformatii adenomatoase congenitale
pulmonare ,Limfangiectazie pulmonara ,Agenezie/hipoplazie pulmonara ,Pneumotorax ,Hemoragie
pulmonara ,HTPP,Malformatii congenitale de cord cianogene

Afectiuni neuromusculare :Edem cerebral,Hemoragie intracraniana ,EHI,Afectiuni musculare

,Afectiuni medulare,Leziuni ale nervului frenic ,Malformatii SNC

Chirurgicale -Hernia diafragmatica ;Atrezie de esofag

Metabolice -Hipoglicemie ,Hipocalcemie ,Acidoza ,Hiponatriemie ,hipomagneziemie
Hematologice -Anemie ,Poliglobulie ,Soc
Droguri administrate mamei -Anestezice ,Opioide

BMH este o boala cu plaman imatur si deficit biochimic de surfactan,care debuteaza la scurt timp dupa
nastere. Surfactantul,substanta prezenta n lichidul de la suprafata alveolelor,este alcatuit n proportie de
90% din lipoproteine si fosfolipide ce au rol n scaderea tensiunii superficiale . Sinteza lui se degradeaza
mai usor n conditii de acidoza, hipoxie, hipoglicemie ,hipotermie i colaps cardiovascular .
Functiile surfactantului: reducerea tensiunii superficiale si mentinerea alveolelor destinse n cursul
ciclului respirator (actiune antiatelectatica), reducerea efortului ventilator, cresterea compliantei
pulmonare, actiune antiedematoasa, aparare antiinfectoasa.
Clinic :Tulburari respiratorii ,Tafipnee( mai mult de 60 respiratii pe min.),Crize de apnee ,Geamat
expirator ,Tiraj inter i subcostal,sternal, generalizat,Bti ale aripelor nazale,Cianoza la aerul atmosferic
Scorul Silverman
Micri respiratorii Retracie xifoidian Tiraj intercostal Geamt expirator Bti de aripi nazale
Scor 0 prezente
absent
Absent
absent
absente
Scor 1 perioade de apnee
minim
Minim
audibil cu stetoscopul minime
Scor 2 balans
marcat
Marcat
net audibil
marcate
toracoabdomina
Interpretare :Total = 0 SDR absent ;Total = 4-6 SDR moderat ; Total = 7-10 SDR sever

1.
2.

27. Detresa respiratorie.Etiologia, metodele de profilaxie ante i intranatal +

S indromul de detresa respiratorie neonatala reprezinta orice dificultate in respiraie ntalnit sub
varsta de 28 de zile.
BMH este o boala cu plaman imatur si deficit biochimic de surfactan,care debuteaza la scurt timp dupa
nastere.
Cauze respiratorii
3.
EHI
4.
Afectiuni musculare
1.
Imperforatia choanala
5.
Afectiuni medulare
2.
Obstacole laringiene si
6.
Leziuni ale nervului frenic
traheale
7.
Malformatii SNC
3.
BMH

Chirurgicale
4.
Aspiraie de meconiu
5.
Tahipnee tranzitorie
1.
Hernia diafragmatica
neonatala
2.
Atrezie de esofag
6.
Pneumonie congenitala

Metabolice
7.
Malformatii adenomatoase 1.
Hipoglicemie
congenitale pulmonare
2.
Hipocalcemie
8.
Limfangiectazie pulmonara 3.
Acidoza
9.
Agenezie/hipoplazie
4.
Hiponatriemie
pulmonara
5.
hipomagneziemie
10.
Pneumotorax

Hematologice
11.
Hemoragie pulmonara
1.
Anemie
12.
HTPP
2.
Poliglobulie
Malformatii congenitale de cord cianogene 3.
Soc
Afectiuni neuromusculare

Droguri administrate mamei

Edem cerebral
1.
Anestezice
Hemoragie intracraniana
2.
Opioide

Surfactantul,substanta prezenta n lichidul de la suprafata alveolelor,este alcatuit n proportie de

90% din lipoproteine si fosfolipide ce au rol n scaderea tensiunii superficiale .

Sinteza lui se degradeaza mai usor n conditii de acidoza, hipoxie, hipoglicemie ,hipotermie i
colaps cardiovascular . Lipsa surfactantului determina colabarea alveolelor, scaderea compliantei
pulmonare si cresterea efortului de umplere a plamnilor; de asemenea, datorita cresterii tensiunii
superficiale, va avea loc transudarea de lichid din capilarele pulmonare n alveole. Coastele nounascutului se deformeaza cu usurinta (hipercomplianta), fapt ce agraveaza colapsul alveolar. Toate
acestea vor determina scaderea suprafetei de schimb gazos, cu multe alveole ramase neventilate, ducnd
la aparitia hipoxemiei, a hipercarbiei si a acidozei. Consecintele acestor tulburari vor fi cresterea
rezistentei vasculare pulmonara si suntul circulator dreapta-stnga largit (prin persistenta canalului
arterial). Afectarea circulatiei pulmonare va determina, la rndul ei, scaderea sintezei de surfactant,
rezultnd un cerc vicios.

Profilaxie- - instilarea intratraheala a unui surfactant (Curosurf, Survanta), imediat dupa nastere,
prematurilor cu risc mare de a dezvolta SDR.

Profilactic:

- evitarea nasterilor premature si a operatiei de cezariana nejustificata

- administrarea unui corticosteroid sintetic cu 48-72 de ore antepartum tuturor pacientilor cu risc crescut
pentru detresa respiratorie (exceptie fac cazurile de diabet, toxemie gravidica, boli renale).

Curativ

Etiologic administrarea de surfactant exogen natural sau sintetic care se poate face si profilactic
din sala de nastere; se poate repeta la 12h.

28. Diagnosticul diferenciat dintre sepsis precoce i tardiv.+

caracteristica

Sepsisul precoce

Sepsisul tardiv

Debut zile

A 4-a zi si mai

A 5-a zi si mai tirziu

devreme

Complicatiile evolutiei
+

+
sarcinii si nasterii

Sursa de

Caile de nastere ale

Caile de nastere ale

microorganisme
mamei
mamei,mediul inconjurator
postnatal

Evolutia clinica tipica

Fulminanta,se includ

Incet
organe si sisteme mai des se
progresiva,focare,mai des e
intilneste pneumonia
meningita

letalitate

15-50%

10-20%

29. Etapele resuscitrii primare n sala de natere. Aparatajul folosit n reanimare i ngrijirea nounscutului. +

30.

Echipamentul minim pentru resuscitarea neonatal

precauiuni universale
scutece uscate i calde
cldur radiant, mas de resuscitare prenclzit
aspirator, sonde de aspiraie
mti adaptate ca dimensiuni
balon de 400 i 750 ml
laringoscop cu lam dreapt, de dimensiuni 0 i 1
sonde de intubaie endotraheal, = 2,5; 3; 3,5), mandrene
fixator de sond endotraheal
aspirator pentru meconiu
bisturiu pentru sectionarea cordonului ombilical,
catetere ombilicale (de 3,5 Fr sau 5 Fr)
medicaie

Realizarea VAP, intubareatraheal; instrumentenecesarepentruadministrareamedicamentelor.

Tacticaventilaieiartificiale la nou-nscui. +

Respiratia pulmonara artificiala

A.Indicatii:VAP se incepe in cazul cind dupa efectuarea masurilor initiale la copil:
*lipseste respiratia de sine statatoare(apnee)
*respiratia de sine statatoare este inadecvata
B.Tehnica VAP:
VAP prin intermediul balonului(Ambu,Penlon,Laerdal,Blue Cross) cu sonda sau prin sonda

endotraheala.

VAP prin masca faciala:

Se alege masca de dimensiuni necesare (s acopere nasul, gura, vrful brbiei)
Se permeabilizeaz cile respiratorii
Se poziioneaz corect capul
Reanimatorul se plaseaz lateral sau la capul copilului

Poziionarea Balonului i Mtii la Nivelul Feei:

1. Nu apsai masca pe fa
2. Nu sprijinii degetele sau pri ale minilor pe ochii copilului
3. Nu apsai pe gt (trahee)

Efectul pozitiv a VAP:

Ridicarea i coborrea vizibil a cutiei toracice
Ascultativ respiraie simetric
mbuntirea culorii tegumentelor i FCC

Semnele de ameliorare:

Creterea FCC

mbuntirea culorii tegumentelor

Respiraie autonom i eficient

Dac se creeaz impresia c inspirul nou-nscutului este prea profund, poate fi din cauz c: Se
folosete presiune mare de compresie

Este pericol de dezvoltare a pneumotoraxului

Lipsesc excursiile adecvate a cutiei toracice. Cauzele posibile:

Lipsa etaneizrii pe faa pacientului
Lipsa de permeabilitate a cilor aeriene
Presiune de compresiune sczut

INTUBAREA ORO-TRAHEAL : INDICAII

Este prezent meconiul i copilul nu este viguros
Este necesar ventilare cu PP timp ndelungat
Ventilare ineficient cu balon i masc
Este necesar masajul cardiac extern
Este necesar administrarea adrenalinei
Indicaii speciale: prematuritatea, administrarea surfactantului, hernie diafragmatic

Intubaia Endotraheal: Echipament i Materiale: Echipamentul trebuie s fie curat, protejat de

contaminare

Sonde endotraheale sterile de unic folosin, preferabil cu diametrul uniform

Marcajele centimetrice i ghidajul pentru corzile vocale sunt utile

Fr balona

Sonda Endotraheal: Mrimea Corespunztoare:

Selectai mrimea sondei pe baza greutii i a vrstei de gestaie
Luai n considerare scurtarea sondei pn la 13-15 cm
Mandrenul este opional

Mrimea sondei (mm)Greutatea

Vrstagestaional

(diametrul intern)
(g)
(s\pt)

2.5
Sub 1,000
Sub 28

3.0
1,000-2,000
28-34

3.5
2,000-3,000
34-38

3.5-4.0
Peste 3,000
Peste 38

Adncimea de introducere a sondei

Greutate (kg)
(cm de la buza superioar)

1*
7

2
3
4

8
9
10

* Copii cu masa mai mic de 750 g - 6 cm

Semnele poziionrii sondei:
La fiecare ventilaie cutia toracic se ridic
Respiraia este simetric pe ambele arii pulmonare
La ventilaie nu are loc distensia stomacului
Se formeaz condens pe sond n timpul expirului
Pregtirea Laringoscopului: Materiale
Selectai mrimea lamei
Nr 0 pentru prematuri
Nr 1 pentru nou-nscuii la termen
Verificai lumina laringoscopului
Conectai sursa de aspiraie reglat la 100 mm Hg
Folosii sonde de aspiraie mari (mai mari sau egale cu 10 Fr) pentru secreii
Sond de aspira]ie mic pentru sonda de intubaie
Pregtii masca i balonul de reanimare
Pornii oxigenul
Luai stetoscopul
Tiai leucoplastul sau pregtii dispozitivul pentru fixarea sondei de intubaie
Etapele intubrii:
Stabilizai capul
Administrai oxigen n flux liber
Glisai lama peste partea drept a limbii
mpingei limba ctre partea stng a gurii
Avansai vrful lamei pn n valecul
Ridicai lama
Vizualizai regiunea faringian
Nu folosii micarea de basculare
Corzile vocale apar ca fii verticale sau ca litera V inversat
Presiunea n jos pe cricoid poate ajuta la aducerea glotei n raza vizual
Poate fi necesar aspirarea secreiilor
inei sonda n mna dreapt
Ateptai deschiderea corzilor vocale
Introducei vrful sondei pn ce reperul pentru corzile vocale ajunge la nivelul corzilor
Limitai tentativele la 20 secunde
PREPARATELE MEDICAMENTOASE:
Indicaii pentru administrarea medicamentelor
!!! FCC <60 n pofida VPP i MC timp de 30 sec
Adrenalina (IIIC): indicaii
Frecvena cardiac mai mic de 60/min dup:
30 secunde de ventilaie asistat i
30 secunde de masaj cardiac extern i ventilaie asistat
________________
Total 60 secunde
Not: Adrenalina NU este indicat naintea restabilirii ventilaiei adecvate

Modaliti de administrare: Sonda endotraheal, Vena ombilical

Adrenalina:Administrarea prin sonda endotraheal
Se administreaz direct pe sonda endotraheal
Se pot utiliza sonde de gavaj de 5 Fr
Diluie vs bolus
Dup administrare, se iniiaz ventilaia cu presiune pozitiv
Administrare prin vena ombilical:
Plasarea cateterului n vena ombilical
Calea de elecie
Cateter de 3.5F sau 5F
Tehnic steril
Cateterul se introduce pe o distan de 2-4 cm
Se aspir snge pe cateter
Se introduce pe o distan mai mic la prematuri
Introducerea n ficat poate cauza leziuni

31. Pasul A resuscitrii. Managementul n sala de natere.

32. Pasul B resuscitrii.. +

Pasul B a resuscitrii neonatale mentinerea respiratiei include:

Stimularea tactila ( lovirea talpilor cu palma sau cu degetele, frictionarea blinda a spatelui)
La necesitate, ventilatie cu presiune pozitiva :
balon cu masca
balon si sonda endotraheala
Respiratia pulmonara artficiala (VAP)
lipseste respiratia de sine statatoare (apnee)
respiratia de sinestatoare este neadecvata
VAP prin masca:
alegerea corecta a mastii necesare
plasarea copilului in decubit dorsal cu capul in extensie usoara

aplicarea corecta a mastii

frecventa respiratiei - 40/ min ( 10 comprimari ale balonului Ambu in 15 sec)
Contraindicatiile
suspectie de hernie diafragmala
VAP prin sonda endotraheala
Calibrul sondei in dependenta masa si viste gestationala
2,5 mm
< 1000 g
< 28 sapt
3
1000-2000
28 34
3,5
2000-3000
34 38
3,5-4
> 3000
> 38
Lungimea sondei 13 cm
Indicatii:
suspectie de hernie diafragmala
aspiratia lichidului amniotic
neeficacitatea VAP prin masca on decurs de un min.

33. ngrijirea nou-nscutului cu defecte i traume la natere. +

Defectele moderate sau acute la nastere apar la 3-4% din copiii nou-nascuti,unele pot fi depistate
la nastere, altele mai tirziu, iar altele niciodata.

Nastere- uscarea copilului- evaluarea( respiratiei, FCC>100,greutatea .2500g,virsta

gestationala.37sapt, defectelor si traumele la nastere)- clasificarea defecte/traume la nastere- tratament
adecvat.

Dehiscenta palatului dur: frecventa,poate implica buza superioara, sau buza inferioara si cerul
gurii mono sau bilateral. Cea mai dificila si urgenta problema este dificultatea alaptarii. Daca defectul
este mic alaptarea este posibila, daca defectul este mare mama trebuie sa-si stoarca laptele si sa hraneasca
copilul cu lingurita sau cu seringa.In spitale se poate folosi un tub nazo-gastric. In consecinta copilul
poate sa se dezvolte prost.

Atrezia esofagului: este important ca nou-nascutul sa nu fie alimentat inainte de transferarea lui
rapida la un centru chirurgical pentru inchiderea fistulei si indreptarea esofagului.Esofagul trebuie sa fie
drenat in timpul transportarii.

Picior plat: daca piciorul nu poate fi micsorat este necesara stringerea lui cu o banda. Daca aceasta
operatiune este intreprinsa de indata ce copilul a fost nascut ea poate da rezultate bune.

Anus imperforat: unii specialisti include aceasta malformatie in grupul de urgenta dar se poate
astepta o zi sau doua pentru a permite aerului sa ajunga la capatul interior al rectului, astfel ca razele X sa
poata determina lungimea atreziei. Unii copii au un anus acoperit cu piele dar chiar si in aceste cazuri
operatia poate fi aminata pentru citeva zile.

Traume la nastere: acest termen denota traumele mecanice care pot aparea si care nu pot fi evitate
in timpul travaliului sau nasterii. Factorii de predispozitie include macrosomia, nasterea prematura,
disproportiile cefalopelviene, distocia, travaliile prelungite, prezentatiile fesiere.

Cefalohematomul: o hemoragie subperiostala care poate fi mare si bilaterala,este delimitata de un

os,strict conturata. Singerarea este restrinsa de suturile dintre oase. Umflatura nu este vizibila timp de
citeva ore dupa nastere, deoarece singerarea subperiostala este un proces lent.Singele din cefalohematom
poate persista timp de mai multe saptamini, astfel prelungind icterul neonatal.

Hemoragia subaponeurotica- o hemoragie sub aponeuroza epicraniana, unde se acumuleaza o

cantitate mare de singe. Umflaturile pot sa nu fie vizibile la copilul care sta intins pe spatesi are in
regiunea occipitala o cantitate viscoasa de singe. Dupa citeva incercari repetate de extragere in vacuum
poate sa se formeze o trauma. Tratementrul este conservativ, rar singerarea este acuta si necesita
transfuzii de singe.

Fractura claviculei:se observa mai des dupa distocia umarului sau nasterea copilului in prezentatie
fesiera sau podalica.Fractura poate fi usor palpata,nu este necesara tratarea ei,se aplica pansament.

2. Avantajele alimentatie naturale

Ajut la stabilirea unei relaii strnse mam-copil
Asigur nevoile nutriionale ale copilului
n LM exist o mare biodisponibilitate pentru unii nutrieni (fier)
Compoziia LM se schimb cu vrsta copilului i n cursul fiecrei mese
LM are componente antiinfecioase i antiinflamatorii
Conine factori bioactivi
Favorizeaz dominana Bifidobacteriilor n flora intestinal
Alimentaia natural mai mult de 3 luni scade gravitatea infeciilor digestive
Continuarea alimentaiei cu LM mai mult de 6 luni incidena alergiilor
Laptele matern:
Scade riscul pentru anumite boli la adult (obezitate, hipercolesterolemie, HTA)
Crete performanele cognitive ale copilului
Pierre Royer: LM are 3 caliti foarte cutate azi :

preul cel mai mic

calitatea cea mai bun

modul de prezentare cel mai atractiv

34. Copil mic pentru vrsta gestaional (RCIU retard n dezvoltarea intrauterin). Clasificarea.
Definiia, etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul+

Definitie: RCIU reprezint micorarea greutii corporale i/sau taliei la natere cu 10 centile sau
mai mult de 2 comparativ cu indicele mijlociu pentru vrsta gestaional dat.

Etiologia:

- Factori materni: defecte de alimentatie, boala hipertonica, boli cronice somatice,edocrinopatii,

antecedente obstetricale, deprinderi nocive ale mamei)

- Factori placentari: anomalii placentare

- Sarcina recenta si / sau parientate inalta

- Adausul ponderal mic in timpul sarcinii in special in a doua jumatate

- Maladii cronice cum ar fi malabsorbtia, DZ, patologia renala

- Aportul inadecvat sau prost echilibrat asociat cu alcoolism, utilizarea subst.stupefiante, saracia

Patogeneza

n caz de aciune a factorilor nefavorabili n trimestrul II de sarcin varianta hipoplastic. n

trimestrul III varianta hipotrofic. n caz de infecie intrauterin, afeciuni cromosomial i genice
RCIU se asociaz cu anomalii de dezvoltare sau stigme dezembrionale ce constituie varianta displastic.
n literatura strin varianta displastic i hipoplastic constituie varianta simetric al RCIU, varianta
hipotrofic - RCIU asimetric.

3 faze de formare a RCIU

- Pn la 16 sptmni de gestaie - hiperplazia celular (RCIU simetric)

- 17-32 sptmni de gestaie - asocierea hiperplaziei i hipertrofiei celulare (faza intermedial a

RCIU)

- dup 32 sptmni de gestaie - hipertrofia celular (RCIU asimetric)

Clasificarea


1. Dup factorii etiologici

materne

placentare

fetale

asociate

2. Dup varianta clinic

hipotrofic

hipoplastic

displastic

sau simetric i asimetric

3. Dup gravitate

uoar

medie

grav

Forme clinice

- Retard statural secundar-recunoaste mai multe cauze:organice,metabolice,

psihoafective.Ele sunt evocate de cele mai multe ori de anamneza.Virsta osoasa in acest caz
este itrziata dar apropiata de virsta staturala ceea ce sugereaza o posibila revenire in cazul care
cauza este tratata

- Retardul de origene osoasa.In acest caz virsta osoasa este egala cu virsta
cronologica.Viteza de crestere este normala.Acest retard se asociaza cu malformatie sau cu boli
cromozomiale.

- Retardul de cauza endocrina.Viteza de crestere este foarte incetinita.Virsta osoasa este

inferioara virstei cronologice dar egala staturale.

- Retardul statural esential.Aspectul copilului este armonios,iar viteza de crestere normala.

RCIUse asociaz cu anomalii de dezvoltare, asfexie, hipoxie intrauterin, aspiraii de

meconiu, persistena circulaiei fetale, hipoglicemia, hipotermie, policitemie, dereglri de
coagulare, hiperbilirubinemie.
Pe parcursul I-ei luni de via la copii cu RCIU mai des se
diagnostica anemia, dereglri hemoragice, dereglri metabolice. Dup datele S.Hakel i coautorii
lui dereglri neurologice la copii cu RCIU se ntlnate n 10-30%, mai des dect la copii fr
RCIU.

Diagnosticul

Se bazeaz pe datele USG efectuate n timpul sarcinii; masa i nlimea la natere, grosimea
plicei i dup indicii:

Indicele de cefalizaie=
perm.cranian(cm)x100/masa (gr)

coeficientul ponderostatural =masa la natere(gr)/ talie (cm)

coeficientul masei=masa / mediana masei corporale

Scriningul de laborator al dereglrilor dezvoltrii ftului intrauterin

1.Nivelul de gonadotropin horional n serul sanguin matern

micorat - patologia placentei , sarcin oprit n evoluie sau iminen de avort

mrit - sarcin multipl, abiraii cromozomiale

2. Nivelul extriolului liber sngele matern micorat-dereglri placentare i fetale

3. Nivelul alfa-fetoproteinei n serul sangvin matern

mrit - anomalii de dezvoltare a ftului: nefroz cogenital, atrezia duadenal, gastroizis,

omfalocele, meningocele, spina bifida, anencefalia,RCIU

micorarea de 2 ori - S-m Down

4. PAPP-A test - aprecierea proteinei A sintizat n timpul graviditii micorat considerabil

- S-m Down, S-m Edvard i alte anomalii.


Ca test adugtor poate fi USG cu aprecierea grosimei spaiului cervical la ft de la 10 pn
la 14 sptmni de gestaie, dac e marit indicele mai mult de 3mm se mrete riscul de RCIU.

Doplerometria necesar de la 30 sptmni de gestaie pentru aprecierea strii

cardiovasculare a ftului cu metoda ultrasono cardiotohografie.

Examinarea copiilor cu RCIU

Peste 2 ore dupa nasterea:analiza generala singelui, BAB, hematocrita, glucoza singelui.

In dinamic necesar de apriciat la necesitate:bilirubina singelui si fractiile, nivelul proteinei

generale si fractiile ei, ionograma, creatinina.

Sistemul imun la copii cu RCIU se caracterizeaz prin: Micorarea coninutului de lizocime;

Micorarea n plasm i n snge a fraciilor complimentului 3; Mrirea n plasm i n snge a
fraciilor complimentului 4, acest factor acentuiaz protecia vedit a copiilor cu RCIU n potriva
maladiilor virale,datorit normativelor normali ale herperilor proprii (D 16+)

Indicii sistemului imun a nou nscuilor sntoi i cei cu RCIU

Sistemul imun la copii cu RCIU se caracterizeaz prin: Predominarea nivelului de limfocite

care au perdut aparatul receptiv,la limfocite cu fenotip dublu pozitiv D4+:D8+.n acela timp la
nou-nscui sntoi raportul limfocitelor imature la zero constituie 3:1

Examinarea i conduita:

Tratai asfixia dac este prezent.

Msurai greutatea, circumferina capului i lungimea pentru a identifica tipul de RCIU.

Examinarea fizic minuioas la anomalii i trsturi dismorfice.

Glicemia i hematocritul pentru a depista hipoglicemia i policitemia.

Ca ++ seric, leucocitele cu formul leucocitar i numrul de trombocite.

Copiii cu RCIU din cauza factorilor placentari au consumul sporit de O2. Aceasta duce la o
pierdere imperceptibil de ap n msur variat (maximum 20-30%). Compensai aceast pierdere
mrind aportul intravenos de lichide.

Aceti copii pot, de asemenea, necesita un aport caloric sporit (>150 ml/kg/zi i >100
kcal/kg/zi) pentru a obine creterea adecvat.

Examinarea i tratamentul ulterioare vor depinde de anomaliile identificate la examenul

anamnestic i obiectiv.

35. Pasul C al reanimrii nou-nscuilor. +

Masajul cardiac (compresiile toracice) (III C) Indicaiile masajului cardiac (MC) :FCC<60
dup VPP timp de 30 secunde

Condiiile pentru efectuarea masajului cardiac exterm :Doar nsoit de ventilaie cu presiune
pozitiv (VPP).
Pentru efectuarea masajului cardiac sunt necesare 2 persoane :O persoan efectueaz masajul
cardiac .Alt persoan efectueaz ventilaia cu balon i masc

Concordan ntre masajului cardiac i VPP: Raportul MC:VPP 3:1 (timp de 2 secunde) (120
evenimente pe minut- 90 de compresii toracice:30 ventilri)

Poziionarea degetelor:Se aplic presiune n treimea inferioar a sternului .Se evit

apendicele xifoid .Presiunea trebuie ndreptat pe stern i nu pe coaste, sau pe articulaiile condrocostale

Exist 2 tehnici a masajului cardiac :Tehnica policelor (IIIC) si Tehnica celor dou degete

Presiunea i adncimea compresiunilor: Se comprim sternul cu o treime din diametrul

antero-posterior a cutiei toracice .Durata compresiunii este mai scurt dect durata decompresiei .n
faza de decompresie, degetele nu se ridic de pe locul compresiunilor.

Compararea Tehnicilor de Masaj Cardiac Extern

Tehnica policelui (Preferat)-Mai puin obositoare .Control mai bun al profunzimii

compresiilor


Tehnica celor dou degete -Mai uor de fcut de ctre un singur salvator.Mai bun pentru
mini mici .Permite accesul la ombilic pentru medicie

Complicatii:ruptura hepatica,fracturi costale;

Dac frecvena cardiac rmne sub 60 b/min n ciuda ventilaiei i a masajului cardiac
adecvate efectuate timp de 30 secunde, administrai Adrenalin

36. Pasul D a resuscitrii neonatale. Medicamentele folosite,reguli de administrare. +

Pasul D include administrarea medicamentelor. Astfel principalele grupuri de medicamente

incluse in aceasta etapa sunt: adrenalina, volum-expanderi,bicarbonat de sodiu si naloxon.
Pricipalele indicatii pentru administrarea medicamentelor sunt: FCC<60 in pofida VPP si MC timp
de 30 sec.

In cazul adrenalinei principalele indicatii sunt: FC <60/min dupa 30 sec de ventilare

asistata si 30 sec de masaj cardiac extern in concordanta cu ventilarea asistata, in total trebuie sa fie
60 de sec. Adrenalina nu este indicata inaintea restabilirii ventilatiei adecvate,iar modalitatile de
administrare a adrenalinei sunt: sonda endotraheala si vena ombelicala. Daca ne referim la
administrare prin sonda endotrahela atunci putem remarca: se adm direct pe sonda,se pot utiliza
sonde de gavaj de 5 Fr,dilutie vs bolus,iar dupa administrare se initiaza ventilarea cu presiune
pozitiva. La administrarea prin vena ombelicala tinem cont de: plasarea cateterului n vena
ombilical, calea de elecie cateter de 3.5F sau 5F si tehnic steril. Cateterul se introduce pe o
distantade 2-4 cm,se aspira singe pe cateter,se introduce pe o distanta mai mica la prematuri si
introducerea in ficat poate cauza diverse leziuni.Concentratia adrenalinei recomandata
-1:10000,doza recomandata-0,1 la 0,3 ml/kg din solutie 1:10000,rata de administrare-rapid,cit mai
repede cu putinta. Cele mai importante efecte ale adrenalinei creste forta si frecventa contractiilor
cardiace, vasoconstrictie periferica, se poate repeta la fiecare 3-5 min, se poate adm a doua
dozaprin vena ombelicala daca prima doza a fost adm prin sonda endotraheala. Raspunsurile
inadecvate la adm de adrenalina sunt FCC < 60 b/min , instalarea hipovolemiei ,acidozei
metabolice severe.

In cazul grupului de expansiune volemicaSolutia recomndata este serul fiziologic in

doza de 10ml/kg,calea de adm este vena ombelicala, ratade adm recomandata este de 5-10 min.
semnele care indica reexpansionarea volemica sunr: cresterea TA,pulsul adecvat si atenuarea
palorii. Daca hipovelemia persista atunci se repeat adm de volum-expanderi si adm de bicarbonat
de sodiu.

Bicarbonatul de sodiu doza recomandata 2mEq/kg(4mL/kg din Solutia de 4,2%),calea de

adm este vena ombelicala, concentratia recomandata este de 0,5 mEq/ml (sol de 4,2%),rata de adm
lent nu mai repede de 1mEq/ml.

Naloxona se adm la copii cu depresie respiratorie care provin din mame care au primit
narcotice cu 4 ore inainte de nastere. Nu se adm naloxona daca mama este dependent de narcotice
sau urmeaza tratament cu metadona,sau convulsii severe la NN. Doza de noloxona recomandata
este de 0,1 mg/kg sau endotraheal sol de 1mg/ml.

37. Tratamentul SDR.Complicaiile precoce i tardive. +

Profilactic:

- evitarea nasterilor premature si a operatiei de cezariana nejustificata;

- administrarea unui corticosteroid sintetic cu 48-72 de ore antepartum tuturor pacientilor cu

risc crescut pentru detresa respiratorie (exceptie fac cazurile de diabet, toxemie gravidica, boli
renale).

Curativ :

Etiologic administrarea de surfactant exogen natural sau sintetic care se poate face si
profilactic din sala de nastere; se poate repeta la 12h.


Masuri suportive :

Mentinerea echilibrului termic;

Monitorizarea parametrilor vitali;

Oxigenoterapie functie de gazele sanguine si pulsoximetrie:

-Pe masca

-Sub cort cefalic

-CPAP

-Ventilatie mecanica (SaHbO2<88%, PaO2<45mmHG, PaCO2>60mmHg, pH<7,25 la FiO2

de 60%)

Alimentatie parenterala cu restrictie de lichide;

Antibioprofilaxie (ampicilina + gentamicina);

Mentinerea Ht>41% - transfuzie de masa eritrocitara.

38. Controlul termic al nou-nscuilor. Cile de perdere de cldur la nou nscut ,metode de
prevenire a hipotermiei.+

Cile de perdere de cldur la nou nscut - Convecie, Conducie, Evaporare, Iradiere.

Metode de protecie termic
Uscarea prin stergerea nn si inlaturarea scutecelor umede
Contactul piele-piele - punerea nou-nascutului n contact direct cu pieptul mamei, acoperirea
capului nou-nascutului cu o bonet i inerea copilului mbracat.
Plasarea nn sub o sursa de cldura radianta
Sacul de polietilen - Pentru asigurarea controlului termic prematurii cu vrsta de gestaie pn
la 28 spt (greutatea la natere sub 1500 g) sunt nvelii (pn la gt) ntr-un sac de polietilen care
se nchide pentru a preveni pierderile de cldur i apoi plasai sub sursa de lumin radiant .
mbrcai pe cap o bonet. Dac este disponibil, se poate folosi salteaua portabil. Monitorizai
tC axilar care trebuie s fie 36,5C;
Metoda Kangoroo
Este aplicabil pentru toi nou-nscuii stabilizai cu greutatea de la 1,5 pn la 2,5 kg, ns n
mod special este recomandat pentru ngrijirea continu a copiilor cu greutatea de la 1,5 pn la
1,8 kg. Studiile bazate pe dovezi au artat c metoda Kangoroo are un set de efecte benefice
asupra sntii copiilor cu GMN (N.E.1; GR A), inclusiv creterea, adaosul ponderal i ratelor
de alptare la sn, risc redus al infeciei nosocomiale i maladiilor severe (.1;A). Impactul
metodei asupra RMN este de 0-100%, 43-66% printre copiii cu GMN, reduce incidena
morbiditii prin infecii cu 51%.

39. Diagnosticul sepsisului neonatal- criterii cu valoare preductiv. +

Sepsisul neonatal este o maladie sistemic cu evoluie aciclic, generalizat a proceselor

infecioase bacteriene, provocate de microbi condiionatpatogeni polirezisteni la unele antibiotice,
de tulpini spitaliceti; ce apare ca urmare a ptrunderii unei cantiti mari de bacterii n snge n
condiiile unui defect al barierelor naturale sau a unei infectri mixte, pe fond de imunitate sczut
sau modificat a organismului.

In diagnosticul sepsisului se include urmatoarele metode:

a)cercetari de laboratorinsamintari,teste pentru depistarea Ag,determinarea titrului de Ac,
colorarea dupa Gram, calcularea leucocitelor si difereantierea lor, calcularea trombocitelor,
substantele fazei acute

 b)cercetari radiologiceradiografia cutiei toracice, vizualizarea cailor urinare(EUS

rinichilor,pielografia iv,cisturetrografia)
c)alte cercetaricercetarea placentei(examenul obiectiv si histologia placentei).

Criterii cu valoare preductiv pentru infecia sistemic neonatal

neutropenia e un semn nefavorabil al sepsisului, mai jos de 5000 mm3; n cifre absolute mai jos de
1750 mm3
Indicele neutrofilic raportul formelor tinere ctre neutrofile mai mare de 0.2
ILI mai mare de 1,24
- raportul bastonae ctre segmentate mai mare ca 0,3
b) Proteina C reactiv nivelul mai mare de 10 mg/ 100 ml n prima zi, n urmtoarele zile mai
mare de 6 mg/100 ml
VSH mai mare de 15 mm/or
Dac 3 criterii sunt pozitive probilitatea de infecie sistemic este de 90%

Dinamica coninutului neutrofilelor din snge n primele 60 ore de via

Numrul neutrofilelor se determin prin formula:
( segmentate + bastonae/linii) x leucocite

100
Indicii ce se afl sub limita de jos a graficului sunt semnificativi pentru infecia bacterian.

40. ngrijirea nou-nscuilor supui riscului de infecii. Scorul riscului sepsisului. +

I faza
SCORUL

Durata perioadei
alichidiene

12

Temperatura
corpului la mam

36,6
37,2

24

12 -

24

37,3

37,8

57

37,8

Aprecierea dup
Apgar la minutul 5

8 10

Caracterul
lichidului amniotic

Curate

colorate cu
meconiu sau snge

2500

Masa corpului
copilului n grame

2500

1500 -

purulente cu miros
fetid

1500

Aprecierea const din dou faze notat n sistemul de trei puncte: dac 1 faz este egal cu 0
atunci nu e nevoe de apreciat a doua faz

II faza
Aspectul
0
1

placentei
nu e chimbat

2purulent
opalescen

Cantitatea
neutrofilelor n
aspiratul gastric

0-5

6-15

Temperatura
corpului la mam
peste 1 2 ore
dup natere
Cantitatea
leucocitelor n sngele
mamei n ziua cnd a
nscut

Analiza
urinei mamei

Starea
copilului

36,6- 37,2

37,3- 37,8

15 sau prezena

neutrofilelor cu incluziuni
bacteriene

>38,5

1000015000

1500020000

>20000

Steril

satisfctoare

Bacterii sau
leucocite

instabil

Bacterii sau leucocite

Tulburri respiratorii

n caz c 1 prima faz este apreciat cu 3 puncte i mai mult, sau a doua faz e egal cu un
punct i mai mult- sunt necesare cercetri specifice i antibioticoterapia iniial pna la rezultatele
hemoculturii i antibioticograma cu aprecierea sensibilitii.

Test screening pt sepsis: 1. Leu < 5000 sau > 20000; 2. Raportul neutrofilelor imature la
totale > 0,2; 3. Latex pozitiv al proteinelor C-reactive; 4. VSH >15mm. Test-screening + daca cel
putin 2 indici sunt prezenti.

Terapia=combinatie a tratamentului antimicrobian (penicilina+aminoglicozid,

ampicilina+aminoglicozid) cu asistenta de suport (sprijin de nutritie, anturaj curat, terapie cu
oxigen). Apoi terapia conform antibioticogramei (cefalosporine gen 3-4 cefalotin, cefotaxim
100mg/kg*4/zi; gentamicina, metronidazol). Daca prezenta infectiei a fost confirmat tratamentul
va dura 10-14 zile (in meningita 14-21 zile).

Masuri de prevenire: spalarea miinilor de catre personalul medical, sistemul rooming de

asistenta a mamei si copilului. De evitat (daca nu este necesar): aspirarea, tuburile endotraheale,
cateterizarile, plasarea a 2 copii intr-un incubator. Instrumentele folosite curatate bine si sterilizate.