Referat Unguente Farmaceutice

Prepararea si controlul calitatii unguentelor

Studenti:
Bindea Adriana
Blidar Adrian Marian
Bradatan Andreea

SCOPUL LUCRARII
Aceasta lucrare a avut ca scop prepararea de unguente urmata de controlul calitatii acestor
prin intermediul unor metode farmacotehnice oficializate sau nu in farmacopei.
In cadrul acestei lucrari am folosit doua unguente test:
Baza de unguent emulsie U/A (Baza III)
Unguent cu acid salicilic 1 %

METODE UTILIZATE
I.

METODE DE PREPARARE
a. Baza III
S-a preparat pe baza urmatoarei formule de preparare:
Alcool cetilic
6,00 g
Laurilsulfat de sodiu
0,50 g
Glicerol
7,50 g
Fenosept 0,2 %
0,50 g
Apa
ad 50,00 g
Mod de preparare
Peste alcoolul cetilic topit intr-o patentula tarata, pe baia de apa, se introduce in fir subtire,
solutia apoasa de laurilsulfat de sodiu si glicerina, amestecandu-se energic pana se formeaza
gelul, apoi mai lent pana la racire si omogenizare. Se completeaza cu apa pana la cantitatea
prevazuta.
b. Unguent cu acid salicilic 1%
S-a preparat pe baza urmatoarei formule de preparare:
Acid salicilic
0,50 g
Vaselina
49,50 g
Mod de preparare
Acidul salicilic se pulverizeaza in mojar, apoi se tritureaza cu o cantitate egala de vaselina
topita in prealabil intr-o patentula, pe baia de apa, pana se obtine o pasta omogena, care se
dilueaza cu restul de vaselina. Se amesteca pana la racire si omogenizare. Pentru o omogenizare
suplimentara a unguentului cu acid salicilic 1 % se foloseste moara cu 3 valturi Erweka, tip SM,
distrugandu-se astfel formatiunile grunjoase, aglomeratele si crescandu-se gradul de dispersie a
substantei active (acidul salicilic) in unguent.

II.

METODE DE ANALIZA UTILIZATE

1.

Controlul omogenitatii
Se utilizeaza o metoda oficializata in FR X.
S-au intins ambele unguente in strat subtire pe o lama de sticla si s-au examinat cu lupa
(4.5 x) in vederea depistarii aglomerarilor de particule ce ar putea reprezenta un grad
nesatisfacator al omogenitatii.

2. Controlul marimii particulelor

Se utilizeaza o metoda oficializata in FR X.
S-a determinat numai la unguentul cu acid salicilic 1%, astfel: o masa de unguent de
aproximativ 5 g, s-a uniformizat pe o lama. Aceasta suprafata s-a examinat la un microscop,
prevazut cu un micrometru ocular si s-a determinat diametrul pentru un numar dat de particule.
3. Controlul consistentei

S-a utilizat o metoda neoficializata in FR X, metoda penetrometrica.

Principiul acestei metode consta in patrunderea unor corpuri cu diverse forme in masa
unguentului si determinarea adancimii de patrundere. Pentru realizarea acestei metode s-a
folosit penetrometrul cu con.
S-a utilizat metoda 1, astfel: 40 de grame din unguent s-au introdus in pahare Berzelius de
50 ml cu diametrul de 40 mm si inaltimea de 70 mm. S-a netezit suprafata produsului si s-a lasat
in repaus 5 min, la aprox. 20 Co. S-a fixat conul penetrometrului la suprafata unguentului,
perpendicular pe acesta. S-a fixat linia marcata pe tija conului la punctul zero al scalei. S-a
deblocat tija si conul a inceput sa patrunda in unguent. La interval de 10 sec in primul minut, de
20 sec in minutul al doilea si 30 sec in urmatoarele minute, s-a oprit penetrarea si s-a masurat
adancimea de patrundere a conului in unguent (mm). Determinarea s-a oprit in momentul in care
conul nu a mai patruns in unguent timp de trei minute. S-au realizat 3 determinari pentru fiecare
unguent.
4. Controlul capacitatii de intindere
S-a folosit o metoda neoficializata in FR X, metoda extensometrica.
Pentru determinarea ei se utilizeaza extensometrul. Acesta este format din doua placi de
sticla de forma patrata, suprapuse. Sub placa inferioara se gaseste hartie milimetrica, avand
trasate doua drepte ce se intretaie in centrul placii, unde este desenat un cerc.
1 g de unguent s-a asezat pe placa inferioara a extensometrului, in dreptul cercului
central. S-a suprapus placa superioara si la interval de 1 min s-au adaugat greutati de 100 g. S-a
citit de fiecare data diametrele cercurilor formate. S-au realizat 3 determinari pentru un unguent.
DISCUTII
1. Controlul omogenitatii
Unguentul cu acid salicilic 1 % este neomogen in prima faza, dar dupa omogenizarea cu
ajutorul morii cu trei valturi acesta devine omogen, respectand prevederile din FR X.
Baza III, este omogena, respectand prevederile din FR X.
2. Controlul marimii particulelor ( la unguentul cu acid salicilic 1 %)
Dupa cum reiese din datele prezentate la Rezultate, unguentul cu acid salicilic corespunde
prevederilor din FR X.
3. Controlul consistentei
Dupa cum se poate deduce din graficul prezentat la Rezultate, Baza III are o
consistenta mai redusa decat unguentul cu acid salicilic. Patrunderea penetretometrului
se produce mai rapid si la o adancime mai mare in Baza III. Aceasta diferenta de
consistenta se explica prin natura diferita a celor doua unguente, unguentul cu acid
salicilic fiind un unguent de tip suspensie care contine substanta medicamentoasa si o

baza grasa ceea ce ii confera o consistenta mai mare, iar baza III fiind un unguent de tip
emulsie U/A in componenta caruia predomina mediul apos, consistenta sa fiind mai
redusa.
4. Controlul capacitatii de intindere
Dupa cum reiese din grafic, la unguentul cu acid salicilic a fost nevoie de o greutate
mai mare pentru a obtine o intindere completa si totodata suprafata de intindere a fost mai
mica, pe cand la Baza III s-a obtinut o intindere completa la adaugarea unei greutati mai
mici si o suprafata mai mare. Si aceasta se explica tot prin natura celor doua unguente,
Baza III avand in compozitie mai multa apa, are o consistenta mai redusa si se intinde
mai usor, iar celalalt unguent avand o consistenta mai mare, se intinde mai greu.