Sunteți pe pagina 1din 2

T.G.D completare cursul de luni, 19.11.

2012
Exercitarea puterii de stat
Puterea statului emana de la popor fiind exercitata diresct sau indirect de catre
popor.De regula in ziua de azi exercitarea puterii este incredintata statului insa pentru a
evita dicatura acestuia, organizarea exercitarii puterii se face in temeiul teoriei separatiei
si echilibrului puterilor in stat.
Desi acesata teorie isi are originea in antichitate primul care identifica 3 forme
diferite de guvernamant este urmare a aplicarii acestei teorii fiind Aristotel teoria va fi
fundamentata in sec al XVIII-lea de Montesquieu in lucrarea Spiritul legilor identifica
3 puteri : legislativa, executive si judecatoreasca,fiecare avand propriile atributii , fiecare
fiind independente. Montesquieu precizeaza ca fiecare dintre aceste puteri trebuie sa se
autolimiteze astfel incat sa fie evitat abuzul de putere, motiv ptr care nici nu pot apartine
uneia si aceleiasi personae.
Aceasta teorie a ajuns astazi fundamental oricarei constitutii intr-un stat
democratic, accentul fiind pus nu atat pe separarea puterilor cat pe echilibrul dintre
acestea, echilibru transpus prin colaborare si control reciproc.Prin Institutiile dreptului
fiecarei puteri ii este creionat cadrul legal de functionare si colaborare cu celelalte puteri.
Institutiile (organele sau autoritatile ) statului
Pentru a-si realize functiile statul isi organizeaza un sistem de organe care sunt
expresie a fiecarei puteri.Organizare, functionarea si competentele acestor organe sunt
stabilite in constitutie si in legi.Toate aceste organe si autoritati formand aparatul de stat.
Organul de stat , poate fi definit ca fiind o parte componenta a aparatului de stat
investita cu competenta si putere iar cei ce o compun sunt investiti cu o calitate speciala
(deputat, senator)
Organele de stat, in functie de teoria separarii puterilor in stat se clasifica in :
Organe legislative ( Parlamentul)
Organe executive ( guvernul si presedintele)
Organe judecatoresti ( autoritatea judecatoreasca,instantele de judecata,
parchetele de pe langa inst de judecata, C.S.M )
Actele organelor din aparatul de stat pot fi realizate in caz de nevoie prin forta de
constrangere a statului.Competenta acestor organe poate fi materiala, teritoriala si
personala.
Forma statului
Forma statului reprezinta modul de organizare a continutului puterii, structura
interna si externa a acestui continut. Componentele formei de stat sunt:
forma de guvernamant
structura de stat
regimul politic

1.Forma de guvernamant
Reprezinta modul de constituire a organelor centrale ale statului, exercitarea
puterii prin institutiile acestor organe si impartirea competentei intre aceste organe.
Forma de guvernamant cunoaste in present 2 aspecte:
a. monarhia in principiu in prezent putem vorbi doar de monarhii
constitutionale
b. republica pot fi in principiu parlamentare si prezidentiale, semiprezidentiale
si derivate ale acestora.
2. Structura de stat
Presupune impartirea interna a statului in unitati administrative sau in parti
politice autonome si raporturile dintre acestea.
Din punct de vedere al structurii de stat, statele pot fi :
unitare (simple)
federative ( compuse ex. SUA, Germania)
3. Regimul politic
Reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societatii, acestea
avand cea mai mare relevanta in raporturile dintre stat si individ.
O clasificare a regimurilor politice poate fi:
reg. pol democratice
reg. pol. Autocratice
regimurile: -prezidentiale, semiprezidentiale si parlamentare ( acesata impartire
este data de constitutie)

S-ar putea să vă placă și