CUPRINS

Cap.1 Generalitati privind energiile conventionale

1.1 Energii conventionale.Repercursiuni asupra mediului
1.2 Energii neconventionale.Prezentare generala
1.2.1Energia solara
1.2.2Energia vantului
1.2.3Energia apei marilor si oceanelor
1.2.4Energia geotermica
1.2.5Energia biomasei
Influente ale surselor de energie asupra mediului inconjurator.
Cap.2 Energia eoliana
2.1Geneza vantului
2.2Potentialul eolian
2.3Clasificarea turbinelor de vant
2.4Caracteristicile si calitatile principale ale turbinelor eoliene
2.5Dispozitive de masurare a parametrilor vantului

1.1

Energii conventionale.Repercursiuni asupra mediului

Energia Conventionala este generata din surse epuizabile, in special combustibili fosili, cei
mai raspanditi fiind carbunii, petrolul si gazele naturale. Acest tip de energie are dezavantajul
de a fi din ce in ce mai scumpa, deoarece resursele sunt din ce in ce mai putine, iar cererea la
fel de mare sau mai mare, din acest motiv si pretul avand tendinta de crestere.
Desi este utilizata pe scara larga, energia conventionala sau traditionala are dezavantajul de a
depinde de cantitatea de carbuni, petrol si gaze naturale existenta, care este limitata, iar prin
arderea acestor combustibili se elimina in atmosfera gaze nocive, precum dioxidul de carbon,
care genereaza la randul sau binecunoscutul efect de sera. Acesta este principalul factor pentru
aparitia unor schimbari climatice importante, care ameninta ecosistemele de pe intreg globul.
Prin mediu inconjurator sau mediu ambiant se intelege ansamblul de elemente si fenomene
naturale si artificiale de la exteriorul Terrei, care conditioneaza viata in general si pe cea a
omului in special. Sensul dat acestei notiuni in cadrul Uniunii Europene este cel al unui
ansamblu de elemente care, in complexitatea relatiilor lor, constituie cadrul, mijlocul si
conditiile de viata ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimtite. O alta definitie o
gasim in Legea protectiei mediului, in care mediul inconjurator este ansamblul de conditii si
elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferei, toate
materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune,
cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale si spirituale.
Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin prezenta unor
componente straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care provoaca prin
natura lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza, efecte nocive
asupra sanatatii, creeaza disconfort sau impiedica folosirea unor componente ale mediului
esentiale vietii. (Conferinta Mondiala a O.N.U., Stockholm, 1972)
Poluarea mediului privita indeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sanatatii a
imbracat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate in diferite tipuri de poluare si
anume:
I.

Poluarea biologica, cea mai veche si mai bine cunoscuta dintre formele de
poluare, este produsa prin eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator a
germenilor microbieni producatori de boli.

II. Poluarea chimica consta in eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator a

diverselor substante chimice. Poluarea chimica devine din ce in ce mai evidenta, atat prin
cresterea nivelului de poluare, cat mai ales prin diversificarea ei. Pericolul principal al poluarii
chimice il reprezinta potentialul toxic ridicat al acestor substante.
II.

III. Poluarea fizica este cea mai recenta si cuprinde, in primul rand, poluarea
radioactiva ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi in stiinta,
industrie, agricultura, zootehnie, medicina etc.. Pericolul deosebit al substantelor
radioactive in mediu si in potentialul lor nociv chiar la concentratii foarte reduse.
Poluarii radioactive i se adauga poluarea sonora, tot ca o componenta a poluarii
fizice. Zgomotul, ca si vibratiile si ultrasunetele sunt frecvent prezente in mediul
de munca si de viata al omului modern, iar intensitatile poluarii sonore sunt in
continua crestere. Supraaglomerarea si traficul, doi mari poluanti fonici, au
consecinte serioase asupra echilibrului psihomatic al individului.

Insa cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului,
poluarea aerului (atmosferica).
Prevenirea polurii mediului prin reducerea consumului de energie provenit din arderea
combustibililor fosili Atmosfera poate fi afectat de o multitudine de substane solide, lichide
sau gazoase. Dat fiind faptul c atmosfera este cel mai larg i n acelai timp cel mai
imprevizibil vector de propagare al poluanilor, ale cror efecte sunt resimite n mod direct i
indirect de om i de ctre celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea polurii
atmosferei s constituie o problem de interes public, naional i internaional. Potenial,
poluarea aerului este cea mai grav problem, ntruct are efecte pe termen scurt, mediu i
lung. Pe termen scurt i mediu, poluarea are efecte negative, de natur s pun n pericol
sntatea omului, s duneze resurselor biologice i ecosistemelor, s provoace pagube
economice. Pe termen lung poluarea produce modificri asupra mediului prin: efectul de ser,
distrugerea stratului de ozon i ploile acide. Poluarea mediului este cea mai important
problem a secolului XXI. Se poate spune c poluarea a aprut odat cu industrializarea, dar
s-a amplificat i s-a diversificat paralel cu dezvoltarea societii. La baza polurii stau factori
variai, dintre care cei mai importani sunt: urbanismul, industrializarea, chimizarea,
densitatea demografic. Poluarea apare astfel ca un subprodus al civilizaiei, care nu se
limiteaz doar la interiorul unei ntreprinderi, a unei colectiviti mici, ci cuprinde orae, zone
din interiorul unei ri i chiar arii ce se refer la zone geografice ntinse, devenind o problem
internaional. Pe de alt parte, datele privind cantitatea poluanilor la nivelul solului sunt
furnizate de sistemele de monitorizare a calitii aerului, administrate de diferite organizaii de
control, mai ales n domeniul public. Pentru aer problemele actuale de mediu sunt: - efectul de
ser; - distrugerea stratului de ozon; - acidifierea; - micropoluanii; - particulele n suspensie.
Indicatorii legai de mediul atmosferic sunt organizai pe trei nivele: - indicatori de presiune
(emisii de poluani), - indicatori de stare (calitatea aerului) - indicatori de rspuns (msurile
luate i eficacitatea lor).

1.2

Energii neconventionale.Prezentare generala

Energie neregenerabil, care este energia obinut resurse epuizabile,cum sunt
considerate combustibilii fosili i cei nucleari
1.2.1 Energia solara
Soarele este, de departe cea mai importanta sursa de energie pentru noi. . El
incalzeste atmosfera pamantului, vaporizeaza apa din oceane, directioneaza norii
rezultati prin curenti de aer, denumite si vanturi spre continente, acolo unde isi
dovedesc utilitatea determinand ploile si mentinand debitele raurilor. Aceasta este o
modalitate directa de a folosi aceasta energie si face parte din procesele fiziologice ce
au loc pe pamant de milioane de ani. Insa Soarele poate face "un pic" mai mult: ar
putea sa asigure intreaga cantitate de energie de care a re nevoie o societate industriala
moderna, la scara mondiala pentru un viitor indefinit; ceea ce nu poate face o sursa de
energie obisnuita. Acestea s-ar putea intampla cu usurinta fara poluare sau batai de cap
in privinta resurselor naturale epuizabile.

Energia solara se numara printre cele mai ecologice surse de energie. Aceasta este
gratuita, utilizatorii acestei surse de energie sunt independenti fata de alte surse de
energie si nu in ultimul rand, acestia contribuie la protejarea mediului inconjurator
deoarece este o sursa de energie ecologica. In combinatie cu cazanel mari, moderne,
sistemele de incalzire cu panouri solare asigura incalzirea cladirilor pe termen lung si
cu costuri scazute. Acestea sunt absolut ecologice si reduc cu pana la 35% costurile
pentru incalzire.
Raspandirea foarte limitata a utlizarii tehnologiei solare are foarte multe cauze.
In primul rand, tehnologia de captarea a razelor solare este inca la inceput si
costisitoare. Pretul producerii unui WATT in prezent, prin intermediul celulelor
fotovoltaice, este de 6-7 ori mai mare decat cel al producerii sale in termocentrale. De
aceea investitia initiala intr-un sistem de producere a energiei prin captarea razelor
solare este mare, chiar daca amortizarea se produce in timp, sistemele fiind in general
foarte fiabile si putand functiona 10-25 de ani fara mari costuri de intretinere.
In plus, panourile solare au un randament foarte scazut daca raportam cantitatea de
energie produsa la dimensiunea lor: pentru acoperirea necesitatilor unei locuinte fiind
necesare panouri de cateva zeci de metri patrati. Dar si acest lucru se va schimba pe
masura ce tehnologia evolueaza.
Cel mai mare dezavantaj este insa acela ca energia solara este dependenta de
razele soarelui, cu alte cuvinte de cantitatea de radiatii solare care ajung pe Pamant. Iar
aceasta este variabila, in functie de ora, de perioada a anului, de conditiile atmosferice,
etc. Si nu in ultimul rand, randamentul sistemelor solare depinde in mare masura de
unghiul sub care cade raza de soare pe panoul solar, asadar de pozitia pe glob

Figura.1.Panouri solare folosite pentru energia necesara unei locuinte

1.2.2 Energia vantului

Reprezint cea mai frecvent form de micare a aerului n plan orizontal in condiiile ncare
atmosfera este alcatuit din volume de aer cu caracteristici diferite din punct de vedere
termici ca presiune, existand permanent tendina spre echilibrare prin deplasri ale aerului pe
verticalsau pe orizontal);Intensitatea i durata vntului depind de diferena de presiune

existent ntre doua puncteextreme; deplasarea aerului ca vant se face de la presiune

atmosferic mare spre cea mica; micarease face pe aceast direcie, care sufer modificri
ns din cauza micrii de rotaie (fora Coriolis),ce impune abateri spre dreapta n emisfera
nordic si spre stanga n cea sudic; fora de frecare amaselor de aer cu suprafaa terestr
determin micorarea vitezei ct i local, modificarea direciei de propagare.
Puterea vantului a fost folosita pentru prima data in jurul anului 5000 i.e.n, pentru
propulsarea barcilor cu panza. Exista referinte istorice despre o moara de
vant rudimentarafolosita in primul secol e.n dar prima moara de vant practica a aparut in sec.
al VII-lea in Afganistan. Aceste mori de vant erau folosite pentru macinarea porumbului si a
graului si pentru a trage apa. In Europa, morile de vant au aparut ceva mai tarziu in sec. al
XI-lea.
La nceput energia vntului era transformat n energie mecanic. Ea a fost folosit de la
nceputurile umanitii ca mijloc de propulsie pe ap pentru diverse ambarcaiuni iar ceva mai
trziu ca energie pentru morile de vnt. Morile de vnt au fost folosite ncepnd cu secolul al
VII-lea .Hr. de peri pentru mcinarea grunelor. Morile de vnt europene, construite
ncepnd cu secolul al XII-lea n Anglia i Frana, au fost folosite att pentru mcinarea de
boabe ct i pentru tierea butenilor, mrunirea tutunului, confecionarea hrtiei, presarea
seminelor de in pentru ulei i mcinarea de piatr pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat
ca putere de la 25-30 KW la nceput pn la 1500 KW (anul 1988), devenind n acelai timp i
loc de depozitare a materialelor prelucrate.Morile de vnt americane pentru ferme erau ideale
pentru pomparea de ap de la mare adncime.Turbinele eoliene moderne transform energia
vntului n energie electric producnd ntre 50-60 KW (diametre de elice ncepnd cu 1m)-23MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe genernd ntre 500-1500 KW. Puterea
vntului este folosit i n activiti recreative precum windsurfingul. La sfritul anului 2010,
capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob
pot genera 430 Terawaior/an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie.
Industria vntului implic o circulaie a mrfurilor de 40 miliarde euro i lucreaz n ea 670
000 persoane n ntreaga lume.
Moar de vnt este o instalaie ce permite transformarea energiei eoliene n energie
mecanic de rotaie. n acest scop, vntul pune n micare elicea morii. Moara de vnt se
folosete pentru
mcinarea cerealelor sau pentru desecarea terenurilor mltinoase prin pomparea apei.
O moar de vnt are mai multe pri componente.La o moar de vnt pentru mcinarea
grnelor, acestea sunt:

Acoperiul-acesta apra interiorul morii de intemperii;

Evantaiul-vntul fcea ca palele lui s se roteasc pn ajungeau n btaia lui direct;

Palele-pnzele ntinse peste cadrul de lemn al palelor capteaz vntul i le rotesc;

Plnia pentru grne-grnele, aruncate de un om, cdeau prin aceasta i cdeau printre
pietrele de moar;

Cardanul-folosea rotirea palelor pentru a mica pietrele de moar;

Pietrele de moar-dou pietre masive se roteau, strivind grnele aflate sub ele i
transformndu-le n fin.

1.2.3 Energia apei marilor si oceanelor

Aceasta se refer la formele de energie produse prin transferul energetic al

energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vanturilor,
aapelor curgatoare si din oceane, a proceselor biologice si a caldurii geotermale
pot ficaptate de catre oameni utilizand diferite procedee. Sursele de energie
neregenerabileinclud energia nuclear a precum si energia generata prin arderea
combustibililor fosili, asacum ar fititeiul, carbunelesigazele naturale.Aceste resurse sunt, in
chip evident, limitatela existenta zacamintelor respective si sunt considerate in general
neregenerabile. Dintresursele regenerabile de energie fac parte:energia
eolian,energia solar ,energia apei (hidraulica, a mareelor, avalurilor si a
curentilor marini),energia geotermic, energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol,
biogaz.
Energia apei marilor si oceanelor
Totalitatea marilor si oceanelor Pamantului, constituie un imens rezervor potentialde energie,
inamagazinata sub diferite forme. Oceanul planetar se afla dintotdeauna intro pemanenta miscare; nivelul sau oscileaza pe verticala, masele de aer c
o b o a r a d e l a suprafata spre adancuri sau se ridica din adancuri spre straturile
superioare, uneori sedeplaseaza cvasiuniform pe directia orizontala, alteori ajung
sa fie puse in miscare devant sub forma de valuri. Este o sursa care necesita o atentie
deosebita, fiind capabila sastimuleze neincetat imaginatia oamenilor de stiinta pentru a face
acest izvor nesecat sadevina functional.
I. Mareele
Prin maree (flux si reflux) se inelege o oscilatie periodica a nivelului marii
sauoceanului, in raport cu o pozitie medie, datorita fortei de atractie combinate a
Lunii siSoarelui. Perioada de oscilatie are o durata aproximativa de 12h 25min.,
astfel ca indecurs de 24h 50min. (durata unei zile lunare) se vor produce
urmatoarele faze intr-un punct al oceanului sau marii:a) flux, adica o crestere treptata a
nivelului marii ai acoperirea cu apa a uneifasii din uscat; acesta se termina cu o maree inalta

 in timpul careia nivelul marii aatins o inaltime maxima si ramane pentru un scurt
timp imobil
b) reflux, adica o scadere treptata a nivelului marii si retragerea apelor de pefasia
de uscat acoperita anterior; se termina cu o maree joasa
cand nivelul mariiocupa o pozitie coborata, mentinandu-se constant un interval scurt
de timp.M a r e e l e s e d e o s e b e s c d e t o a t e c e l e l a l t e s u r s e e n e r g e t i c e p r i n f a p t
u l c a s u n t rezultatul sistemului PamntLunaSoare. Astfel se schimba nivelul apelor
marine de-alungul liniei de litoral a tuturor continentelor. Nivelul apei se schimba de doua ori
pe zi,ocupand si eliberand o parte din teritoriul litoralului, formand astfel bazine.Energia
mareelor poate fi captata prin exploatarea energiei potentiale rezultate dindeplasarea pe
verticala a masei de apa la diferite niveluri sau a energiei cinetice
datoratec u r e n t i l o r d e m a r e e , s i e s t e c o n s i d e r a t a o f o r m a d e e n e r g i e r e g e n e
r a b i l a . I n c a d i n timpurile vechi aceasta energie era folosita in scopuri practice.
La gaurile raurilor ( inestuare) erau construite moiri ce utilizau energia fluxului
si refluxului. Mai tarziu ainceput sa se foloseasca energia mareelor si la centralele electrice.
Tehnologiile pentru captarea si conversia energiei mareelor:
sunt reprezentatede fermele de turbine subacvatice precum si de barajele mareice (turbiba
bulb). Pentru ovalorificare eficienta a energiei mareelor sunt necesare si anumite
conditii naturale: in primul rand, amplitudinea mareelor sa fie de cel putin opt metri, iar in
al doile rand,
sae x i s t e u n b a z i n n a t u r a l ( d e r e g u l a e s t u a r ) , c a r e s a c o m u n i c e c u
o c e a n u l p r i n t r - o deschidere ingusta. Solutia de valorificare consta in bararea estuarului,
printr-un sistemtraditional adecvat, in asa fel incat in spatele acestuia sa fie posibila realizarea
unui bazinde acumulare al caruui nivel de apa sa se ridice in timpul fluxului si sa coboare la
reflux.Daca amplitudinea mareelor este destul de mare si regulata, miscarea apei pe verticala
vafi capabila sa actioneze turbine hidraulice cuplate la generatori electrici.
Aceste conditiinaturale apar numai in 20 de zone ale globului (ca, de exemplu:
tarmurile atlantice aleFrantei, Marii Britanii, SUA, Canadei, in Nordul Australiei, in estul
Chinei). Cantitateade energie disponibila la aceasta sursa, daca ar putea fi
valorificata integral in centreleelectrice mareomotrice, ar produce de circa
100.000 de ori mai multa energie electrica decat toate hidrocentralele aflate in functiune
in prezent pe glob. Alte calcule apreciaza caenergia furnizata anual de maree ar putea echivala
cu cea obtinuta prin arderea a peste 70mii tone de carbune
Aceste turbine au o putere cuprinsa intre 750 kW si 1.5 MW. Ele sunt amplasatela o
distanta de 10-20 metri una de cealalta, paletele au o dimensiune de 15-20
metriamplasate pe un ax de trei metri. Ele seamana foarte bine cu turbinele
folosite in cazulvantului doar ca sunt mai apropiate, au rotoare mai mici si o viteza de
rotatie deasemeneamai mica, astfel incat sa nu fie afectate ecosistemele subacvatice.
Aceste turbine sunt demai multe feluri:- turbine lebada cu lama fixata pe turbina;turbine de curent ( cu geamandura, care merg in functie de curentulmareelor si
sunt ancorate pe fundul apei)- turbine oscilatoare( sus si jos) cu o putere de 3-5 MWturbine polo cu lame verticale si pripon rotund plasat la o adancimede 20 metri cu o
putere maxima de 12 MW, avand o greutate de
600toneP a n a i n p r e z e n t , d o a r F r a n t a s i R u s i a a u c o n s t r u i t c e n t r a
l e m a r e o m o r t i c e importante. Totusi cea mai mare uzina mareomortica care a fost
proiectata, se va realiza pe litoralul sud-estic al Canadei, unde mareele ating
douazeci de metri inaltime. Se vaconstru si in Scotia un sistem experimental de

producere a energiei electrice din putereamareelor. Turbinele subacvatice care vor capta
energia mareelor vor fi amplasate in treilocuri. In fiecare din aceste locuri se vor
afla intre 5 si 20 de turbine de cate 1 MW, iar capacitatea lor combinata va fi de 60
MW.Avantajele turbinelor mareice sunt multiple. Acestea nu produc zgomot
si nuc a u z e a z a u n i m p a c t v i z u a l n e p l a c u t , d e o a r e c e e l e s u n
t a m p l a s a t e i n a p a , i a r productibilitatea lor nu depinde de stare
a v r e m i i ( c a s i i n c a z u l t u r b i n e l o r e o l i e n e ) deoarece mareele se produc
indiferent de conditiile meteo. Un alt avantaj il prezinta dimensiunea mai mica a
turbinelor, care produc aceasi putere ca si cele eoliene care suntmai mari. Exista insa si
dezavantaje. Tarile care nu au deschidere la mare sau la ocean nu pot beneficia de acest tip
de energi, iar costurile amplasarii unei astfel de ferme de turbinesunt inca destul de mari.
II. Valurile
Energia valurilor
este o forma de energie regenerabila cu foarte mare potential inzonele cu valuri tot timpul
anului sau in largul marilor si oceanelor.
Aceasta energie estedefapt energie solara condensata, deoarece viteza vantului
si durata de actiune suntfactorii determinanti in procesul de formare a valurilor de vant,
iar variatiile de potential baric a maselor de aer isi au cauza in energia radiatiilor
solare repartizate diferit. Dinacest punct de vedere se poate afirma ca sistemele
care capteaza direct energia solara,comparativ cu cele care folosesc forme
condensate ale aceleiasi energii , vor
necesitas u p r a f e t e m u l t m a i i n t i n s e . D a r c u m v i i t o r u l i m p u n e f o l o s i r e a o p
t i m a a s p a t i u l u i , considerentul sesizat pledeaza pentru captarea formelor condensate ,
deci pentru centraleeoliene si marine. Realizarea acestora nu implica scoaterea unor
terenuri din circuitulagricol, industrial, sau al asezarilor umane, utilizand astfel zone
practic neintrebuintate.Cu aproape doua secole in urma, cativa cercetatori necunoscuti, atunci
consideratiutopisti, atrageau atentia asupra energiei inmagazinata in valuri, realizand elemente
decaptare si conversie pe care le-au testat in marile si oceanele accesibile lor. In 1799
doifrancezi, fratii Girard, au conceput prima masina care a folosit forta valurilor pentru a
fi pusa in functionare. La inceputul secolului XX, in anul 1911, in S.U.A. a fost incercat
unsistem interesant de captare si conversie , prevazut cu un plutitor sferic care
transmiteamiscarea valurilor unei pompe radiale, cu trei cilindri, prin intermediul
unor cabluri siscripeti. Sistemul inbunatatit ulterior, utiliza atat deplasarea apei pe
orizontala cat si peverticala, structura propriuzisa fiind plasata pe fundul marii.Primii care
au inceput sa foloseasca energia valurilor au fost europenii.
Tari precum Portugalia, Scotia si Marea Britanie au programe speciale prin
care valurilemarilor care le inconjoara tarmurile sa fie folosite pentru producerea
energiei. Fiecaredintre guvernele statelor mai sus amintite au alocat sume importante
pentru construirea deelectrocentrale in apropierea marilor orase. Scotia are acces la una din
cele mai bogateresurse energetice marine din lume. In anul 2001, raportul
"Resursele regenerabile aleScotiei" arata ca aceasta tara poate genera o capacitate
de pana la 21,5 GW cu ajutorulenergiei valurilor si mareelor. Conform raportului
"Folosirea potentialul energetic marinal Scotiei", efectuat de Grupul pentru Energie Marina in
2004, pana in anul 2020 se potinstala capacitati de 1300 MW in apele scotiene, adaugand 100
MW in fiecare an.

Fig.2.Energia apei marilor si oceanelor

1.2.4Energia geotermica

Energia geotermic este o form de energie regenerabil obinut din cldura aflat n
interiorul Pamntului. Apa fierbinte i aburii, captai n zonele cu activitate vulcanic i
tectonic, sunt utilizai pentru nclzirea locuinelor i pentru producerea electricitii.
Exist trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la aceast dat pe glob pentru
transformarea puterii apei geotermale n electricitate: uscat, flash i binar, depinznd dupa
starea fluidului: vapori sau lichid, sau dup temperatura acestuia.

centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizeaz abur din
izvorul geotermal.

centralele flash sunt cele mai rspndite centrale de azi. Ele folosesc apa la
temperaturi de 182 C (364 F) , injectnd-o la presiuni nalte n echipamentul de la
suprafa.

centralele cu ciclu binar difer fa de primele dou, prin faptul c apa sau aburul din
izvorul geotermal nu vine n contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa
folosit atinge temperaturi de pn la 200 C (400 F).
Consideraii privind energia geotermal Energia geotermal reprezint diverse categorii
particulare de energie termic, pe care le conine scoara terestr. Cu ct se coboar mai
adnc n interiorul scoarei terestre, temperatura crete i teoretic energia geotermal poate
s fie utilizat tot mai eficient, singura problem fiind reprezentat de adncimea la care
este disponibil aceast energie.

Sigurana alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii Europene
este asigurata in mod obligatoriu prin luarea in considerare a importurilor, in condiiile
liberalizrii pieei de energie si in conformitate cu nevoia stringenta de atenuare a impactului
asupra mediului climatic planetar.

Fig.3.
Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile, concomitent cu realizarea unei
protectii eficiente a mediului inconjurator a condus in ultimii 10 15 ani la intensificarea
preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor
industriale suport. Politica UE in acest domeniu, exprimata prin Carta Alba si Directiva
Europeana 2001/77/CE privind producerea de energie din surse regenerabile, prevede ca, pana
in anul 2010, Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure necesarul de energie in
proportie de circa 12% prin valorificarea surselor regenerabile. In acest context, in multe tari
europene dezvoltate (Franta, Italia, Germania, Austria), posesoare de resurse geotermale
similare cu cele ale Romaniei, preocuparile s-au concretizat prin valorificarea pe plan local /
regional, prin conceperea si realizarea unor tehnologii eficiente si durabile, care au condus la
o exploatare profitabila, atat in partea de exploatare a resurselor (tehnologii de foraj si de
extractie din sondele geotermale), cat si in instalatiile utilizatoare de la suprafata.
In funcie de temperatura inregistrata la sursele hidrogeotermale (valorificate prin foraj si
extractie) din Romania, geotermia de joasa entalpie se inregistreaza la ape de adancime (cu

temperaturi cuprinse intre 25C si 60C) si, respectiv, geotermia de temperatura medie (ape
mezotermale), cu temperatura de la 60C pana la maximum 125C.
Resursele geotermale de joasa entalpie se utilizeaza la incalzire si la prepararea apei calde
pentru consum, in imobile rezidentiale (locuinte), anexe industriale, tertiare servicii (birouri,
spatii de invatamant si educatie, spatii comerciale si sociale, spitale etc.) sau constructii
agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru cresterea animalelor s.a.).
Limita economica de foraj pentru ape geotermale nu depete, in general, 3.300 m si a fost
atinsa numai in anumite zone (de exemplu, bazinul geotermal Bucuresti Nord sau perimetrele
Snagov Balotesti).
In anul 1990, in Romania se aflau in exploatare curenta 64 de sonde, pentru utilizari locale
diverse, precum asigurarea incalzirii si apei calde la ansambluri de locuine, cldiri cu
destinaie publica sau industriale, construcii agrozootehnice etc.
1.2.5Energia biomasei
Biomasa, ca energie solara acumulata sub forma chimica in materia de origina vegetala sau
animala este una dintre cele mai pretioase si diversificata resursa de pe pamant. Ea ofera nu
numai hrana ci si energie, materiale de constructie, hartie, medicamente si chimicale. Biomasa
a fost folosita in scopuri energetice de cand a fost descoperit focul. Termenul de biomasa
acopera un domeniu larg de produse, subproduse si deseuri provenite din domeniul forestier,
agricultura inclusiv cele provenite de la cresterea animalelor, precum si deseurile municipale
si cele industriale. Conform legislatiei Uniunii europene, biomasa reprezinta fractia
biodegradabila a produselor deseurilor si reziduurilor din agricultura (inclusiv substantele
vegetale si cele animale), domeniul forestier si industriile conexe acestuia, precum si fractia
biodegradabila din deseurile municipale si cele industriale [1].
2. Resursele de biomasa
Principala sursa de biomasa o reprezinta lemnul. Alaturi de lemn exista o larga varietate de
resurse ca: culturile cu scopuri energetice: copaci cu viteza mare de crestere: plopul, salcia,
eucaliptul; culturile agricole: trestia de zahar, rapita, sfecla de zahar; culturi perene:
miscanthus; plante erbacee cu viteza mare de crestere: Switchgrass sau Panicum virgatum (o
planta perena ce creste in America de Nord), Miscanthus sau iarba elefant (iarba de Uganda).
reziduuri: lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii; paiele si tulpinile
cerealelor; alte reziduuri provenite din prelucrarea unor produse alimentare (trestia de zahar,
ceaiul, cafeaua, nucile, maslinele). deseuri si sub-produse: deseurile de la prelucrarea
lemnului: talas, rumegus; deseurile de hartie; fractia organica din deseurile municipale;
uleiurile vegetale uzate si grasimile animale. metanul capturat de la gropile de gunoi, de la
statiile de tratare a apelor uzate si din balegar. Exista un potential mare de biomasa ce poate fi
si mai mult marit printr-o utilizare mai buna a resurselor existente si prin cresterea
productivitatii culturilor

Fig.4.

Fig.5.5 Energia regenerabila

Influente ale surselor de energie asupra mediului inconjurator
Mediul ambiant poate fi poluat de sectorul energetic direct sau indirect:
- Tehnologiile cu impact direct in de transformarea energiei combustibilului fosil
in energie electrica si termica, transformnd energia poteniala
a carburanilor in energie cinetica;
- Indirect, mediul este poluat de tehnologiile
Transportul energiei poate avea efecte locale de poluare.
Mrile si oceanele sunt afectate de petrolul care se revrsa in urma diverselor accidente.
Astzi hidrocarburile reprezint principalii poluani ai bazinelor acvatice mari.
Hidrocarburile sunt rezistente la aciunea bacteriilor, de aceea persista timp
ndelungat in regiunile infestate. Consumul de energie creste
poluarea globala cu dioxid de carbon
Daca guvernele nu-si vor schimba politicile energetice si cele pentru importurile de
petrol si gaze, atunci emisiile de gaze vor creste ncontinuu pana in 2030, iar
temperaturile se vor mari cu 5-6 grade
Principalele tipuri de poluri pe care reelele electrice le genereaz asupra mediului
nconjurtor sunt:
vizuala deteriorarea peisajului;

sonora zgomote produse de funcionarea sau vibraii ale elementelor

(conductoarelor), reelelor electrice si in special a transformatoarelor;
electromagnetica: perturbaii radio si ale emisiunilor de televiziune, influente ale
cmpului electric si magnetic asupra organismelor vii;
psihica si pericole (riscuri) de accidente:
teama provocata de apropierea de reelele electrice si de efectele vizuale si sonore ale
acestora;
accidente, cazuri mortale;
ecologica:ocuparea terenurilor; defrisarea padurilor;influenta asupra instalatiilor si
constructiilor.
Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbtute probleme ale contemporaneitii i
una de prim ordin pentru conducerea societii. Omul i mediul sunt entiti inseparabile,
existena omului fiind dependent de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot
modifica, n urma folosirii lor de ctre om. Astfel apare poluarea, aspect implicit al vieii, n
desfurarea creia unele produse, rezultate din procesele fiziologice i din activitatea omului
i a animalelor, devin reziduuri care pot s incomodeze bunul trai n funcie de natura i
cantitatea lor. Odat cu marile progrese tiinifice, cantitatea i natura lor s-a schimbat
fundamental. n ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe ntinsul
planetei noastre a avut o evoluie din ce n ce mai ngrijortoare, cantitatea de poluani
atingnd cifre ce depesc orice imaginaie. nlturarea polurii este o problem de corectare a
erorilor care o provoac. Cuvinte cheie: poluare, surse de poluare, biodiversitate,
. Surse de poluare Poluarea mediului nconjurtor, care i-a ntins ameninarea asupra ntregii
planete, a ajuns n punctul n care atac dezlnuit omul i spaiul sau de existen. Trecnd
peste limitele capacitii proprii de aprare a naturii, de regenerare i de echilibrare, toi
agenii poluani noi se rspndesc rapid n aer, n apa sau n sol, genernd, dezvoltnd i
propagnd unul dintre cele mai grave pericole pe care le-a ntmpinat civilizaia modern. 1.
Surse latente de poluare. n prezent exist numeroase surse naturale de poluare cum ar fi:
vulcanii, furtunile de praf, ozonul, vnturile, apele subterane, iar n viitor, pe msura ce omul
i va extinde habitatul, este posibil s apar i alte surse, nu numai pe Pamat ci i n spaiul
cosmic. Ozonul este o substan periculoas pentru om, chiar n concentraii mici. n
troposfer concentraia lui este foarte redus astfel el nu este periculos pentru om sau animale.
n stratosfer prezena ozonului este extrem de periculoas datorit reaciei dintre oxigen i
radiaiile ultraviolete solare. In anul 1985, n timpul primverii australe, s-a pus n eviden o
scdere dramatic a grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii, ceea ce a condus la
formarea unor "guri" care s-au extins ca arie de la 40% la 50% ntre 1985 i 1987. Acest
lucru a avut loc datorit condiiilor meteorologice specifice: iarna, stratosfera de deasupra
acestei regiuni este practic izolat, datorit unor vnturi puternice; apariia unor particule de
ghea care favorizeaz reaciile ce conduc la dispariia ozonului. Aerul este purttorul multor
ageni poluani pe care i mprtie cu repeziciune pe ntreaga suprafa a Pmntului. Astfel,
praful mpiedica vederea, ngreuneaz respiraia i constituie du- manul numrul unu al
cureniei domestice. Multe vestigii au fost distruse de avalanele de praf aduse de vnt.
Studiile arat c, n fiecare an, atmosfera poart peste 30 milioane de tone de praf. Apele
subterane, care stau n contact ndelungat cu masive de sare sau alte minerale se ncarc cu
substane impurificatoare, chiar toxice.
De multe ori sunt poluate straturile de ap freatic, din care se extrage apa n mod obinuit.
Ionizarea atmosferei, surplusul de ioni pozitivi sau negativi, care atunci cnd sunt inhalai n
organism pot declana reacii enzimatice exagerate ce suprasolicit organismele bolnave. 2.
Surse de poluare umane. Omul, ca fiin vie, produce deeuri proprii existenei sale. Pe lng
acestea exist i cele provenite din activit- ile sale industriale: mbrcminte, mobil,
detergeni, cosmetice, chimicale de uz casnic i altele. O mare parte a acestora nu sunt

biodegradabile i altele sunt direct toxice. Procentual, cantitatea deeurilor solide produse de
activitile umane sunt: hrtie 55%, deeuri metalice 9%,deeuri alimentare 14%, deeuri
textile 5%, deeuri lemnoase 4%, sticl 9%, mase plastice 1%, diverse 3%. O surs
suplimentar de poluare, o reprezint mijloacele de nclzire, respectiv focarele de crbuni,
petrol, gaze, lemn care produc cantiti mari de fum, cenu, zgur, gaze. Un alt, element
poluant este constituit din bacteriile patogene care sunt vehiculate mai ales n apele menajere.
Pentru o viziune de viitor, este important s se cunoasc nu numai situaia actual a populaiei, ci i tendina de evoluie a acesteia. Specialitii prevd c volumul deeurilor menajere va
crete mai rapid dect greutatea lor, din cauza creterii importanei ambalajelor de hrtie i
sticl, precum i a aparaturii nerecuperabile i a mobilei vechi. Se estimeaz c deeurile pe
cap de locuitor vor crete anual cu urmtoarele valori: hrtie 1,5-2 kg, deeuri plastice 0,5-0,7
kg, sticl 0,6 kg, mobil 3-5% din existent. 3. Agricultura, silvicultura i zootehnia ca surse de
poluare. n mod paradoxal, tocmai ramurile economiei umane, care se bazeaz cel mai mult
pe relaiile cu mediul, sunt, n acelai timp, i surse de poluare. Agricultura poate fi sursa de
poluare a mediului prin: declanarea i favorizarea proceselor de degradare a solurilor n urma
proceselor de eroziune (deselenirea terenurilor duce la eroziunea solului), srturare,
compactare; folosirea pesticidelor (insecticidele care distrug toate insectele i pe cele
folositoare); utilizarea n exces a ngrmintelor chimice. Dup aprecierile specialitilor, din
totalul suprafeei agricole a rii noastre, numai 30% sunt soluri cu un potenial ridicat de
fertilitate, restul prezentnd diferite stri i stadii de degradare. Din cele 5 milioane de ha de
terenuri afectate de eroziune doar jumtate au fost amenajate antierozional i astfel au dus la
obinerea unor recolte pozitive. Prin procesul de eroziune se pierd anual 150 milioane de tone
de sol, din care 1,5 milioane tone de humus. Despdurirea exagerat n zona superioar a
majoritii bazinelor hidrografice, ca i folosirea neraional a unor terenuri agricole, au avut
influen negativ asupra scurgerii apei pe versani, provocnd declanarea unor grave procese
de eroziune a solului. Fondul forestier al rii noastre este de 6,4 milioane de ha, ceea ce
reprezint un puternic dezechilibru, predominnd pdurea tnr, iar cea de peste 80 de ani
(exploatabil) prezint un deficit de 500 de mii de ha, determinnd o acut lips de material
lemnos pentru cherestea i furnire. In ceea ce privete zootehnia, chiar unele animale
domestice distrug iremediabil vegetaia arborescent n dezvoltare, mpiedicnd regenerarea
pdurilor. De asemenea, cresctoriile de animale domestice pot pune probleme serioase
privind poluarea mediului cu deeuri animaliere. Exodul unor populaii de animale poate crea
catastrofe ecologice. n zootehnie, pe lng insecticide, se mai utilizeaz i alte substane
chimice care dau efecte secundare nedorite. Este vorba de substanele administrate pentru
influenarea dezvoltrii produciei animaliere. Acestea duneaz pentru c sunt eliminate prin
urina i se regsesc n apa de but a altor loturi de animale (pentru care substana respectiv
este contraindicat) sau pot ajunge la om, dac sunt administrate pn n ultimele zile de
dinaintea sacrificrii. n organizarea agriculturii moderne, un rol foarte important l joac
lucrrile de amenajare a terenurilor i, n special, gospodrirea apelor. Dar barajele i canalele
de irigaii modific nu numai regimul hidrologic din zona respectiv, ci i sistemele ecologice
locale, prin schimbarea factorilor edafici. Pot aprea att efecte pozitive (extinderea teritorial
a zonelor cultivate i ridicarea productivitii), i negative (poluarea cu sare: salificare,
srturare). Irigaiile au avut un rol foarte important n dezvoltarea marilor civilizaii antice. n
prezent sunt irigate peste 500 de milioane de ha, de 50 de ori mai multe dect n 1800. 4.
Poluarea radioactiv este o form special de poluare datorit emisiei n spaiu a unor radiaii
capabile s produc efecte fizice, chimice i biologice asupra organismelor vii. Pe Pmnt
exist un fond global de radiaii, datorat surselor de iradiere natural, care este suportat de
organismele vii datorit adaptrii. Radiaiile sunt emisii spontane i permanente produse prin
dezintegrare atomic.

In anul 1988 existau n lume 385 de centrale nuclearo-electrice, cu o putere instalat de

400.000 de MW, nglobnd 3800 de reactoare n func- iune. Aceste reactoare au produs n
1988 circa 15% din totalul de energie electric, iar n 1990 circa 18-20%. Repartizate pe ri,
n Frana centralele nuclearo-electrice ocup 65% din totalul puterii instalate, n Finlanda,
Suedia, Elveia peste 40%, n SUA peste 14% (dar care reprezint peste 30% din totalul
mondial). Odat cu evoluia societii umane, omul a fost supus suplimentar i altor expuneri
de radiaii. Astfel, investigaiile medicale (radioscopii, radiografii, tratamente radiologice)
expun omul la radiaii mult mai puternice dect cele naturale. Chiar i ceasurile cu cadrane
luminoase i televizoarele pot contribui la iradierea n masa a populaiei. Sursele de radiaii
ionizante se pot mpri n dou categorii: - surse controlate: acceleratorii de particule n care
sunt inclui acceleratorii pentru cercetare, generatoare de raze X, aparate i instalaii de uz
comun; reacii nucleare; radioizotopii utilizai n laborator i n aplicaii panice; - surse
necontrolate: deeuri radioactive (din activitatea de cercetare i economic); cderile
radioactive (fall-out). Efectele polurii cu radiaii se fac resimite, n toate cazurile, n
atmosfer, n ap, pe sol, influennd organismele vii, uneori pe lanul trofic. Efectele acestei
poluri pot fi: directe (ca urmare a interaciunii radiaiilor cu suport biologic, modificndu-se
compoziia i structura materiei, nsoit uneori de mutaii genetice), indirect (cnd nu este
afectat structura biologic, dar este afectat mediul n care aceasta este plasat). n general,
efectul nociv al radiaiilor depinde de tipul radiaiei, de energia radiaiei i de durata de
iradiere, determinnd: - efecte pe termen scurt, dup o iradiere puternic (boli specifice,
deces); - efecte pe termen lung, pe seama acumulrii unor iradieri slabe (crete riscul de
cancer); - efecte genetice, ce se manifest la urmaii prinilor iradiai. Ponderea major, n
pericolul de poluare cu radiaii, o dein experienele nucleare militare (interzise din 1963) i
exploatarea centralelor nuclearo-electrice. Deja au avut loc o serie de accidente nucleare grave
(Three Miles Island - SUA, n 1979, Cernobl - Ucraina, n 1986) care au sensibilizat opinia
public i au alertat specialitii pentru a evalua riscurile de poluare radioactiv i a gsi
metode de decontaminare i prevenire a polurii.
5. Poluarea Sonora. Undele mecanice, reprezentate prin trepidaii, sunete, infrasunete i
vibraii ultrasonore, polueaz n special mediul urban crend efecte psihologice epuizante.
Zgomotul se caracterizeaz prin: intensitate, durata i frecvena sunetelor componente.
Intensitatea se exprim n Beli, ns din motive practice, se ia ca unitate de msura a
intensitii zgomotului, decibelul, dB. In ceea ce privete durata, efectul nociv al sunetului
este direct proporional cu aceasta, iar n situaiile cnd ntrece anumite limite de
suportabilitate, se poare crea i o psihoz periculoas. Frecventa sunetelor componente ale
zgomotului are i ea o anumit importan n definirea efectului vtmtor, deoarece nu toate
frecvenele sunt auzite de om cu aceeai intensitate sonor. In general fenomenele sonore de
la bun nceput, sunt inutile, nedorite, neplcute i chiar vt- mtoare (motoare, maini, utilaje
i instalaii care au piese mobile i toate vehiculele cu sau fr roi). Infrasunetele duc, n
unele cazuri, la tulburri nervoase, la scderea puterii de munca, fizice i intelectuale. Cele
mai nalte nivele de zgomot se ntlnesc n halele industriale. Dintre sursele de zgomot din
oraele moderne, cu o pondere mare contribuie traficul rutier, care este n continu cretere. In
scopul reducerii nivelului zgomotului i innd cont de natura activitilor umane, s-au stabilit
anumite limite admisibile ale acestuia. De exemplu: 90 dB n halele industriale, 50 dB zona de
locuit urban, 45 dB zone de recreare i zone protejate (parcuri, spitale, cmine de btrni)

Cap.2 Energia eoliana

Energia eoliana aspecte generale
Energiile regenerabile sunt, la scara noastr a timpului, irosite continuu de natur. Ele au ca
origine razele Soarelui, nucleul Pamntului i interaciunile gravitaionale ale Lunii i ale
Soarelui cu oceanele. Exist energii regenerabile de origine eolian, solar, hidro, geotermic
i provenind de la biomas. Energia vantului mai poarta numele de energie eoliana. Acest
nume vine din mitologie, de la Eol, el fiind zeul vantului. Energia vantului a fost folosita de
catre om de foarta multa vreme. Din cele mai vechi timpuri barcile si corabiile se deplasau cu
ajutorul vantului. Mai tarziu oamenii au construit mori de vant cu ajutorul carora macinau
cereale pentru hrana. Acum, dupa multi ani, oamenii au construit niste dispozitive speciale
care capteaza energia vantului si o transforma in energie electrica.

Cap.2 Enegia eoliana

2.1 Geneza vantului
Geneza vntului Dac presiunea i temperatura aerului ar fi egale, nu ar exista vnt, ci doar
micri verticale ascendente sau descendente. n realitate aerul atmosferic se afl n
permanent micare, n toate direciile. Strile de calm atmosferic sunt rare i de scurt durat;
n aceste perioade aerul se deplaseaz totui pe vertical, de aceea calmul atmosferic este
aparent. Cnd deplasarea aerului se face pe orizontal sau dup un unghi ascuit cu suprafaa
pmntului, poart denumirea de vnt. Masele de aer care se deplaseaz astfel pot avea
grosimi diferite, afecteaz zone cu ntindere i caracteristici ale suprafeei diferite i se
deplaseaz n aceeai direcie o anumit perioad de timp (n anumite cazuri pot avea o durat

permanent sau aproape permanent). Deplasndu-se de la o regiune la alta, masele de aer

determin schimbri ale vremii. Deplasarea se realizeaz datorit diferenelor de presiune ale
atmosferei. Aceste diferene de presiune sunt determinate de variaiile de temperatur sau de
nsi dinamica atmosferei. n general, micarea aerului se face din regiunile mai reci, cu
presiune maxim, spre cele mai calde, cu presiune minim.
2 Caracteristicile vntului sunt direcia i viteza. Direcia se stabilete n funcie de poziia
centrilor barici care au generat vntul. n general se consider c direcia vntului este aceea
de unde sufl vntul, de unde vin masele de aer. n practic se utilizeaz girueta, direcia fiind
apreciat folosind punctele cardinale, cu ajutorul rozei vnturilor; se mai pot utiliza i grade
de cerc. Viteza vntului este determinat de gradientul baric orizontal i de frecare. Cu ct
izobarele sunt mai apropiate unele de altele i gradientul baric orizontal are valori mai mari,
cu att viteza vntului este mai accentuat (figura 48). Viteza se msoar cu anemometrele i
se exprim n ms-1 sau kmh-1. Viteza vntului crete cu altitudinea, pe msura scderii
influenei frecrii. Vitezele cele mai mari ale vntului se nregistreaz n atmosfera liber sau
pe culmile cele mai nalte ale munilor.
Structura vntului Turbulena determin fluctuaii permanente ale direciei i vitezei vntului
i de aceea observaiile asupra vitezei vntului dureaz 100-120 secunde, nu sunt instantanee.
n funcie de poziia liniilor de curent, vntul poate fi: - turbulent - laminar variaia n timp a
vitezei, vntul poate fi: - constant - n rafale De obicei, vntul este turbulent. El este
caracterizat, n afar de schimbarea direciei i intensitii, de prezena unor vrtejuri de
dimensiuni diferite, cu axul orizontal sau vertical. Turbulena poate avea cauze dinamice
(neregularitile suprafeei terestre) sau termice (deplasarea orizontal a maselor de aer este
influenat de curenii verticali convectivi ascendeni i descendeni). Cu ct viteza vntului
este mai mare, cu att mai mult se accentueaz turbulena dinamic. Turbulena termic este
maxim n perioadele calde i minim n cele reci. Vntul laminar este caracterizat de linii de
curent paralele, care sunt posibile doar la viteze mici. Vntul are caracter laminar n general
deasupra mrilor i oceanelor. Cel mai adesea vntul este n rafale, pulsatoriu; el apare n
condiiile existenei unei mase de aer instabile, cu convecie termic intens i se
caracterizeaz prin variaii mari de direcie i intensitate la intervale scurte de timp. Vntul
constant este cel laminar. Uneori, vnturilor cu viteze mari care traverseaz lanuri montane
paralele le este imprimat o micare ondulatorie n plan vertical, fiind generat astfel aa
numitul vnt n unde, care i pstreaz uneori caracteristicile i dup depirea
obstacolelor. Acest vnt poate determina apariia norilor ondulatorii.
Vnturile locale Circulaia local a aerului sub forma brizelor este determinat de diferena de
temperatur i presiune a aerului, cauzat de modul diferit de nclzire al unor suprafee active
subiacente. Briza marin. Ziua, aerul de deasupra uscatului este mai cald, iar gradientul baric
i vntul sunt ndreptate n stratul inferior, dinspre mare spre uscat, iar la nlime ia natere
contrabriza, dinspre uscat spre mare. Cele dou vnturi contrare sunt legate n circuit nchis
prin cureni convectivi ascendeni deasupra uscatului i descendeni deasupra mrii
2.2 Potentialul eolian
1.2 Potentialul energetic eolian pe Terra Sursa eolian disponibil este evaluat pe scar
mondial la 57.000 TWh pe an. Contribuia energiei eoliene off shore (n larg) este estimat la
25.000 - 30.000 TWh pe an, fiind limitat la locaii care s nu depeasc adncimea de 50 m.
Producerea mondial de electricitate n 2000, a fost de 15.000 TWh (ceea ce corespunde unei
energii primare consumate de 40.000 TWh), rezultnd un randament al ciclurilor termomecanice de 30-40%. Teoretic, energia de origine eolian poate acoperi necesarul de
electricitate pe plan mondial. n acelai timp, principalul inconvenient al acestei surse de

energie, o reprezint instabilitatea vntului. n perioadele de nghe, ca i n cazul caniculei,

cazuri n care cererea de energie este acerb, efectul produs de vnt este practic inexistent,
fapt care a condus, n dezvoltarea instalaiilor eoliene, la ataarea unor alte instalaii de energii
regenerabile caracterizate de un mai bun echilibru n funcionare, sau de sisteme de stocare a
energiei electrice. Trebuie luat ns n calcul, n cazul sistemelor de stocare a energiei electrice
de mare capacitate, preul de cost ridicat al acestor sisteme, care sunt astzi, n curs de
dezvoltare. Europa nu are dect 9% din potenialul eolian disponibil n lume, dar are 72% din
puterea instalat n 2002. Ea a produs 50 TWh electricitate de origine eolian n 2002,
producia mondial fiind de 70 TWh. Potenialul eolian tehnic disponibil n Europa este de
5.000 TWh pe an. Cum va arata consumul mondial de energie in viitor? Putem fi siguri ca
consumul de electricitate va creste la nivel mondial. Agentia Internationala pentru Energie
prevede o crestere la aproape 5.8 milioane de megawatti pina in anul 2020 de la 3.3 milioane
in 2000. Totusi, rezervele mondiale de combustibili fosili - sursa principala pentru producerea
energiei electrice - se vor epuiza incepind cu 2020 pina in 2060, 4 conform celor mai bune
previziuni ale industriei petroliere. Cum vom suplini cererea de energie electrica? Cel mai bun
raspuns ar fi energia verde, regenerabila. Este una din cele mai vechi surse de energie
nepoluanta. Ea a nceput sa fie folosita pe scara larga abia prin anii 70-80, cnd SUA a adoptat
mai multe programe destinate sa ncurajeze valorificarea ei. n California, la sfrsitul anului
1984, functionau deja 8469 de turbine eoliene. Capacitatea totala a acestor unitati este de
aproximativ 550 MW. Ele sunt construite n locuri cu vnt puternic, grupate n asa-numitele
wind farms. Turbinele de vnt pot fi folosite pentru producerea electricitatii individual sau n
grupuri, denumite ferme de vnt. Fermele de vnt, care n prezent sunt complet automatizate,
asigura, spre exemplu, 1% din necesarul de energie electrica al Californiei, adica necesarul
pentru 280 de mii locuinte. Aproximativ 80% din energia eoliana din lume este produsa acum
n California, dar energia eoliana este pe cale de raspndire n Midwest-ul american, n
Europa - n special n Belgia si Olanda dar si n alte regiuni. Cifra de afaceri privind
aplicatiile eoliene n UE a fost, n 2003, de 6,9 miliarde euro, dupa cum s-a specificat n
cadrul conferintei internationale Energie curata - finantare si sustinere n Europa Centrala si
de Est" organizata n capitala Ungariei. Din punct de vedere al cresterii puterii instalate,
Europa si ntareste pozitia n domeniul energiei eoliene, piata europeana nregistrnd o
crestere de 39 la suta pe an n perioada 1998 - 2003. De altfel, piata mondiala a energiei
eoliene ar putea valora peste 27 de miliarde euro anual, pna n 2010. Energia produsa astfel
echivaleaza cu cea obtinuta prin arderea a 20 milioane de tone de carbune ntr-un sistem
conventional de producere a energiei electrice. n Cehia, spre exemplu, ponderea energiei
eoliene va creste de la 3,8% n 2000, la 8% n 2010, n Estonia de la 0,2% la 5,1%, n Ungaria
de la 0,7% la 3,6%, n Polonia de la 1,6% la 7,5%. Cu toate acestea, conform raportului
Agentiei Internationale pentru Energie, n Romnia exista "ntrzieri n elaborarea si
implementarea programelor privind utilizarea energiei eoliene. Documentele europene scot
nsa n evidenta o buna adaptare a Romniei la cerintele UE n ceea ce priveste sursele
regenerabile de energie electrica prin centralele hidroenergetice de mare putere. Articolul
"Evaluation of Global Wind Power", de Cristina L. Archer si Mark Z. Jacobson (Stanford
University) este rezultatul unui studiu finantat de NASA si finalizate de curand. Harta
resurselor de vant a fost realizata prin urmarirea a 8000 de puncte de masurare din intreaga
lume, inclusiv Romania. 13 % din punctele de pe harta sunt incadrate inCalsa 3 (vant de 6.97.5 m/s) si doar cateva au fost incadrate in clase mai mari. Romania se afla in zona de resurse
de pana la 5.9 m/s, ca majoritatea celorlalte zone, insa cu un potential suficient de important
pentru a sustine o politica de promovare a sistemelor eoliene

2.3 Clasificarea turbinelor de vant

Turbine eoline Clasificare
In functie de pozitia axului care transmite miscarea de rotatie de la elice la generator:
turbine eoliene cu ax orizontal: axul principal care transmite miscarea de rotatie de la elice
la generator se afla in pozitie orizontala
turbine eoliene cu ax vertical: axul care transmite miscarea de rotatie se afla in pozitie
verticala; generatorul se afla in partea de jos a turbinei
In functie de puterea electrica furnizata:
turbine eoliene de putere mica: diametrul palelor mai mic de 12m, puterea nominala sub
40kW
turbine eoliene de putere medie: diametrul palelor mai mic de 45m, puterea nominala intre
40kW si 1MW
turbine eoliene de putere mare: diametrul palelor mai mare de 46m, puterea nominala peste
1MW
Turbinele eoliene se mai pot clasifica si dupa modul de amplasare al paletelor (upwind
contra vantului sau downwind in directia vantului), dupa numarul de palete (cu doua sau cu
trei palete) sau dupa locul de amplasare (terestra sau marina).
Pentru producerea curentului electric cu costuri minime de exploatare sau chiar pentru
asigurarea autonomiei si independentei energetice putem folosi cu succes energia eoliana care
este gratuita, regenerabila si nepoluanta.
2.4Caracteristicile si calitatile principale ale turbinelor eoliene
Turbinele eoliene au doua destinatii majore: includerea intr-o centrala eoliana
sau furnizarea de energie locuintelor izolate. In cazul din urma turbinele eoliene sunt
folosite impreuna cu panourile solare si baterii pentru a furniza constant electricitate in
zilele inorate sau senine fara vant.
La eficienta unei turbine contribuie dimensiunea palelor si tipul convertorului din
miscare axiala in electricitate. Turbinele eoliene mai sunt denumite si generatoare de
vant, convertorde energie eoliana (wind energy converter WEC) sau wind power unit
(WPU).
Puterea generata de o turbina eoliana este direct proportionala cu densitatea aerului, aria
acoperita de o miscarea completa a paletelor rotorului si patratul vitezei vantului. Vantul
care trece prin palele elicei este incetinit si imprastiat. In aceste conditii eficienta maxima
obtinuta de o turbina eoliana este de 59%, valoare peste care vantul se intoarce in palele
turbinei.
Majoritatea turbinelor eoliene moderne sunt de tipul Horizontal-axis wind turbines
(HAWT), adica axa de rotatie e rotorului este orizontala, acesta fiind plasat in varful
turnului, cu palele elicei pozitionate la un unghi pozitiv, la o distanta sigura de turn, in

fata vantului. Exista siturbine eoliene cu palele in spatele vantului, dar din motive de
fiabilitate nu sunt folosite decat in cazuri speciale.
2.5Dispozitive de masurare a parametrilor vantului

Viteza -se msoar instrumental cu ajutorul giruetelor, anemometrelor, anemografelor - se

exprim n m/s sau km/h (raportul este de 1m/s = 3,6 km/h sau 1 km/h = 0,28 m/s)- este mic
la contactul cu solul (datorit frecarii) i creste cu altitudinea (la 25-30 m este dublfa de
valoarea la sol)
Anemometrul este un instrument de msur cu ajutorul cruia se msoar, de regul, viteza
vntului, dar i viteza unui avion n zbor n raport cu aerul.
Anemometrele sunt de mai multe tipuri

Anemometru cu cupe, cel mai rspndit, este compus din patru cupe emisferice
montate pe un ax, care acioneaz la cel mai mic curent de aer. Prin nregistrarea
numrului de rotaii ntr-un interval de timp se poate calcula viteza medie a curentului de
aer (vntului).

Anemometru cu palete are piesa receptoare format dintr-un numr de palete fixate
radial pe ax.

Anemometru digital cu fir cald.

n lipsa unui anemometru, pe mare, este utilizat o scar empiric pentru evaluarea vizual a
vitezei vntului, denumit Scara Beaufort.
Un anemometru dotat cu mijloace de nregistrare a rezultatelor citirilor se
numete anemograf.
Aparatul care arat direcia vntului, utilizat de regul mpreun cu anemometrul, se
numete anemoscop.
Ramura aerodinamicii care msoar viteza gazelor n conducte, a aerului n atmosfer, a
unui avion n aer se numete anemometrie.