Iar fluviul care taie infinit-acea grdin

Desfoar-n largi oglinde a lui ap cristalin,

Insulele, ce le poart, n adncu-i nasc i pier;
Pe oglinzile-i mree, ale stelelor icoane
Umede se nasc din fundu-i printre ape diafane,
Ct uitndu-te n fluviu pari a te uita n cer.
i cu scorburi de tmie i cu prund de ambr de-aur,
Insulele se nal cu dumbrvile de laur,
Zugrvindu-se n fundul rului celui profund,
Ct se pare c din una i aceeai rdcin
Un Rai dulce se nal, sub a stelelor lumin,
Alt Rai s-adncete mndru ntr-al fluviului fund.
Pulbere de-argint pe drumuri, pe-a lor plaiuri verzi
o ploaie
Snopi de flori cireii poart pe-a lor ramuri ce se-ndoaie
i de vnt scutur grele omtul trandafiriu
A-nfloririi lor bogate, ce mnat se grmdete
n troiene de ninsoare, care roz strlucete,
Pe cnd salcii argintoase tremur snte [sfinte] peste ru.
Aeru-i vratic, moale, stele izvorsc pe ceruri,
Florile-izvorsc pe plaiuri a lor via de misteruri,
Vntu-ngreunnd cu miros, cu lumini aerul cald;
Dintr-un arbore ntr-altul mreje lungi diamantine
Vioriu sclipesc surprinse ntr-a lunei dulci lumine,
Rar i diafan esute de painjeni de smarald. ( )
sta-i Raiul Daciei veche,-a zeilor mprie:
ntr-un loc e zi etern sar-n altu-n vecinicie,
Iar n altul, zori eterne cu-aer rcoros de mai;
Sufletele mari viteze ale-eroilor Daciei
Dup moarte vin n iruri luminoase ce nvie
Vin prin poarta rsririi care-i poarta de la Rai.