Aparitia parlamentului

Aparitia parlamentului este legata de aparitia si evolutia raporturilor juridice de reprezentare

. Ideea de reprezentare este una moderna , dar isi are originea in epoca feudala, fiind o
reactie fireasca impotriva despotismului si tiraniei. Istoric , originea parlamentului se gaseste
in practica unor adunari ale membrilor comunitatilor umane de a vota decizii.
In Grecia antica , poporul decidea el insusi asupra treburilor publice , fara
reprezentanti . In aceasta perioada , la Atena , Adunarea Poporului(Ecclesia) constituia
structura principala a democratiei grecesti.
In Sparta , Adunarea Poporului(Apella) era formata din membrii comunitatii de peste
30 de ani si avea atributii mai scazute decat cele ale Adunarii din Atena.
J.J.Rousseau spunea ca la Roma , tribunii ,fara a fi reprezentantii poporului,ci persoane
sacre, nu au incercat niciodata sa faca ceva de capul lor .
In Evul Mediu existau adunari reprezentative care decideau in problemele statului
referitoare la politica,finante, activitate judiciara si militara , cu conditia ca monarhii sa
convoace aceste adunari.
Cel mai vechi parlament este Altingul islandez, care a existat din 930.
In M.Britanie, in 1265 Simon de Montford a convocat o Adunare formata din nobili ,
reprezentanti ai clerului , ai districtelor , oraselor si burgurilor , denumita Comunele sau
Marele Consiliu .D.p.d.v istoric , aceasta adunare mai e cunoscuta si sub numele de
Parlamentul din 1265 , care a devenit o schita a viitoarelor parlamente.
Marele Consiliu s-a despartit in 1341 in Camera Comunelor si Camera Lorzilor , ca
urmare a insistentelor clerului de a discuta si aproba impozitele separat de ceilalti membri ai
acestui parlament.
In Franta, in anul 840, dupa moartea lui Ludovic cel Pios , Lothar 1 a pretins regatele
fratilor sai: Ludovic Germanul si Carol cel Plesuv . In razboiul care a urmat , cei 2 frati l-au
invins pe Lothar1 in batalia de la Fontenay in 841 . Prin Tratatul de la Verdun din 843, fiecare
frate a primit cate un regat , iar Regatul lui Carol cel Plesuv a devenit actuala Franta .
Starile Generale , cele mai vechi adunari franceze au aparut odata cu centralizarea
statului francez, la inceputul sec . 14.
In Spania, prima adunare parlamentara denumita Cortesuri a fost constituita in 1118 in
Regatul Leon. Aceasta adunare a adoptat Magna Carta Leonesa, care ii proteja pe membrii
comunitatilor contra abuzurilor nobiliare, clericale si de cele ale Regelui.
In Romania, primele adunari reprezentative au fost cele din Transilvania sec.al 13-lea
denumite Obsti Nobiliare si mai tarziu Congregatii. In T.Romaneasca si Moldova, din sec.al
15-lea au aparut Obstile Tarii, care decideau in probleme de succesiune , economice, juridice
sau politice.
Conceptul de democratie directa presupune o adunare a poporului care voteaza legile,
elaboreaza actele administrative si acorda dreptatea. Conceptul de democratie directa a fost

confirmat si fundamentat de J.j.Rousseau si de Revolutia franceza din 1789 care arata ca

suveranitateanu poate fi reprezentata , deci nici instrainata. Ea consta in vointa generala ,
iar vointa nu poate fi reprezentata . Orice lege pe care n-a ratificat-o poporul este nula,si
deci nu e lege. Legea e declararea vointei generale, iar in puterea legislativa poporul nu
poate fi reprezentat.
O astfel de conceptie s-a restrans , fiind considerata primitiva. De altfel era greu de pus
in practica in conditiile unor teritorii intinse si al unei populatii numeroase. Ca urmare, apare
necesitatea reprezentarii .
In alte cuvinte, teritoriile intinse si populatiile numeroase fac imposibila exercitarea
democratiei directe si exprimarea in mod direct a vointei generale , iar ca urmare a aparut
democratia indirecta, ideea reprezentarii si raporturile de reprezentare. Consecinta a fost
aparitia reprezentantilor( deputati,senatori ) care au format Parlamentele dar si sistemele
electorale , pe baza carora reprezentantii sunt desemnati. De altfel, democratia indirecta
presupune ca poporul, singurul titular al suveranitatii sa aleaga periodic un anumit numar de
persoane , care sa exercite suveranitatea in numele sau. Democratia reprezentativa
presupune organizarea si desfasurarea unor alegeri si este cunoscuta si sub denumirea de
democratie parlamentara.
In prezent, aproape toate constitutiile statelor lumii consacra dreptul poporului de a
exercita puterea prin reprezentare sau prin referendum, ambele reprezentand o forma de
manifestare a vointei generale.
Referendumul nu poate fi confundat cu plebiscitul, care reprezinta o alterare a ideii de
referendum si constituie o garantie ca parlamentul nu se indeparteaza de la imputernicirile
prevazute in Constitutie.
Imputernicirile parlamentului si rolul sau intr-un stat au impus autonomia
parlamentului, care trebuie sa fie independent fata de orice alte autoritati publice . In opinia
lui Ioan Muraru , Parlamentul apare ca o institutie politica si juridica formata din una sau mai
multe corpuri, adunari sau camere, fiecare alcatuita dintr-un numar de membri, dispunand
intr-o masura mai mare sau mai mica de putere de decizie.
Parlamentul nu trebuie confundat cu comitetele sau comisiile din care sunt compuse
camerele parlamentare si cuprind un nr mai mic de membri si nici cu adunarile consultative,
care nu au putere de decizie.