ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETIC SI APLICAT

Cresterea economica

Buturache Ionela
Cirstea Elena Alina
Cotea Lavinia Ioana
grupa 1423
Lect. Univ. Dr. Alexandra Adam

Bucuresti, 2015
1

CUPRINS
1.
2.
3.
4.
5.

Definitie
Obiective
Instrumente
Studiu de caz
Bibliografie

1. Aspecte privind cresterea economica

Creterea economic este definit ca fiind procesul de sporire a dimensiunilor
rezultatelor economice, determinate de combinarea i folosirea factorilor de producie i
reliefate prin indicatori macroeconomici produsul intern brut, produsul naional brut i
venitul naional n termeni reali, att pe total, ct i pe locuitor.
2

Creterea economic este un proces complex care vizeaz sistemul economic n

ansamblul su i n dinamica sa, prezentnd o evoluie ascendent pozitiv a economiei
naionale, dar care nu exclude oscilaiile conjuncturale, uneori regrese economice temporare.
a. Conceptul de crestere economica zero
Creterea economic zero este prezentat ca fiind singura reacie social normal fa de
caracterul tot mai restrictiv al resurselor i de deteriorarea echilibrului ecologic. Reflect
situaia n care rezultatele economice i populaia total sporesc n acelai ritm, iar nivelul
rezultatelor pe locuitor rmne constant.
b. Conceptul de crestere economica negativa
Creterea economic negativ reflect situaia n care rezultatele macroeconomice pe
locuitor au o tendin de scdere, meninndu-se sub control o serie de corelaii fundamentale
de echilibru, cu compromisuri acceptabile pe planul eficienei economice i al nivelului de
trai. Ea reprezinta legitimarea unei perspective defavorabile.
n opinia unor economiti, creterea economic este sinonim cu dezvoltarea
economic i chiar cu progresul social economic. Majoritatea economitilor consider, ns,
c noiunile de cretere economic i dezvoltare economic nu trebuie opuse una alteia, dar
nici nu se suprapun. Cele dou noiuni au unele elemente comune: ambele sunt procese
evolutive; au la baz conlucrarea i utilizarea acelorai factori; finalitatea social a ambelor
procese o constituie mbuntirea calitii vieii oamenilor.
Prin urmare, raportul dintre creterea economic i dezvoltarea economic este ca de la
parte la ntreg. n aceast situaie, orice dezvoltare economic presupune i o cretere
economic, dar nu orice cretere economic nseamn i dezvoltare economic. Dezvoltarea
economic, pe lng creterea economic, i asociaz i modificri structural-calitative n
economia naional i calitatea vieii oamenilor.
Conceptelor de cretere economic i dezvoltare economic li se asociaz cel de
progres economic. Acesta evideniaz specificul i sensul dezvoltrii din fiecare etap, n
comparaie cu etapele anterioare, i constituie suportul unei viziuni optimiste asupra evoluiei
societii n perspectiv.
c. Conceptul de crestere economica extensiva
Tipul extensiv al creterii economice corespunde unei contribuii majoritare a laturilor
cantitative ale factorilor direci la formarea sporuluiP.N.B. Un asemenea tip caracterizeaz rile
cu un nivel economic sczut ce nu pot asigura satisfacerea cererii agregate a pieei, resursele
interne rmnnd nevalorificate superior.
Creterea extensiv se bazeaz pe acumulri susinute pe un amplu efort investiional,
prin atragerea de capital din surse interne sau externe. Aceste surse reprezint n acelai timp
i condiionri potenial restrictive ale creterii economice. Alte condiionri decurg din
numrul populaiei ocupate, din modul de organizare al sistemului economic.

d. Conceptul de crestere economica intensiva

Tipul intensiv de cretere economic este propriu economiilor avansate, cu structur
diversificat, capabil de a genera i absorbi progres tehnologic i aflate ntr-un echilibru

dintre cererea i oferta de bunuri i servicii, la nivel global. Creterea intensiv este capabil s
se auto-ntrein i s se auto-accelereze prin efecte pozitive de feed-back.
Factori care influeneaz creterea economic
a) factorii cu actiune directa: factorul uman, material, progresul tehnic sau tehnologic etc.;
b) factorii cu actiune indirecta: rata investitiilor, cheltuielile de cercetare-dezvoltare, politica
financiara, monetara, bugetara etc
Exist o singur cale sau o singur soluie la ndemna unei ri pentru a-i extinde
producia: este vorba de investiii.
Investiiile reprezint factorul principal al creterii economice i au la baz dou surse
principale :economiile populaiei i mprumuturile externe.
Pentru o economie efectiv este nevoie ca economiile s se transforme n
investiii.Acest lucru depinde de: rata dobnzii la credite,evoluia preurilor,investiiile
publice,politica fiscal,stabilitatea economic.

2. Obiectivele politicii de crestere economica.

Eficienta productiva. Statul trebuie sa stimuleze cresterea economica promovand
dezvoltarea productiei, care pe langa crearea de locuri de munca, va oferi si un ivel al
consumului mai bun si bunastare. In acelasi sens trebuie sa-si completeze productia pentru ca
exista anumite tipuri de bunuri ce nu sunt oferite in cantitate suficienta de domeniul privat.
Stabilitatea. Dobandirea stabilitatii sistemului economic, opusa proceselor inflationiste
si schimburilor ciclice ce provoaca tulburari bruste ale productiei si angajarii.
Activitatile economice si veniturile obtinute de catre generatiile actuale nu pun in pericol
generatiile viitoae. Stabilitatea poate si inteleasa deci, si ca echitate intre generatii.
Echitatea distributiva. Acest aspect priveste redistribuirea productiei si venitului. Jocul
liber al pietei tinde sa provoace inegalitati economice intre invidivizi, regiuni, sectoare
productive. Aceste inegalitati pot fi corectate de interventia statului.
a) Cresterea investitiilor straine
b) Cresterea bunastarii: Investitii in sistemul de sanatate si in sistemul de
educatie.
c) Cresterea PCB
d) Integrare international

3. Instrumente
Instrumentele fundamentale care permit studierea mecanismelor creterii economice
sunt grupate n:
4

instrumente ale ofertei de bunuri, care stabilesc legtura dintre cantitatea de

capital i cantitatea de produse: coeficientul capitalului;
instrumente ale cererii, care studiaz aciunea investiiei asupra venitulu ii a
cererii de bunuri de consum, multiplicatorul i aciunea cereriide bunuri de
consum asupra investiiilor, acceleratorul.

4. Studiu de caz
Comparatie la nivel macroeconomic Irlanda-Lithuania-Belgia
a. PIB REAL
Tara/Perioad
a
Belgium

2000
85,3

2001
86,0

2002
87,5

2003
88,2

2004
91,4

2005
93,3

2006
95,7

Ireland

74,4

78,7

83,4

86,6

90,4

96,2

102,2

Lithuania

65,4

69,6

74,3

82,2

87,6

94,3

101,3

2008
99,7
105,6
115,5

2009
97,4
99,6
98,4

2010
100,0
100,0
100,0

2011
101,8
102,6
106,0

2007
98,9
107,9
112,5

2012
102,0
102,7
110,1

2013
102,0
104,2
114,0

2014
103,3
109,6
117,5

140.0
120.0
100.0
80.0

Belgium

60.0

Ireland
Lithuania

40.0
20.0
0.0

Din grafic observam ca Lituania surclaseaza Belgia si Irlanda in anul 2007 si 2008, in anul
2009 situandu-se cu putin in spatele Irlandei si Belgiei, iar in ultimii ani avand o crestere
comparativ cu celelate 2 tari.
b. Pib pe locuitor

GEO/TIM
E

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Belgium
Ireland
Lithuania

25,200
28,500
3,600

2008
33,100
41,700
10,200

25,900
31,500
3,900

2009
32,300
37,300
8,500

26,600
34,600
4,400

2010
33,500
36,400
9,000

27,200
36,500
4,900

2011
34,500
38,000
10,300

28,700
38,400
5,400

2012
35,000
38,100
11,200

29,700
40,900
6,300

2013
35,400
39,000
11,800

31,000
43,300
7,400

32,500
44,800
9,000

2014
35,900
41,000
12,400

50,000
45,000
40,000
35,000
30,000
25,000

Belgium

20,000

Ireland

15,000

Lithuania

10,000
5,000
0

c. Exportul net (EN)

GEO/TIME
Belgium
Ireland
Lithuania

2007
13.161,3
16.310,9
-3.798,1

2000
6.807,0
14.999,8
-772,3

2008
1.713,4
16.155,5
-3.783,4

2001
8.894,0
19.051,5
-747,7

2009
7.892,2
22.921,9
-452,6

2002
15.141,4
23.363,0
-861,2

2010
6.559,9
26.583,8
-526,2

2003
14.702,4
22.055,0
-964,5

2011
1.961,6
31.300,9
-797,7

2004
14.045,7
22.446,9
-1.281,1

2005
11.419,6
18.530,8
-1.507,3

2006
12.179,2
14.884,0
-2.457,4

2012
2.389,7
30.028,0
286,9

2013
5.000,7
34.669,0
437,2

2014
3.571,2
34.674,0
701,1

40,000.0
35,000.0
30,000.0
25,000.0
20,000.0

Belgium

15,000.0

Ireland
Lithuania

10,000.0
5,000.0
0.0
-5,000.0
-10,000.0

Conform graficului, Lituania in primii 11 ani importa mai mult decat exporta, urmand
ca in urmatorii 3 ani sa exporte mai mult decat importa. In cazul Belgiei si Irlandei exportul
net fiind mai mare in cazul Irlandei comparativ cu Belgia.

5. Bibliografie
1. http://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/data/main-tables
2. Cursul de Politici Economice
3. https://ro.scribd.com/doc/58875191/10/CONCEPTUL-DE-CRE%C5%9ETEREECONOMIC%C4%82
4. https://ro.scribd.com/doc/52872026/cresterea-economica-referat