Cultur

acor0
prev

CULruRA
lNIocunoRILoR
Desuetudine gi valoare

bilelo
atunc
inlocr
enorn
actua

multe
de dif

"Cadesignertrebuiesd te hotdrdgtidacd vrei sd faci lucrui

semnificative,
saudacevreisdfacibani'.
R.BUCKMINSTER
FULLER
gtanlele9i
Dupdtoateprobabilit6lile,
s-ainceputcu automobilul.
Matritele,
uneltelefolositein procesulde fabricafiese uzeazl dupd trei ani de folosinfd.
Acest fenomeni-a determinatpe producdtorii
de automobiledin Detroitsd
stabileasciun timpal ciclurilor
de inlocuire.
Schimblriminorede cosmetizare
au
loc o datd pe an; datoritilnevoii de a reconslrui9i a reproiectagtanfele,o
schimbarestilisticdmajordestedeclangat6
la aproximativfiecaretrei ani. De la
sfArgitul
celuide-aldoileardzboimondialpAnlin 1978,producitorii
de maginiau
vlndut publicului
american
ideeacd estegicsd se schimbeautomobilele
la fiecare
trei ani. Astdzipresiunile
economice
ne fo(eazdcitre o atitudinecumva mai
cumpdtati9i incercimsl p6strdmmaginile
mai multtimp.Odat5cu schimbarea
continuda venit li executiaflcutd de mAntuiall,9i un controlde calitatein
gi-au
realitate
De un sfertde secol,administraliile
nalionale
americane
inexistent.
dat aprobarea
tacitdsau au proclamatcu entuziasmsprijinullor pentruacest
gi producdtoare
sistem.Uneledintrerezultatele
de risipl ale acestei
economice
politiciau fostdoveditein altecapitole.
acestei
Darrisculconstdin generalizarea
atitudini;
de la schimbarea
automobilului
la fiecarecdtivaani,putemextindeideea
de consum9i celemai multe
cd oricearticolpoatefi aruncatgi cd TOATEbunurile
valoriumanesuntposibilde inlocuit.
reclamei
Atuncicdndoameniisuntsupugipersuasiunii,
9i propagandei,
9i
acceptdsl igi arunceautomobilele
cu multinainteca ele sd fie uzate,sI renunte
la haineodatdcu ultimelecerinfeale modei,sd schimbeaparaturade inalt6
performan!5ori de cAte ori apare o noud nlstrugnicieelectroniclgi aga mai
departe,atunciputemsd incepema considera
ci totulestedemodat.Arunc6nd
putemsd ajungemcurdndsd
mobild,vehiculede transport,
haine9i aparaturd,
pot fi tot nigtearticolede aruncat
credemcI gi cisdtoria(gi alte relaliipersonale)
pot fi inlocuiteprecum
la gunoi,iar la scar6globalS,lIrile 9i subcontinentele
gervefelele
flrd
Kleenex.lar TOATElucrurilepe carele aruncimle consider6m
gi planificdm
lucrurila care putemrenunta,noi
valoare.AtuncicAndproiectAm

fost v
(1e74
desig
ordine
9 mili
sigura
19 8 3 ,
avOn
au fos
Autos

din ga
aceste
dinli

timp.

m i n ea
capot
in limp

acests
gi San
Admin
stopu
intre4
din De
ce va
'13oct

aproa
Aceste
55 mil
lraum

autoc
gosel
camio

Culturainlocuitorilor

77

pentruconsiderarea
acordemo grije insuficientd
factorilorde siguranfdsau de
gi utilizatorilor,
pentrunigtenimicuriefemere.
prevenire
muncitorilor
a aliendrii
C6tevaexemple,luate din domeniidiferite,precumdesignulautomojuciriilor9i a altorproduse,vor ilustrapunctulmeu de vedere:
bilelor,clddirilor,
noaslreca pe nigtefleacurifird valoare,ce pot fi
aluncicind tratdmposesiunile
inlocuite,obieclelegi uneltelese vor intoarceimpotrivanoastrdcu numdrullor
enorm,acestlucrufiind posibilprin producliade serie,asemeneauneiversiuni
actualizate
a ucenicului
vrdjitor.
americanide automobile
a retrasdin circulalie
mai
in anul1977,industria
personale
10,4milioane
de automobile
multemaginidec6ta vdndut.Aproximativ
de diferitemodeleau fost retrasepentrueroride designgi execulie,in timp ce au
fost vdndutenumai9,3 milioanede magininoi. De-alungula trei ani anteriori
(1974- 1976),7,1 milioanede maginiau fost retrasepentrugregelisimilarede
designgi inginerie.De atuncisitualias-a agravat:GeneralMotorsse luptd cu
de interdiclie
ce vor conducela retragerea
a incd
ordinegi dispoziliijudecltoregti
privind
9 milioanede vehicule.Situaliaesteincd gi mai reain privinlaacordurilor
siguranfaoferitdprindesign:in timpulsdptdmAnii
ce a inceputla 10 octombric
1983,numaiGM a primitdeciziade retragere
a 1,5milioane
de maginiX,J SiA,
av6ndtracfiunepe fald (ABC News,20octombrie1983).(Statisticile
de mai sus
au fost adunatedin date furnizatede Administralia
NalionaldpentruSiguranla
gi de la Birouldin Detroital New Yorkfimes).
Autostrizilor
prima
in
ediliea acesteicd(i, am relatatcd GeneralMotorsa retrasunul
din gapteautomobilesau camioanepentru"reparaliide corectare",
deoarece
(precumcea
acestevehicules-audoveditin mod evidentnesigure
in funclionare
din 1 aprilie1969).Vedemacum cd lucrurileau devenitcu mult mai rele intre
timp.
Timpde aproapecincisprezece
ani,mai mullidesigneri,
RalphNadergi cu
mineam pledatpentruinstalarea
uneia treialuminipentrustopuripe spate,lAngd
capoteleautomobilelor.
Aceastaar fi redusnumSrulciocnirilor
in traficulgreusau
in timpulblocdrilor
de circulalie.
AsocialiaNalionaldpentruSiguranlaAutostrdzilor
a folositexperimental
acestsistemla aproape
12 000de taxiuridin NewYorkCity,Philadelphia,
Boston
gi San Fracisco.
Dupdtrei luni s-a constatcd au fost cu 540/o
mai pulineciocniri.
AdministraliaSiguranleiAutostrdzilor
a calculatcE instalareaunor astfel de
goferiva adduga
stopuri-spate
suplimentare,
amplasate
la nivelulochiului
celorlalli
purtdtorul
intre4-6 $ la costuluneimagini.Aga cum puteafi prevdzut,
de cuv6nt
gi inutil
operaliune
din Detroita denumilaceastd
"unaccesoriu
de designnepl5cut
ce va adduga sute de dolari la costul fiecdrui automobil"(ABC News,
13 octombrie,
1983).
Nalionalde Siguranld,in 1982 noi am omordt
ConformConsiliului
gi mutil5mincd300000pe an in accidente
26 000de americani
rutiere.
aproape
Acestecifrear fi cobordtcu aproape550/o
dacds-arimpuneo limiti de vitezdde
55 mile(cca85 km) pe ord.Costurilenafionale
in vieli umane,ingrijirispitalicegti,
gi asigurdri
suntimposibilde
estimat.
traumepsihologice
Erorilede designla
Darnu eslevorbanumaide automobile
de pasageri.
autocisterne,
lipsa revizuiriiregulatea acestormaginigi invechireareleleide
goseleau efectecombinate
care producaproape1 000 de exploziigi deraieride
camioane-cisternd
in fiecarean. De mai multeori in fiecareluni auzimsau citim

78

C um est edesigr '-

periculoase
caresuritevacuate
datoritdunorchimicale
desprecomunit5li
ce sur'
cu echipamenteprostproiectate.
transportate
pasarelelor
la Hyatt- RegencyHoteldin KansasCity,pe 1Prdbugirea
alli peste200. iiulie1981,a omor6tpeste100 de oamenigi a accidentat
este ugorsd se identificecu acuralelegregelilede proiectareai:
retrospectivd
Dar lds6ndla o parteerorileumane,supraveEherea
arhitecfilor
9i inginerilor.
gi lipsade control,
reieseun fapt9i mai inspdim6ntdtor:
insuficientd
La cincizilE
pasarelei,
pe 22 iulie,AIA (lnstitutul
dupdprdbugirea
Americanal Arhiteclilor)
a
pasarelelor.
publicat
asupradesignului
studiulsdude doi ani efectuat
Datade 2iulie a difuzarii comunicatuluifusese cunoscutd in cercurile profesionisteale
cu mai binede un an inainte.StudiulAIA precizasecE "pasarelele
ma
arhiteclilor
lungide 15 metriau nevoiede un sistemde sprijinsuplimental',
adicdde st6lpi
pe dedesubt.
pilonisaucoloane
cdilede circulafie
caresd sprijine
Pasarelele
de la
peste
30 de metrilungime.Esteuluitorcd arhitecliiaHyatt- Regencyaveau
proiectat
gi a,
atdtde riscantd(ldsdndla o partealteeroriingineregti)
o structurd
primul
inainteca
motivatsd o construiascd
studiude determinare
considerat
e
sd fie difuzat.(Irei ani maitArziu,pe 27 iulie1984,DanielM. Duncan
siguranfei
inginerulcare a lucrat la pasareld,a depus mdrturiein fala judecdtorilor
ci
proiectul
pd(ii criticea supo(ilorpasarelelor
a fosto inlocuirea unuiaconsidera:
prafului".Schimbarea
s-a fdcutdeoarecearhitec{r
cd ar fi produs"acumularea
curategi caresd aratemai bine).
hotelului
doreaupasarele
incepsd se ?mpotriveascd.
Darconsumatorii
Un Comitetal Problemelo:
cares-a formatcu trei ani in urmdin Philadelphia,
Consumatorilor,
sfdtuiegte
jucdriilor
pdrinliiin privinlasiguranlei
din StateleUnite,Ei examineazd
anualmr
pentrucamuflarea
de jucdrii.Sutedintreacestejucdriisunl anualcondamnate
gi sdndtdlii
pentrufaptulde a fi prea
la adresasiguranlei
unorameninldri
copiilor,
saupentrucd suntpurgisimplustupide.
complicate
"VulturF-15",produsde TootsieToy a fost apreciat
de cdtreComitetu
pentruProblemele
Consumalorilor
ca "potenlialpericulos"
datoritddesignulur
greut5lii,
produsde Mattel
asculite
muchiilor
sale.Despre"Rodan",
9i construcliei
penlrufolosirecarele-airlua:
s-a spus:"Existddouisprezece
fazede instruire
testele(copii?nvdrstdde unsprezece
celorce au efectuat
ani)patruzeci
9i cincide
atentdpentrua le urma.Nu meritSefortul".
minutede concentrare
Comitetul
de
desprePuppyPuddle,produsde fjasbro,ci este"o jucdriea
analizda comentat
cdreiunicscopesteacelaCea faceun c6inesd meargdla baie".Copiiipricep
pentrua facejucdriasa
repedefaptulci nu estenevoiede toaleacestedichisuri
(Exemplele
de mai sus suntdin Associaled
meargS.
Press,4 decembrie
1980)
de cuvintal Asocialiei
Agacumestelesnede inleles,purtdtoru!
Froducdtorilor
Ce
cauzei!or,cd singurul
lucrucareconteazd
in sprijinul
Jucdrlia explicat,
estedacE
saunu.
de amuzament"
o jucdrieare"valoare
a distinsjucirrr
AcelagiComitetpentruPrcblemeleConsumatorilor
Acestejucdriiau un fel de continuitate
deschisd,
deosebit
oferinc
de meritorii.
posibilitdli
de joacdimaginafiei
unuicopil"Printreobiectele
nelimitate
de joacd
premiatede-a lungulultimilorani se numdrd:lego,o jucdriedin Danemarca
din plastic,ce se piind una de alta;Lincoln
constdnd
din blocuride construclie
gi
o jucdrienretalicd
de construc[ii
tlin Germania
Logsdin StateleUnite meccano,
un irumdrde jucdriieducalionale
in perioada1982- 1983a fost selecfionat
gi distribuite
produse
de FischerTechnicin Germania
in StateleUnitede cdtre

Culturalnlocuitorilor

79

Sears Roebuck.Aceste jocuri de constructiipermit copilului si experimenteze

rezisiori, tranzistori,diode 9i circuite gi sil construiascildifuzoare simple,
amplificatoare
9i aga mai departe.Produsulnumit capse/aa fost de asemenea
cu cllduril. Esteun joc de construcfii
recomandat
din Japonia.Modulelede plastic
confinmici motoareelectriceacfionatede baterii.Copilulpoateconstruimori de
vint, de api, vaporagecu zbaturi,locomotive,macaraleetc. ln capitolulgaseal
acesteicilrfi voi comentadesprejucdriide lemn din Danemarcagi Finlanda,ce
prin designullor autenticAisimfulpotrivital lemnuluinaturalfac jucilriiteagreabile
copiilormici.
Juciriile sunt lansatepe piall inaintede a li se face o evaluaredeplinl.
Poate fi menfionatfaptul cd in timpul Crtrciunului1982, o pdpugilvorbitoare,
proiectatl gi manufacturatiin Carolinade'Nord, rosteaincdntdtoareaexpresie:
"Kill mommylKill mommy!'(Omordfi-ope mlmica!). Asta s-a intdmplatdatoriti
insuficientului
controlal calit5fiigi a circuitelorprostproiectate,care au deformat
vorbireaplpugii.Eticagi bunulsimf naturalar puteastabilio suficientilevaluare,
verificare9i controlal calitllii in design,pentrua preveniastfelde gregeli(NBC
News,13 decembrie,
1982).
Cu aproapecincisprezeceani in urm5, DepartamentulStnf,ttlii din
ComitatulSuffolk,New York, a ficut cunoscutfaptul cI multe televizoarecolor
emit radialiiddundtoare,
ce pot provocaderegllri geneticecopiilorcare privesc.
ComisiapentruSigurantaConsumatorilor
Ulterior(1 noiembrie1983).,
a considerat
colormai vechisuntnociveatuncicdndvizionarease face de la o
cd televizoarele
distanldmai micd de circa trei metri. Prin "vechi"s-au considerattelevizoarele
produseinaintede 1977.Deoarecemilioanede astfelde televizoaresunt incd in
folosinf5,iar copiii le privescde la o distanll de circa un metru de la ecran
simbata dimineafa,existi un risccontinuupentrusilniltatealor.
ln capitolulpatruam amintitdesprecilgtilede siguranfl care nu au fost
testate suficientla absorbfiade energiecineticil.ln unele accidente,ele pot
provocao presarea inveliguluisubcorticalal creierului.Acestlucruestevalabilgi
pentruciigtilede fotbalcare provoaci de asemeneaaccidenteseverein timpul
sezonuluifotbalistic.
DupI AsociafiaNafionalila Cordului,viefllea aproximativ50%din totalul
muncitorilorindustrialisunt scurtalecu cinci ani sau mai mult, datoritdstresului
produsde utilajezgomotoase.Aparatelecasnicenesiguresunt ceuza a peste
250 000 de mo(i 9i vdtiimdrianuale.Chiargi designulaga-numitelor
"echipamenle
de protecfie"genereazdriscuri de accidente.Scilrile de incendiu"aprobate",
conduc la prdjireaoamenilorcare incearci sii le utilizeze.De cind au fost
introdusesctrrilede incendiu,opt mii de oameniau murit fiind pringiin capcana
mecanismului
de salvare.
Cu cAfivaani in urmi, am fost citat ca martor,in calitatede expert,in
cazul unuitractor.Eu am fost martorulceluicaredepusesepl0ngerea,un fermier
din Missouri,al cdrui piciorstAngfusesespintecatde un traclorin momentulin
care el incercasd activezefrAna,datoritdproiectdriideficiente.(La inceputullui
1983 fermierula cdgtigatcauza.) Este imposibilsI se estimezecdte mii de
oamenimorsausuntrdnifiin modgravin fiecarean, datoritdmaginilor9i uneltelor
agricoleprostproiectate.
Unelemuncisuntin mod inerentriscante,precumlucnrl
cu macaralelepe un gantierde construclii.Dar nu existilnici un dubiucd sutede
mii de accidentese intAmplAanual in aga-numitelelocuri de muncl sigurefabrici,birouri,minegi agamaideparte.

80

Cumeste

Chiar 9i serviciile"intelectuale',de birou, ale 'gulerelor albe" pot

riscantepentruslnltate. Cercetareain scopulexaminlrii efectelorrnuncii
terminale9i ecranevideo a doveditcil acesteaproducoperatoriloro
periodice9i probleme
severl a ochilor,dureride spate,imaginihalucinatorii
poasti alinierea f5lcilorgi dinlilorprovocatede tensiune,toatefiind
consecinfe
ale activitdfiidepuse(Associafed
Press,23 octombrie1983).
in primaedifiea acesteicl(i, am relatatcum o tdndrila fost literal
tdiatdin figii la pdrdsireaunuimagazin,datoritdfaptuluici placade sticlda ugii
pivotain mod adecvat,dupil ce a intrato pietriciclin figagul s5u.

identic
la iegirea
animaitdziu,unaccident
mis-aintdmplat
dinBarklays
Bank
Hong- Kong,darsprenoroculmeu,amfosttdiatdoarugor.
De-alungulultimilor
aproximativ
cincisprezece
ani,tablouldecomandl
de gitit (electricesaucu gaz),a fostmutatin falt 9i in spateca un
maginilor
de cdtre designeriide aparaturilcasnicd.Aceste schimbiri stilisticeau
intotdeaunaexplicafii gi rafionamentede construcfieplauzibile.CAnd
au fost mutatepe spate,la inceputulanilor'70,explicafia
butoanele
a fost cl este mai dificil pentrucopiiimici sil ajungilla butoanelede pornire.
realitatea fost un truc comercial:firelecaremergeaudirectin spatelemaginii
gltit eraumai iefilne,dar noultip de ma$nl puteafi vdndutmai scump.Aga
erade previlzut,copiiis-au urcatpe soauneca sI se joace cu toate butoanele

Uniiau clzut gi gFauarsbratelesaufafa.De la inceputul

intrerupiitoarele.

'80, cele mai multe panouride comandl suntdin nou in fatd. Cauza
copiiloreste uitatS,in scopulde a da femeiloriluziacd ele controleazildestinelc
vasteale galaxiei,dirijtnd butoane,luministupidegi alte lucruriasemdnltoare.
Solufiade design ar fi simplil: butoanecomutatoarecu dubld securitate,ca
necesitd ambele mlini pentru "aprindere"(asem5niltoarebutoanelor dc
iwegistrare de la casetofoane).In locul acestora, producdtoriide aparaturl
casnici curteazepubliculcu producfiifericite,precummaginade gltit Hotpoinl
(Iandrete)oride c6teorio fripturdeste
"Tenderly"
Range1978,careinterpreteazil
gata!
De ctnd coleclionezexemplede idiofeniiimaginatede cdtre unii dintre
colegiimei designeri,am descoperitci eu ?nsumiam fost inc6ntatde uneledin
ofertelepentruCrlciunul 1983.Ni se oferil un numilr mare de roboti care fac
remarcabildepulinelucruri."My Hero"oferitde DinersClubpentrunumai2499$
un telefon, vorbegte9i face sil cdnte benzi gi casete (aceastil din
?ncorporeazil
urmil functiefiind descrisl prin expresia:'el vd va cAnta').Ni se promitecil
robotulare 'o uimitoareabilitatede a distinge256 de tonuride sunetgi lumin5'.
Conformreclameiel vi poatede asemenea?nmlnaziarulsau revista(Catalogul
DinersClub, 1983).Un robotsimilareste oferitprin fie Sharperlmage, pentru
un braf de robot ce poateridica 9i purta
1795$ cu douii opliunisuplimentare:
grame
greutate
pdnil
cu 595 $ gi un aspiratorcu 604,50$
de
la 350 de
obiectein
(inclusivexpedierea)(CatalogulThe Sharperlmage, 1983).Acei care au vlzut
excefentulfilm Harold gi Maude sunt surpringicil una dintre glumele de umor
negrudin acestfilm a fost transformatlin realitatede cltre un geniu electronic
incil neefogiat.Printre alte cadourisclipitoare,ni se oferd "Discul Remington
komaf' pentrunumai 20 $. Cu acelagipref putem cumpilrade asemena,fie
"Seturiromanticeparfumate',fie, dacil preferilm,'Seturi naturaleparfumate'.
un disc long-playcare este
Estevorba,in esentil,de o maginilcareinterpreteazil

Culturainlocuitorilor

81

mirositor(Markline,
HolidayGift Guide,1983).Pentrucei mai practicidintrenoi,
DazeyStripperva
cojielectricun
m5r,o portocales'au
o mandarinl,
unac6teuna.
Pentrunumai29,95$, vom aveaplScerea
de a curAtaacestmodelelectricvreme
de 10 minutedupdce ne-acojitportocala,
in loc ca purgi simplusd ne spdldm
mAinile(AZtech-iarna
1983-1984).
Copiiisunt,de asemenea,
indemnaficu insistenld
sI devintrdependenli
de nigteidioleniitipAtoare:
in octombrie
1983AmurolProducts
a inceputproduclia
pentruTubbleGumprindrogherii
de seriegi desfacerea
9i bdcdnii(aceastaeste,
conforminformafiilor
de pe ambalajo gumdde mestecat
care se
super-moale,
pasta
vindeintr-untub ca
de dinfi).Aceastadetermind
intrebarea
dacdtrebuiesd
invl!5m copiiisd stoarcdlucruriin gurl, fie ele TubbleGum,pastdde dintisau
lipici!Un considerent
secundar
esteacelacd TubbleGum (un produscareare iz
de priboi putrezit),posedAgi alte riscuri serioaseasupra stndtdlii: aceasti
gi trebuiesd fie mestecatd
ndstrugnicd
inventieesteintr-adevlr"super-moale"
pentrua obfineconsistenfa
unuichewing-gum.
Un copilfoartemic, ce stoarce
acestprodusin gurl in fo(d poatesl i9i lipeascdgitlejulgi strse sufoce.
in ciudarecesiunii
din StateUnitegi din restullumii,fleacurifdrAnici o
permanente
utilitateparsd devinAcomponente
inconjurdtoare.
alelumiiobiectelor
RevistaLrfe(ianuarie1983)ingirao listdde treisprezece
astfelde deliciiidioate,
intr-unarticolintitulat"Atrlgltor inseamndbani ghea!6!".A continuaingiruirea
unorfleacuriextraordinar
de costisitoare,
dartotalnefolositoare
esteo preocupare
cu adevdratdeprimant5.
Estesuficientsd spunemcd nord-americanii
cheltuiesc
mai mult pentru'lucdriilepentruadulfi",decAtpentrueducafiatineretuluisau
pentrusindtatea
un curdlitor
siracilor.
O.listd
aleprostiei
include
a ultimelordelicii
electricde morcovi,un cdntarelectronicpentrupegti,suportde pantoficu
incdlzitor,despicdtor
cu aburdin 1906
de butucielectrico-hidraulic,
locomotive
pentrucopiila (scara1/4 la pre[ulde 9000$), gerveteelectricepentruvasegi o
pungl plinl cu cuiede "doi-penny",
fdcutedin aur de 18 carategi v6ndutecu
8 500$. Acestearticolebanale,chiardacdsuntfdcutecu bundgtiinf5,includchiar
princonceptie
unuiobiectva fi obositrepedede
demodarea,
deoarece
detindtorul
un produsesentialmente
nefolositor.
in situaliispecifice,
conceptul
invechiriipoatefi intemeiat.Seringilede
spitalde unicl intrebuintare,
elimindo partea nevoilorde autoclave
de exemplu,
gi alteechipamente
ln ftrrilein cursde dezvoltare
sauin
costisitoare.
de sterilizare
un set completde
conditiiclimatice
estedificildsauimposibild,
in caresterilizarea
instrumente
chirurgicale
saudentareestede o realdutilitate.
$ervete,scutece9i
alteobiectede unici folosinfisuntevidentbinevenite.
pentru
obiecteconcepute
in modcongtient
DaratuncicAndse proiecteazd
Pe de o
sd intrein procesuldesignului.
inlocuire,trebuieca doi noi parametri
parte, pretul obiectuluitrebuiesd reflectecaracterulsdu efemer. Mdnugile
chirurgicale
de unicd folosinlA,livrate la rold ca gi h6rtia de toaletd sau
reflectddestinalialor
in laboratoare
imbrScdmintea
de protecliepentrufolosinttr
in pref.
de utilizare
tranzitorie,
ce va fi
privegte
ceeace se int6mpl6cu articolul
Al doileaconsiderent
de la o coastdla alta, sunt
noastre,
Autostrlzile
inlocuit,dupl intrebuintare.
in peisaj
presdrate
Daracestepeteingrozitoare
aruncate.
cu bucSlide automobil
a9aincdtin vreo20 de
de ruginire,
suntexpuse(degiextremde incet)procesului
gi aluminiul
plastrce
Darnoilemateriale
in pulbere.
se vortransforma
ani,maginile

82

C um est edesigr-

Seminleartificiale
de 40 cm lungime,fdcutedin plasticbiodegradabil
9i
invelitein seminfede plante9i o solutiecaresuslinecregterea.
Elese opun
ciclurilorde eroziunea terenurilor
in regiunile
aride.Designconceputde
JamesHaroldgi JohnTruan,studenli
la PurdueUniversity.

nu se vor dezintegra,aga incit exist5o nepllcutdperspectiv5de a inota pdnd in

gdt in cutii de bere aruncate."Legeabuteliilor''
a fost decretatl in mai multe state
americane,ca gi in alte tdri, gi cutiile de aluminiusunt acceptateacurn ilentr!.!
reciclare.
(de exempluplasticulcare se absoarbein sol'
Materialelebiodegradabile
i,ri.)it!'etruisi fie folositedin ce in ce ma! mult in viitor. Companiafetra-Pa< din
pentrudistribruirea
Suedra,responsabilS
mai multormiliardede ambalalede iapte,
gi altele,lucreazdacum la un ambalajidealcu autodislrugere.
s;nSntAnd
Un ncu
proces,dezvoltatin 1970 in colaborarecu InstitutulpentruTennologiaPolimeriior
din Stockholm,a acceieratrata de descompunerea plasticuluioblinut din
polietilenE.Astfel ambalajelese descompunmult mai r"apiddupd ce au fost

Culturainlocuitorilor

83

aruncatef!r! ca rezis{enlasau alte proprietllineooserefolosiriilor sl fie afectate.

O noudcutiede bere,numitl Rigdlo,de unlc{ folosinp,dar cu autodistrugere,
a
fost lansatl pe piaf! in 1977.Avem nevoiede mult mai mult decit de ctlteva
solulii suedeze deschizltoarede drumuri pentru a ne salva de poluarea cu
produse.
Din fericire, a devenit acum posibil sl folosim cu rezultate pozitive
procesulde poluarcexistenf.Un bun exemplu?lconstituierezultatulunei cercetdri
de design efectuatdimpreun! or studen$Gareau absolvil in anul 1968. Am
?nceputprin a sludia scaie$i,brusturelegi alte semin[ede plante care posedl
"mecanismede ag6fare".(Aceast! investiga$ebionicl a seminleloreste descrisl
pe largin capitolul9). Dinacesteanoiam realizato slmtnf! artificiallagltitoare,
de aproximativpatruzecide centimetrilungime,flcutl din plasticbiodegradabil.
Plasticulales are o perioadl de injum[tlfire de gase pAnil la opt ani. Toate
suprafefelede plaslicale acesteicons{rucfiisuntcufundatein seminfede plante9i
invelite intr-o solufie hrlnitoare higroscopicl. Aceste 'macto-seminfe" se
fumizeaz! pliate,in pachetede cdte 141de buc{fi. ldeeaeste edraordinarde
simpll. Esteposibilsil se aruncemii de astfelde seminledin avioanein zoneie
aricleale prilor din degert.Odatl lmprlgtiateseminfelese deschidgi se inllntuie
(vezi ilustrafiade la pag.82).
La prima ploaie sau la o cregere substantialla umidit{lii din aer
seminfelede plantede pe suprafafaseminfeiartificialeincep s! ?ncolfeascl(ajutate de solufianutritivl carele invele$e).Macro-semin[ele
insegi,ajutatede aces.
te seminteorganicecaredau mlidife, vor formaun barajcontinuu.Un astfelde
barajpoatefi teoreticinfinitca lungime9i va ajungela 20-30cm inll$me. Barajul
pe carenoi l-amconstruit
experimental
intr-ozonl aridl estelungde 17 metri.
Barajul,alcltuit din "macro-seminle"
agi[ate una de alta,sporegteodat!
cu cre$erea organicil adevlratl, prinzdndviap in primilvarl. Seminfe, strat
protedor,sol gi alte padiculeorganicesuntcaptatede cltre acesta.Barajulcregte
la propriu gi la figurat, astfel ci in trei-gasesezoaneel cregte ca o zoni de
vegetafiecompacl! gi devine o capcandcare refinesolul erodat.Spre sfirgitul
acesteiperioade,miezulde plasticbiodegradabil
?ncepesl fie absorbitde citre
vegeta$alnconjuritoare9i devineun agentde fertilizare.
Cel pulin in mod expedmental,
ciclulde eroziuneeste oprit gi, de fapt,
inversat.Factoriicomponenfi,imbltrlnirea, inlocuireagi autodistrugerea
sunt
folosifipentruschimbareecologicl pozitivd.
O folosinfl interesantla fost descoperitlpentruacesteseminteertificiale.
MagdyTowfik,studentl la arhiteciurilla AcademiaRegall de Arhitec{urlde la
Copenhaga,
a reugitsil realizezemii de "seminfe"in Sudan.Flcute din cartongi
ziare vechi,de aproximativ40 cm lungime,ele nu au avut seminlegi strat de
cregere biologic.Ele au fost folositeca "ancorede nisip"in degertulsudanez
pentrua pdstranisipulla sol in timpulfudunilordin degert.ldeeasunii stupidde
furtunilorde nisip ce
simplu, dar functioneazl.(MagdyTewfik- "Combaterea
de Urbanismgi planificare
afecteazl tropicele', Copenhaga,Departamentul
regionalil,1972).
Sl ne intoarcemla subiectulunel societlti a inlocuitorilor:odatd cu
accelerareaimbltr0niriitehnologice,schimbareaproduselorvechi in favoarea
celor noi are o ratiuneatuncicAndsuntversiunicare aducimbundtlfiriradicale.
Din nefericire,plnl acumnu a existatnicio reacJiela acestfactorla nivelulpietii.

84

Cum este

de ieri,pentruziuade
Dacilnoitrcbuies! comerciatizimprcdusegi aparaturd

atu
gi pe celede astilzi,pentruziuade mAine,intr'unritmtot mai accelerat,
costulpeunitateva trebuisil reflecteaceastiltendinp.lncelulcu incetut,incep
apari douil metodede abordarea acesteiprobleme.
LEASING-uI,in locul cumpdrlrii definitive,este pe cale de a

principala
modalilate.ExistI tot mai multeltri in careestemai pulin costi
lui.A
cu un contractpetreiani,dec0tcumplrarea
unuiautomobil,
leasing-ul

conceptare o motiva[iesuplimentarS,care constilin faptul cil omul care are

(contractde) leasingnu mai este deranjatde costuride intrefinere,asigurare
fluctuatiiale prelului.ln unele din marilenoastreorate a devenitposibilsil
magini
inchiriezeaparatede mari dimensiuni,precumfrigidere,congelatoare,
gltit gi de spltat vase sau rufe, uscitoare,aparatede condifionataerul

in situafiadotilrilor
Aceastdtendinpestegi mai pronunfatt
televizoare.
insolesc
gi
intre$nere
service
care
de
Problemele
fabrici birouri.
9i
pentrucomputere,
cercetarede laboratorgi dotlrile pentrubirourifac
din ce in ce mai logic.?n multestate,sistemulde taxe asupra
u-|.
I folosirii temporare,favorizind
incurajeazlconceptu

cil in
Acumdevinenecesarnumaica sI fie convinsconsumatorul
el poseddfoartepufinchiar9i in acestmoment.Caseledin suburbiilenoastresuil
ani,dar o familiese mutil in medic
dob6nditeprincreditede douilzeci-treizecide
la fiecare56 de luni, iar caselesuntvindute gi revindutede multeori. Gele md
prin crediterambursabile
?n.48pdnil la 52 dc
sunt achizilionate
mutteautomobile
luni.Ele se negociazlde regul! cu cAtevaluni inaintede incheiereacontractulti
gide celemai multeori o maginilesteschimbatil?naintede a fi achitatilintegral.
aplicatla magini,casegi aparaturlde mari dimensiuni.
Conceptuldeproprietate,
devineo ficliune,intr-osocietatecu mobilitatemare.
Aceasta este intr-adevdr o schimbare majoril in privinfa posesiunii.
schimbarede atitudineadeseacondamnatlde cltre vecheageneralie(in mod
sublim incon$ientl de cdt de putin a posedatin realitate ea vreodatl). Dar
condamnareamoralil nu este gi nu a fost vreodatl cu adevaratrelevantil aicia fost privit cu alarmarede conducitoriireligiogi,filozofi$
"Cursulposesiunilor''
gdnditoriin sociologie,de-a lungulistorieiumane.Mareanoastr! speranlileste
aceeade a ne indepirta, cu convingere,de preceptelesocietdliimotivatede
consum,orientatiispre bunurigi fericiti cu nimicuri,bazatilpe minciunileunei
filozofiia achizi[ieicapitalisteprivate.
A douacale de a abordademodareatehnologicila produselorconstilin
prefurilorproduselor
de consum.La 6 aprilie1969,New YorkTimes
restructurarea
o reclamilpentruun fotoliugonflabil(importatdin Anglia)la un prefcu
a prezentat
taxelevamalegi celelalte).ln
mai mic de 10 $ (incluz0ndexpedierea,
amdnuntut
pentrupeste 60 000 de
gi
pogtale
primite
comenzitelefonice
cinci zile au fost
pentru
peme
ocazii,
flcute din carton
fotolli.La inceputulanilor'70,
9i scaune
prilejul
glsi
prefuri
plastic,
puteau
unor
reduceri
de prefuri
mici cu
la
se
armatcu
utilitatea,
combin6nd
culorile
flcute de PierOne sau CostPlus.Astfelde articole,
greutatea
de
scizute,
extrem
strilucitoare,designulin vogil, confortul,costurile
redusl cu alli factori, sunt atractive pentru tineri 9i studenfi.Dar sub tentafia
costurilorscdzute,mobilierulugorse insinueazispre segmentemai largi gi mai
'stabile' ale populatiei,acum cAnd fadorii economiciintereseazEmai mul$
-oameni.

Culturainlocuitorilor

in 1970,am crezutcd produclia

de seriegi automatizarea
vor face mai
publicului
accesibile
un numdrsporitde produsesemi-inlocuibile
ieftine.As fi
aplaudatacestfenomengi, dacdel nu ar fi condusIa risipdgi poluare,ar fi putut
constitui
o tendinld
sdndtoasS.
Odatdcu o remarcabilS
renagtere
a me$tegugurilor,
am crezutcd produclia
de bunurireciclabile
gi
ieftineva aduce?nvielileoamenilor
un numdrmaimarede produse
bineproiectate.
Erade agteptat
ca in caseleunde
se folosescfarfuriiieftinede plasticvor inlra gi obiectede ceramicdde inalt
megtegug.
O rochieaproapede unicdintrebuinlare,
ar fi pututsd fie fdcutdmai
interesantdde cdtre purtdtoareprin bijuterii concepute special ptrr)riu
cumpirdtoarede cdtre un argintar.Sofalelegi fotoliileieftinedin bamb:s,
de la marilerefelede magazine
cumpdrate
universale
tip Pier One,ar fi putLrt
foartebine sd conlindpernecusutede mAn6,adusede la galeriisau atelici-e
de prestigiu.
megtegugdregti
Dar timpurilegreleau schimbatintruc6tvaaceastlimagine.Obiectele
de megtegugari
realizate
se cumpdrd?ncontinuare
de cdtrecei ce pot sa ;i le
permitd.
Ceicaresuntnevoilisd fie maigrijulicu cheltuielile
lor,ca gi noiisdriciii,
au fdcutdouddescoperiri
interesante.
Deoarece
baniis-auimpufinat,
existio revoltda consumatorilor
irnpciri'":r
invechirii
artificiale,
ca gi impotriva
prir-na
lucrurilor
de proastd
Penti'Lr
dati
calitate.
d u pdmai multedecenii,
consuma t ocrii
a u t dc a lit a t ev,a lo a ret ra in ic 5q i p ic d u s e
ne inzozonate.
Maimult,public upla res d d o re a s c S
a ,t u n cci a n Cc : t : ,iir s ' , : : ;,i : -,
p ld teascicevain plus,pentruu s t e n s ile
d e g d t itc e v o r re z is t ad o u d z , rcsia lr
tr eizecidc ani, o bicicletd
bine f d c u t Smo
, b ilieme
r s t e g u gcitu g rij. i; i L irre lie
.laaan!a

A doua descoperire
se referi la designulvalorosdin trecut.Un ni;rrir lot
mai mare de oameni sunt obligalisd cumpereproduseuzatede la tai-gu,ide
mdrfuri precum Godwill,Armata Salvdrii,SocietateaSt. Vincentde Paul sau
SocietateaInvalizilor.
Ei constatdfrecventcd un prdjitorde pdinevechicjetreizeci
de ani funclioneazdmai bine decdt cel mai ieftin echivalentrecent,un raft din
lemn de cireg(dupdce va fi curdtatde o vopseaur6td)aratdgi se comporidmai
bine dec6trafturilemai scumpefdcutedin plSciaglomerate.
Tendinlade mutare frecventda rimas aproapela acelaginivel cu cel
descriscu treisprezece
ani in urm5.Degi,pe de o parte,oameniiincearci sd siea
pe loc, deoareceratelecreditelorgi costurilormutdriicresc permanent,cduIarea
unui lcc de muncSdetermindsute de mii de oameni sd igi schimbeConri,:i'i:i
frecvertt.
Dacd tendinlade inlocuirea produselcrar continusf.iri sir purra in
primejrliemediul,am puleasd vedem cu ochi brrniposibilitatca
ile r ir',,;'r') i'.ir;ri
s,'r, i-., ,
iTtafevarietatede obiecte,unelte9i artefacte.Urt;ir.rrii cL,rili',u,i
permanentd,
din ratiunisentimentale,
ca suveniruride familie,ciii dr:rc,-:'i'-r
:i';rl!tl
mdiestriacu careau fostinzestratesau pentrufrumusetealor irttrinsei-ri.
A doua categorieva constadin aceleot,icctefl,occ;c n;, ;il ii..rtci,iitt.::l
pr; ilc o;:,a11c,
sd ne gdnCim:gervelele,recipiente
care au coniinutmedicam"^nte,
t:;rt
gi sticlegi cutii ce se pot reciclape de alti parle.Al treileagrup va fi forn-,itt
d: '.--dat
echipamcnte
obiectede utilitatesemipermanentS:
aparatede fo'rografiat,
sunetul,de transportetc. Vom pdstraastfel de aparatecongtienlici ele sunt
utilizabilenumai pentru o perioaddde timp limitatl 5i cd vor aplrea in mod
continuu imbundtiliri tehnologiceadevSrate.Obiecteledin ateirsti catcgvr,c

E6

Cumcrtg

trebuiein celedin urml sI reflec{edestinafia

de posesiune
temporarl,fle
prefurisclzute,
fie prininvoielideleasing.
Estede ageptatcI astfelde schlmbldvor avealoc ai ci ele ne vor
sl neglndimmaiadlncAiprofund
la ceeacearecu adevlratvaloare.
ln conduzie,se peateconstatacu ugurinl!c! uneleaspectealc
lnlocuitorilorsunt de neevitatgi, de fapt, chiar benefice.Cu toate
predominanfa
pie$la int0ziataparifiauneistrategiirafionale
a deslgnulul.
uitillzatorii,
niciindustria
nuau flcut nimicpentrua hotlr?cetrebulearuncat9l
(pentruproprietari,
nu. Estemultmai convenabil
actionari
9i pentrucel care
ocupilcu marketing-ul)
sd v0nd! obiectede scurtl folosinf6
la prefurlegele
celealeobiec{elor
carse pistreazlpermanent.
Celedoullalternative
la
prefurilor
comblnate
actualde preluri- leaslng-ul
cobor0rea
cu
o
9i
gindiril consumatorilor
asuprainvestifiilor
lor, printr-uncome( raflonal
printr-un
incd.lnovafla
'nou modelde schimb",nu au fostexplorate
progreseazl
primedispar,
in timpco materiile
la o ratl totmaiaccelerati,
RImdnelntrebarea
dacildesignul
strateglile
rafionale
de marketlng
Si
posibile
privat.Daresteevidentc! ?ntr-olume
intr-unsistemal capitalismului
glsiterlspunsuri
inovative
invechirii
crizeitrebuie
la problema
9i a valorll.