Sunteți pe pagina 1din 30

Reabilitar

ea
sistemulu
i
respirator

Definitie:

Reabilitarea pulmonar este


o intervenie bazat pe
dovezi, multidisciplinar, i
cuprinztoare pentru
pacienii ce au patologii
respiratorii cronice cu
simptomatic respectiv i
cu diminuarea capacitii
zilnice de munc.

Obiectivele reabilitarii
pulmonare:
1. Ameliorarea simptomelor respiratorii
(dispnee, fatigabilitate).
2. Cresterea tolerantei la efort ;
3. Ameliorarea calitatii vietii legata de
starea de sanatate; 4. Scaderea costurilor
asistentei medicale;
5. Ameliorarea anxietatii si a depresiei;
6.Reducerea numarului exacerbarilor si
utilizarii consecutive de resurse medicale;
7. Reluarea activitatilor profesionale.

Echipa multidisciplinara de
recuperare
1. Medic reabilitolog-profilat n pneumologie specializat in managementul bolii pulmonare
cronice, face recomandarile medicale, recomanda
includerea in PRP, stabileste parametrii
programului de antrenament in functie de
rezultatul testarii la efort.
2. Kinetoterapeut care - evalueaza nevoile fizice
ale pacientului, concepe si conduce programul de
antrenament fizic, individualizeaza exercitiile
fizice in functie de toleranta fiecarui pacient,
contribuie la cresterea gradului de independenta a
pacientului.
3. Asistenta de recuperare - asigura informarea si
educarea pacientului si a familiei, asigura
complianta la tratamentul prescris .

4. Dietetician - se ocupa de sfatul


alimentar, evalueaza necesarul caloric
si proteic al pacientilor, face
recomandari individualizate
pacientilor ce au indicatia de a scadea
in greutate
5. Psiholog - evalueaza starea psihica
a pacientilor, coordoneaza sedintele
de relaxare, faciliteaza schimbarea
stilului de viata prin terapie
comportamentala, evalueaza calitatea
vietii .
6. Asistent social - detecteaza
probleme de tip psihosocial, discuta
despre impactul bolii asupra
pacientului , faciliteaza accesul la
serviciile comunitare.

Tipuri de programe de reabilitare


pulmonara
1. In patient- pacienti internati datorita unor
dizabilitati sau aflati in convalescenta dupa o
exacerbare. Durata medie de spitalizare este
redusa, in medie la 20 zile
2. Out patient(in ambulator) - pacienti vin
regulat la edinte de recuperare si sunt
incurajati sa continue reantrenamentul fizic la
domiciliu
3. Home patient- asistenta medicala de
reabilitare la domiciliu prin sistemul de
ingrijire la domiciliu; durata 6 saptamini-18
luni

Scopurile reabilitarii pulmonare:


reducerea dispneei si a fatigabilitatii ;

toleranta crescuta la efort si forta normala a


musculaturii scheletice;
imbunatatirea capacitatii functionale si emotionale;
cresterea calitatii vietii;
auto-management optim din partea pacientului;
utilizarea optima a resurselor disponibile ;
productivitatea crescuta si participarea activa a
pacientilor in societate ;
reducerea costurilor asociate cu managementul bolii;
cooperarea crescuta a familiei atunci cind un
membru al familiei sufera de o boala respiratorie.

Evaluarea respiratorie include:


Evaluarea
Evaluarea

clinic
analitic (evaluarea alinierii si posturii
ct, bilantul articular i muscular: a) capacitatea
functonal musculara se testeaz manual,
palpator, n micare, se apreciaz fora muscular,
b)
mobilitatea
articulailor
costovertebrale,
costosternale a coloanei verteb. toracale, testul
Ott, c) perimetria toracica , hemiperimetria
Evaluarea funcional cu care se aprecieaz gradul
de dispnee (testul de dispnee: cu efort si
fr/apnee)
Dispnea poate fi evaluat cu diverse teste:
-l cititului, televizorului, apneei, lumnrii,
chibritului, bulelor cu aer etc.
- cicloergometrice, testul de 6 min etc.
- apnoice Henci (N-25-30 sec), tanghe (N-5060sec, Sportivi-2-3min, la cresctoarele de perle
Japonia 5-6min)

Evaluarea respiraiei
Evaluri

de laborator:
1. sngernde (oxihemometria),
2. nesngernde:
- spirografia,

- spirometria,
- pneumotahografia (metod uzual de determinare a
CV. Spre deosebire de spirogram, care nseamn
nregistrarea
volumului
n
funcie
de
timp,
pneumotahograma reprezint curba flux-timp). et al..
Evaluarea

imagistica (Rg, CT, RMN, Scintegrafia

etc)
Evaluri cu diverse chestionare i teste: calitatea
vieii, ADL-uri etc.

Pentru
realizarea
obiectivului de corectare
a deficitului respirator sau
antrenarea respiraiei la
efort n kinetoterapie se
folosesc
predominant
evalurile
analitice
i
funcionale
cum
sunt
pobele cu efort i n unele
situaii
cele
fr
efort/apneiice
(predominant
la
persoanele tinere, aduli).

Evaluarea dispnei
Aprecierea gradului de dispnee la efort efectuat prin
intermediul anamnezei i se disting 5 trepte:
1. dispneea de gradul I este cea care la urcatul
treptelor;
2. dispneea de gradul II apare i mersul pe terenul plat,
n ritmul impus de o persoan sntoas;
3. dispneea de gradul III apare i la mersul pe teren
plat, n ritm propriu;
4. dispneea de gradul IV apare i la activitile uzuale;
5. dispneea de gradul V care apare i n repaus.

Testul conversaiei i al cititului.


1. n timpul conversaiei cu bolnavul se urmrete
atent modul n care acesta respir, dac se
instaleaz dispneea i care este intensitatea
acesteia sau dac apar fenomene de cianoz.
2. n timtul citutului cu glas tare un text i n
diverse ritmuri de citit se observ respiraia
pacientului. Efectuat de mai multe ori, acest test
permite o apreciere asupra capacitii
respiratorii, a volumului pulmonar, al gradului
de obstrucie al cilor aeriene.

Testul televizorului
Specialistul

sau un membru al familiei


face observaie n timp ce pacientul
urmrete atent un program la televizor.
- n aceast situaie i n altele, in care
atenia este complet deviat de la propria
respiraie se poate constat respiraie de
repaus, influenat numai de condiiile
patologice a bolnavului i nu de factorii
psihici.

Testul de apnee
n

poziie de ezut liber pe scaun, cu spatele pijinit i


mnile pe coapse se cere bolnavului ca dup un inspir
maxim s execute o apnee ct mai lung posibil (timpul se
cronometreaz).
- Cu ct disfuncia respiratorie este mai sever cu att
durata apneei este mai scurt, iar apneea la sfritul
expirului este aproape imposibil.
- Cronometrat, durata apneei reprezint un test de
evaluare a bolii sau de eficien a tratamentului aplicat.
- Testele Henci: apnea n expir maxim (N-25-30 sec),
- tanghe: apnea n inspir maxim (N-50-60sec,
la sportivi-2-3min, la cresctoarele de perle
Japonia 5-6min)

Testul lumnrii
La o distan iniial de 30-45 cm de gur,
bolnavul ine o lumnare aprins n care sufl.
1. Cu ct distana este mai mic vsv de iniial
sau scade cu att insuficiena respiratoare n
cazul sindromululi obstructiv sau altul deficit
resirator este mai sever.
2. Ameliorarea deficitului respirator sindromul
obstructiv si alte deficite respiratorii permite
distanarea lumnrii fa de pacient

Testul de efort
la cicloergometru sau covor rulant permite:
1. Stabilirea gradului de limitare a performantei
fizice
2. Stabilirea efectului interventiilor terapeutice
3. Diagnosticarea cauzei limitarii capacitatii de efort
4. Selectarea pacientilor pentru reabilitare
pulmonara
5. Evaluarea pre si post-operatorie pentru
excluderea complicatiilor si determinarea functiei
respiratorii restante

Gradul de incarcare /minut (watt/min) la


cicloergometru se apreciaza in functie de
virsta, inaltimea, greutatea si conditia
fizica a pacientului.
Conditia fizica se apreciaza prin
calcularea consumului de oxigen de virf
(VO2peak), in timpul testului de efort
maximal conform formulei Wasserman:
VO2peak(ml/min)=151(ml/min)+(5,8 x
greutate (kg)+(10,5 x incarcare maxima
(watt))

VO2 peak/greutate (kg) estimeaza


conditia fizica a pacientului.

Kinetoterapie
respiratorie
Corectarea
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

respiraiei se realizeaz prin


urmtoarele tehnici kinetice i metode:
relaxarea,
posturarea,
gimnastica corectoare,
reeducarea respiratorie,
antrenamentul la efort dozat,
educarea tusei,
educarea vorbitului i terapia
ocupaional.

Relaxarea se efectueaza pin 2


tipuri metodologice
Relaxarea

"extrinsec", n care rezolvarea strii de


tensiune este mediat de un factor extern pacientului,
ceea ce creeaz o stare de dependen a acestuia de
factorul extern. n aceast categorie intr:
1. Terapia medicamentoas (timoleptice, sedative,
miorelaxante, neuroplegice etc.);
2. Masajul sedativ, miorelaxant;
3. Aparatura relaxatoare ( masa sau fotoliul vibrant etc.);
4. Hipnoza.
Relaxarea "intrinsec" este astzi considerat ca
singura capabil s induc o adevrat relaxare.
Subiectul i execut el nsui relaxarea, este autonom,
chiar dac un instructor i dirijeaz edinele de relaxare
pn la nvarea tehnicilor respective

Posturarile
a)

posturi relaxante i
facilitatorii ale respiraiei
b) posturi de drenaj bronic

Poziii facilitatorii ale respiraiei


n ortostatism

poziie facilitatorie n decubit


dorsal

poziie facilitatorie n eznd

Poziie de drenaj in sgmentele


posterioare- lobii inferiori drept i stng

Poziie de drenaj asociat cu


tapotament pentru lobii inferiori

Metode fizioterapeutice
-

Aeroterapia.
-Bile cu ape dulci zilnic.N3-5 bi. Bile
generale temperatura 37,5-38,0C
durata 10-15 minute. Ele au un efect de
relaxare, micoreaz dispneea,
amelioreaz termoreglarea. Bile locale
ale membrelor superioare , cu mrirea
treptat a temperaturii apei 37-40C,
timp de 10 min, are un efect benefic
asupra SNC i SNV, i se indic n
primele zile de boal.

-RUS al cutiei toracice cu scop antibacterial i de


localizare a procesului inflamator n plmni. Durata
edinei 5-8 minute N6. Razele ultrascurte la cutia
toracic nu se indic mai mult de 6 edine, fiindc poate
duce la sclerozarea esutului pulmonar.
- Electroforeza medicamentoas la cutia toracic cu sol.
5% MgSO4(+) i
sol. 5% KI. Metoda local (Vermeli). Durata unei edine
12 minute. La o cur 15 edine. Densitatea 0,02-0,05
-Microundele decimetrice,durata edinei 6-10 minute N8mA/cm2.
10.

--RUV
Inhalaii
cu efedrin
i eufilin
doze eritemice
, cteva cmpuri
pe cutia toracic
(partea cervical i toracic) regiunea dintre omoplai, pe
omoplai i regiunea axilar.

n perioada de involuie a bolii, cnd lipsesc


contraindicaiile, pentru a elibera cile
respiratorii de mucoziti i pentru un efect
antibacterial mai bun indicm:
- Raze ultraviolete la nazofaringe de la 0,25
biodoz pn la 1,0 biodoz N6.
- Inhalaii hidrosaline 5 min, de trei ori pe zi N6.
- Masajul vibrotic al cutiei toracice cu scop de
prentmpinaqrea apariiei complicaiilor.

Multumesc pentru atentie

S-ar putea să vă placă și