MINISTERUL INTERNELOR SI REFORME! ANMIMOTDA INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEl ROMANE STATISTICA PRINCIPALELOR ACTIVITAT| DESFASURATE DE POLITIA ROMANA IN 12 LUNI 2008 INDICATORI 2008 0 1 1._ INFRACTIUNI - TOTAL 289,334 _= volumul criminalitatii - infractiuni la 100.000 locuitori 1,344 - savarsite in mediul urban 175,239} - savarsite in mediul rural 113,527] = savarsite in strainatate 565] [cu prejudiciu peste 200 mii RON 1717| |L4. infractiuni judiciare 124,815] |L2. infractiuni economice 55,871 1.3. Infractiuni de alta natura 108,645) la. INFR. GRAVE SAVARSITE CU VIOLENTA 5,493| 1, Omor 470 2, Tentatva de omor 410 3. Loviri cauzatoare de moarte 97| 4. Vatamare corporala grava 560] 5. Viol 1,016) 6. Taare - total 2,464] ou moartea victimer 7 7. Uliraj 453] 8, Pruncucidere 23] ALTE INFR. SAVARSITE CU VIOLENTA. 6. Loviri sau alte violente 47,984) 2. Ucidere din culpa 1,122] |.b. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI 4, Furt 39,519} = din locuinte 10,285) ~din auto 4,256 =de auto 2,365] 2. Inselaciune 10,364 = de natura economical 7,762] 3. Distrugere 26,123] - de natura economica 699) 4, Delapidare 1,090) 5, Gestiunea frauduloasa 591 6, Abuz in serviciu 3,836] http//www.politiaromana.ro/date_statistice_2008_files/sheet001 htm Page 1 of 21 06.04.2009-contra intereselor persoanelor 1,942) contra intereselor publice 1,847 7. Neglienta in serviciu 775) l.d. UNELE GENURI DE INFRACTIUNI PREVAZUTE DE CODUL PENAL 1. Luare de mita 1,477| = persoane 876 2. Dare de mita 2,845) = persoane 2,701 3. Primire de foloase necuvenite 78 ~persoane 28 4. Trafic de influenta 735) ~persoane 383 5. Nerespeciarea dispoziillor privind operatiunile de import - export 88 4. Fals - TOTAL 19,206] -fals de moneda sau alte valori 380] -fals in inscrisuri 18.686) | 5. Inselaciune cu privre la caiitatea marfurlor 125] 6. Concurenta neloiala 27| 7. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii si ordinii publice 1,059) 8. Prostitutie 323) 9. Proxenetism ‘184 PAG.2 0 1 Il. Infractiuni prevazute de Legile Speciale 56,749 1. Legea privind societatile comerciale (Lg. nr.31/1980) 6654] 2. Legea pentru prevenirea si combaterea evaziuni fiscale 4,736] 3. Legea privind Codul vamal al Roméniei 625) = contrabanda 348) 4. Legea privind protejarea populatie’ impotriva unor activ.comerciale 40) lite (Lg.nr.12/1990) 6. Lagea contabiltati/(Lg.nr.82/1991) 34 7. Legea protectiei mediului (OUG nr.195/2005) 23 8. Legea privind drepturile de autor si drepturile conexe (Lg. nr.6/1996) 2,590 9, Legea nr.26/1996 - Codul Silvic 2,076| 11. Legea privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura (Lg. 7 Inr.192/2002) Ill. Infractiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activati ireglementate de lege _nerespectarea regimului armelor si munitilor 647 ~nerespectarea regimului materialalor explozive 187| IV. ACTIVITATI PE LINIA POLITIEI RUTIERE 4. Infr. la regimul circulatiei rutiere (O.U.G. nr.195/2002) 25,254) 2. Accidente grave constatate 10,242) = mort a < ~ 2,947| ~raniti 9,072 hup:/www.politiaromana.ro/date_statistice_2008_files/sheet001.hum Page 2 of 21 06.04.200915. Mercur (kg.) ,PERSOANE INVINUITE PENTRU COMITEREA DE INFRACTIUNI 230,419) - prinsi in flagrant 35,037] Categorii de participanti = minori -total 13,831 a. pina la 14 ani 634) b. 14-18 ani 13,197] = ineri (18 - 30ani) 82,054 - fara ocupatie 100,714) = someri 442) = cunoscufi cu antecedente penale 31,376) = retinuti sau arestati 8,07 \V. BUNURI CONFISCATE 4, EURO. 409,082) 2. Valuta S.U.A. 21,50. 3. Alte valute transformate in EURO. 8918 4. Aur, bijuierii si alte obiecte din aur (ka.) 48.925] 5. Argint(kg.) 15.333 6. Alte metale pretioase (kg.) 4.100) 7.Numerar in lei provenit din operatiuni liste (mii RON) 5,990 8, Valoarea altor bunuri si marfuri_(mii RON) 977,539) 9. Arme de foc 2,380) 10. Munitie (buc.) 569,239 11. Exploziv (kg.) 27.573) 42. Substante toxice (kg) 8.397] 13. Materiale nucleare (kg) 0.009 14. Substante radioactive (kg.) 0.600) 126.602, hitp:/www-politiaromana.ro/date_statistice 2008 _files/shect001.htm Page 3 of 21 06.04.2009Tabel nr. 1 Repartitia procentuala a subiectilor, in functie de aspectul grupal al trecetii la act, in ultimele 12 luni (Born, Gavray, 2002) Tara Singur (% _| Singur+ in grup(%) in grup(%). Belgia 23,7 8,5 67.8 | Marea Britanie 193 i 10,2 70,5 | Finlanda 44,5 18,6 6,9 Tarile de Jos 41,7 89 49,4 Irlanda de Nord 20,9 22, 56,8 Portugalia 27,2 13,3 59,1 _Spania 40,3 8.7 31 SUA 26,0 1337. 60,3 Elvetia 27,8 49 67,3 Procent din total 29 i 60 *Informatiile privind Germania, htalia $i Grecia nu au putut fi integrate Tara Scorul pentru Eroarea standard | delineventa in grup | Marea Britanie 0.76 [ 0,42 Elvetia 0,73 0,50 Irlanda de Nord 0,70 0.41 [SUA 0,69 0,45 Portugalia 0,66 0,43 Spania 0,55 0,47 Trile de Jos 0,54 0,41 Finlanda 0.47 0,49 Scorul este egal cu suma taiuror acielor comise in grup: furturi din magazine, furturi de masini saw moiociclete, bicicletefurturi din masini, furturi din bucunare, vanziri de droguri usoare, rdnirea unei ‘persoane cu un cutit, deteriorarea unor bumari publice, totul imparit la numarul de acte comise in 12 luniDate fiind multiplele posibilititi ale subiectilor de a dobéndi un anumit nivel de instruciie, am fost nevoiti si regripim acest indicator astfel: studi minime (seoala primer, scoala generald), studii medi (liceu, scoala postliceal) gi studi superioare (facultate). Dati fiind lista destul de mare a valorilor morale estimate de subi {yesaturi morale), neam limita la primele cine! intra in eran. Comeliu Cértind, Vladimir Crefoiu, Perceptia sociald a wanzitie’ la economia de piafa in mediul industrial, in “Sociologie Roméneasca”, nr. 3, 1993, p. 297. " Ibidem. i (14 1 Cualin Zanfir, Costurile politice ale tranzifiei, in “Sociologic Roméneasca”, nr. 3, 1993, p. 296. ” ‘Dumitra Sandu, Privatizarea ca proces de difuciune a inovatici, in “Sociologie Romaneasca”, nr 3, 1993, p. 283 » Ioidem. 2 Phidem. = jy lbidem, p. 284, 2» ibidem, p. 285. % Veri, in acest sens, Dan Banciu, Sorin M. Raidulesca, Coruptia si crima organizatd in Romania, , 1994; Costics Voicu, Corupjia yi banii murdari, Bucuresti, 1995; Vasile Dobrinoiu, Corupria in dreptul penal romén, Bucuresti, 1995; lon Pitulescu, al rreilea razboi mondial: crima organizatd, 1996 ete. ® Este important si semnificativ faptul cio mare parte dintre rezultatele si ‘concluziile cercetarit din anul 2000-2001 confirma, in buna masura, pe cele reilizate de cercetatorii Sorin M. Radulescu si Den Banciu si publicate in »Raportul privind perceptia publica a fenomenului de corupyie in Romania‘, Bucuresti, Institutal de Sociologie, 1994, % Crima’ organizati, formele de manifestare si solufi legislative, Studiu documentar, Parlamentul Rominici, Departamentul pentru informare: parlamentara, CSC, decembric 1998, Vezi, in acest sens, Planul nafional anti-séracie si promovare a incluziunii iale, Guvernal Roméniei, lie 2002. 228 Thorrcl aurtan, Poko, Laswetua Kix 2002 CAPITOLUL VIL TINERETUL, GRUPURILE CULTURALE MARGINALE $I VALORILE LOR SPECIFICE bow a pany {in incerearea de a iegi din rutina loc de mune’ — casi — loc de munca, tinerii se oriénteazi adesea spre spatii in care se experimenteazi cooperarea sociala si cultural’, asa numitele “spafii de recompunere”', sau spafii in care pot scapa de monotonia viefii cotidiene, de conformism si de mizeria scenei Politice, spre “spatiile de creatii” care le ofera prilejul de a-si exprima atitudinea fajz de ordinea sociala si politica existent’, Grupurile muzicale care nu se bucura de un succes evident in randul marilor consumatori de muzic’, dar care reugese datoriti valorilor pe care pe transmit prin intermediul mesajului muzical, ca si prin practicile artistice adoptate s4 concentreze in jurul lor un numar mare de admiratori, devin ireptat generatoare de modele comportamentale, de valori culturale si norme pentru acesti tineri, Aflate la limita dintre normalitate si deviant’, aceste minoritifi culturale, numite si “culturi ale periferiei”, “subculturi” sau “culturi emergente”, sunt expresia unei dorinje de reducere a puterii de influentare a viefii individului de ctitre institutile clasice cu rol socializator precum: familia, scoala, grupul de prieteni, mass-media ete. Dorinja de eliberare si de independenja, impreuna cu socializarea prin muzic’ par s& fie scopurile acestor minoritati artistice care tind si-si fact loc fn lanful instantelor de socializare si si se impund drept sursi de modelare a comportamentelor tinerilor aflafi oricum in perioada de formare a personalitigii lor. Organizate ca rispuns la o stare general de indiferenti, la mediocritatea si siricia aspiratiilor si trairilor sufletesti, grupurile culturale minoritare ofera tinerilor posibilitatea de a-si 229satisface trebuinfele specifice virstei lor: de a crea muzica potrivit dorinfelor, de a fi intre prieteni, de a avea o “identitate pufin bizar gi exhibitionist” si mai putin de avantajele materiale (obfinute din concerte sau din vanzarea casetelor), Marcafi de dorinja de a avea un statut de vedeti, de a se realiza intr-un domeniu al artelor, dar si de a avea statut de dominator, si nu de exclus, muzicicnii in jurul cérora s-au constituit aceste grupuri s-au transformat in modele comportamentale pentru cei mai mulfi dintre fanii lor. Excesele vestimentare si stilistice au fost adoptate cu usurinf’i. Mesajele de revolti, protest, violent sau pace, ritmul muzical alert imprimat de un DJ, adevarat maestru de ceremonii in cadrul concertelor, devin 0 constant a preferinfelor tinerilor. Grupurile techno-styles, rock, rapp, altemative, in jurul c&rora se constituic nuclee de cultura minoritara, isi fac tot mai mult simfiti prezenfa in realitatea social romAneasci. fn ultimii ani, tot mai multe grupuri muzicale incearci si se impuna pe piala muzicald. Unele dintre ele au reusit si-si creeze un public al lor, un stil mai mult sau mai pugin original, au lansat casete, discuri si videoclipuri, Admiratorii le fredoneaz& cntecele, le adopta stilul vestimentar, infiinfeazi fan cluburi, organizeazi {ntélniri cu vedetele preferate, colectioneaz postere, articole din ziare gi reviste. Toate aceste manifestari comportamentale se incadreazii in sfera normalului, fiind chiar incurajate, mai ales in societdtile de consum care promoveaza tot ceea ce este cerut de consumatori si poate fi sursi de venituri. Exist, ins, si indivizi si grupuri care, datorita stilului pe care-I adopt si mesajului promovat, nu reugese decét si atragi atenfia unui numér redus de admiratori aflafi in cZutarea unor spafii de integrare sociala. Astfel, astazi putem vorbi despre existen{a unor grupuri rock, rave, alternative, techno care-si fac din ce in ce mai mult simfiti prezenfa in marile centre urbane(Bueuresti, Cluj, Timisoara) si nu numai. De inspirafie germana sau britanica, muzica lor a fost ascultati, la inceput, in cluburi sau la petreceri de cditre persoane care doreau si se simt 230 bine gi si danseze, De cdfiva ani, adepfii acestui gen de muzica isi pot audia formafiile favorite in cadrul Festivalului de muzic’ electronici urbani TM BASE din Timisoara. Varsta ascultitorilor este cuprinsi in intervalul 14-25 ani. Muzicienii sunt simpli DJ sau trupe care poarta denumiri semnificative (Anonim TM, Comitetul Central, Urban experience, Brigada artistic’ urban, Cuza). Activitatea acestor grupuri, aria de rispdndire, influenta Jor asupra tinerilor, muzica, ideile si practicile cultural — artistice, atitudinea ‘tinerilor fafi de ele au fost prea putin investigate. Tati de ce cercetarea noastri a avut ca obiectiv si identificarea atitudinilor tinerilor fafa de grupurile minoritare culturale, precum si a conexiunilor existente intre mediul de provenienfa, tipul de scoalé, genul de muzic’ preferat si simpatia/antipatia lor fati de cele mai cunoscute grupuri: rave, rapp, rock, skinheads, alternativi. Pentru a pregiiti acest demers, am analizat mai intdi modalititile concrete de petrecere a timpului liber, precum gi stilurile preferate de muzica. 7.1. Modalititi de petrecere a timpului liber Pentru investigarea problematicii socializarii_tinerilor prin intermediul minoritatilor culturale marginale, am considerat relevante si datele privind modul in care tinerii isi petrec timpul liber, acesta fiind intervalul de timp in care ei vin in contact cu grupul lor de egali si de prieteni care, conform pérerii unor cercetitori, s-a dovedit a avea o influcn{& foarte puternic’ asupra comportamentului individului aflat in perioada adolescenfei si chiar mai térziu. Tinerii cuprinsi in esantion au fost pusi si aleagi intre 7 posibilititi de a-si petrece timpul liber. BiTabelul nr. 1 - Modalititi de petrecere a timpului liber ‘Mult Putin | Deloc | NS/NR 239 | 382 | 159 18 Teetut sz7_ | a6 | 167 | os | Spon Cinema 50,3 | 386 | 99 Al Dipaiol oleae 221 38,2 | 374 22 Muziek ujoaré, de club | 6a1 | 268 | 73 16 Jocuri video iintoomatics | 396 | a6 | 173 | 47 eiimbeel sexoaretl 802 | 171 18 09 Asa cum rezulta din datele anchetei tinerii proferd ca in. timpul liber s& meargi in excursii (80,2%), sii asculte muzica” uusoara sau de club (64,1 %) si si practice diferite sporturi (50,3%). Alegerea cu predilectie a acestor variante ne indreptijeste si afirmam c& foarte mulji tineri se orienteazA spre posibilitafi de 7.2, Stilurile muzicale preferate de tineri in demersul de identificare a modului in care tinerii isi petrec timpul liber, am observat ci muzica de club si cea asa-zis ugoara se situeaza pe locul al doilea in preferinfele lor. Din dorinta de a aprofunda investigatiile i-am intrebat pe tinerii care sunt stilurile muzicale preferate . Tabelul nr. 2 - Optiunile tineritor privind stiturite muzicale petrecere a timpului mai pufin intelectualizate, dar care sunt mai accesibile din punct de vedere financiar. in acelasi timp, optiunile lor demonstreazi o incercare de a respinge ceea ce fine de lumea adulfilor, de cultura clasic& si o tendinfi de accepiare a valorilor promovate de canalele comerciale ale mass-media. Faptul ci tinerii opteazA pentru concertele de muzicd usoar& sau de’ club intr-un ‘numir att de mare, precum si pentru excursii si sport ne determina sa credem ca acestea sunt si domeniile din care ci isi aleg modelele 18. Ethno (oriental) de viata. Contributia romanelor, literaturii in general, sau a filmelor 19. Altele si operelor clasice s-a redus substantial, tinerii de astézi nemai — gustind lumea scrisului nici ca divertisment, nici ca sursi de modele, Aceasti stare de fapt poate constitui o explicafie pentru Observim ca, aproape jumitate dintre tineri situeaz’ pe tendinfa tinerilor de a-i transforma pe muzicienii grupurilor cultural age Primele locuri muzica dance, rock si hip-hop, muzica intens marginale in idoli si modele comportamentale. promovati de toate posturile de radio si canalele de televiziune. La distanja semnificativa de muzica dance, dar mai aproape de alte stiluri muzicale, este plasata muzica clasica. Stilurile punk, 233rave gi rapp sunt mai pufin ascultate de ec&tre tineri, fiind de altfel si mai putin promovate de mass-media, iar mesajul lor mai greu accesibil tinerilor. Astfel, si grupurile de tineri formate tn jurul liderilor de acest tip sunt mult mai rare si mai slabe numeric. in concluzie, muzica dance si hip-hop, latino, oriental’ gi disco care este difuzati pe toate programele radio-tv, la discotecd, in baruri, la chefuri si chiar pe strada este muzica — ia aflafi ntr-o perioada de formare a gustului muzical, de cautare a genului muzical care si preferati de tinerii din Rom corespunda aspirafiilor si nevoilor lor de cultura. Rezultate interesante am obfinut si atunci cénd am — corelat stilul de muzica preferatcu aria culturalé din care provin ‘Muzica popular’ autentica, muzica disco si hip-hop sunt agreate cu predilecfie de tinerii din aria cultural a Munteniei, zona cu bogate tradifii folelorice, care se pastreazi si asttizi gi care influenfeazi si muzica eno mai ascultaté de tineri, Pentru subiecfii din Oltenia muzica cu influent’ latino, disco, si muzica clasic& sunt genurile cele mai audiate. Rezultatele ne determina s& epreciem cd in aceasta zona muzica care a reusit si se impund este muzica ascultata la concerte, in discoteci sau. la petreceri. Este normal, credem noi, ca in aceast& zona si faci mai putin simfiti prezenja $i influenja muzicii occidentale de tip rave, rapp, rock etc. Tinerii din Moldova, zona cultural cu o via artisticd intensi, cu centre urbane importante (lasi, Baciu, Suceava, etc.), prefer, in primul rind, jazzul. La o distanfi destul de mici se situeazi muzica clasici contemporanii, rockul si muzica rave, sitvafie care dovedeste cf tinerii din aceasta arie culturala sunt destul de maturi dia punetul de vedere al preferinfelor muzicale si, in acelasi timp, deschisi la ceea ce este nou in acest domeniu (ne 7 referim la muzica rave). O situafie asemiin3toare, dar la un nivel, mai scdzut al cotelor procentuale, se inregistreaza si in Dobrogea. a farii si se Tabelul nr. 3 - Distributia preferingelor muzicale in functie de zona cultural-istoricd de provenienté a tinerilor Muzieactasia | 145 | 84 | 193 | 14s | 54 | 120 | 102 | 15,7 ass crs so} 83 | - | - | 83 | - | 83 | 00 oa | 194 | 32 | 65 | 65 | 161 | 32 | 290 | 161 Muzictpome- 290 | 86 | 400 | 29 | 57 | 57 | a | 37 corer | 244 | 61 | 103 | 28 | ua | 136 | 198 | 27 ford nga pace | 173 | 53 | 209 | 78 | 133 | 16 | isa | us Hip-hop | to4 | 42 | 283 | 80 | 18 | 80 | 85 | 28 Howe | 4s] a8 | 191 | ss | 27 | 29 | 227 | 127 ives 167 | 106 | 152 | Bo | 91 | 26 | 136 | B36 Punk 17 | - | 167] - | - | 167 | 167 | 20 Teemo | 235 | 59 | 235 | s8 | m6 | - | 1s | ss Rave ze | 9s [4s | - | 95-| 48 | 190 | 26 Pop wt | 71 | 134 | no | to2 | 71 | 165 | 6s Disco 72_| 36 | 319 | 159 | 127 | 78 | 120 | 78 Rapp 37 | 43 | 4] 6s | 196 | 43 | 152 | 29 tatino [14 | 23 | 36 | 2 | aso | nn | 36 | 26 Jazz m3 {isa [ - | - [2 [= [is2 | 2 (omy | 39 | 83 | 181 | 69 | 250 | 42 | 97 | wo Altele wi | uno | 25 | 77 | us [ as | uo | isa Nowa7Ne [93 | 52 | 196 | s2 | a | 22] 195 | 216 235in zona Banatului, rappul este cel care ocupa primul loc {n ierarhia preferinfelor muzicale, urmat de jazz gi techno, stare explicabila prin existenfa unor contacte culturale mai numeroase {ntre tinerii de aici, cei din Occident (in special din Germania) si din fSrile vecine. Muzica house este stilul de muzici preferat indeosebi de cei din Transilvania si Crisana-Maramures zone aflate si ele, asemeni Banatului, in contact cu muzica occidentala. Rockul si punkul sunt, de asemenea, stiluri agreate de tinerii din Crigana- Maramures, in timp ce in zona Transilvaniei muzica anilor '70- °80 si muzica rave se detaseazi de celelalte preferinfe. Este o situatie care nu contrasteazii cu realitatea acestor zone in cadrul c&rora Clujul si Timigoara, ca sé numim doar 2 centre urbane importante, se dovedesc a fi putemice centre culturale, gi universitare, care organizeazi in prezent multe spectacole de muzica si teatra, care se dovedesc receptive la noile forme de manifestare artistica (rave, alternativa, techno). Capitala Roméniei, cel mai putemnic centru cultural al fri, este o scena pe care se lanseaz& cele mai importante si mai diverse manifestiri cultural-artistice. Tinerii din acest oras au posibilitatea s& asculte direct cele mai variate genuri muzicale, si-si construiascd o culturi muzicali veritabila si, in acelasi timp, si creeze ei insisi, preluind si adaptand muzica din occident, curente muzicale. Pentru subiectii din Bucuresti punkul, muzica rave si rappul sunt cu adevarat importante. Remarcim ca muzica care se vrea a fi un manifest protestatar la ordinea sociala existent este cea care a prins cel mai bine in rAndul tinerilor bucuresteni si mai putin muzica lipsiti de un mesaj consistent (hip-hop, de exemplu). Tinerii sunt 0 categorie de varsti intens afectati de inegalitifile sociale, de probleme sociale precum: consumul de droguri, sirdcia, somajul, find de aceea normal ca intr-o zona urbana de talia Bucurestiului sa existe o orientare a tinerilor spre aceste stiluri muzicale. Raméne de viizut daca tinerii, din Bucuresti si din intreaga tard, prezint& aceeasi atitudine pozitiva si fafi de acele grupuri care se 236 constituie in minorititi culturale (aflate in plin proces elaborare in Romdnia) structurate in jurul unor stiluri muzice 7.3. Atitudinea tinerilor rom@ni fata de “minoritatile culturale” Tinerii romani au fost pusi in situatia de a-si expr simpatia faj& de 6 grupuri culturale mai cunoscute dintre amintim: alternativi, punkisti, rapperi, raveri, rockeri, skinhe: Tabelul nr, 4- Gradul de simpatie al tinerilor fata de grupurile culturale |_ Grupuriculturale [Mult] [fae [nets] 382 ‘Alternativi 209 287, Punkisti 35 a 5 67 Rapperi 224 37 353 Raveri_ 148 32. 44.1 Rockeri 17,2 30 477 ‘Skinheads 34 15 65. 15, Din rezultatele objinute rezulta ca tinerii din Jara noz ii simpatizeaza pe rapperi, pe altemativi $i pe rockeri - gru care, desi promoveazi stiluri muzicale diferite, sunt tc caracterizate, fiecare in parte, de moderafie atit ca muzica, c ca model socio-comportamental gi ca mesaj social si politic comparatie cu punkistii sau skinheads, care sunt asociat multe ori cu cei de extrema dreapta sau chiar cu neonazistii. Din compararea raspunsurilor la aceasta intrebare cu. inregistrate in cazul intrebitrii care le cerea subieciilor precizeze stilul de muzic& agreat, observaim c& exist o core puternicd in ceea ce priveste atitudinea faffi de muzica respec si grupul cultural minoritar care 0 promoveazi. O atitu negativa fata de muzica punk se face simfita in rdndul tine 237din Dobrogea, Oltenia si Banat, in timp ce tinerii din Capitald se numéra printre cei mai fervenfi simpatizanti. in continuare, am considerat interesant de studiat modul {in care mediul de reziden{a influenjeazi atitudinea de simpatie a tinerilor faféide acesie grupuri. Tabel nr. 5 - Distributia tinerilor care simpatizeazd grupurile culturale, in functie de mediul de rezidenta [eo [a Bucuresti 183. 30.8 28,7 79_[ 21 ny 12,7 366 | 63.4 763 3 29.5 351 90.9 | 9.1 18,7 23,9 27,1 59.7_| 303 20 24,9 22,5 674 | 326 Skinheads 50 10,9 83, 242 [758 Tinerii din mediul rural ii simpatizeazi pe rapperi, rockeri si altemativi. Cei din mediul urban au_preferinfe apropiate (alternativi, rapperi si rockeri), doar c& la un nivel procentual mai ridicat si in alta otdine icrarhic’. Remarcim, de _ asemenea, ci numérul tinerilor din oras care fi simpatizeaz pe skinheads este de 2 ori mai mare decat cel al tinerilor din mediul rural, fapt explicabil prin traditionalismul mai ridicat al celor de la sate si, mai ales, prin contactul mai slab cu ideile si muzica skinheads. {n ceea ce-i priveste pe tinerii din Bucuresti rezultatele demonstreazi existenja aceleiasi ierarhii pentru primele 2 pozifii, cu deosebirea c& raverii sunt plasafi inaintea rockerilor, Muzica rave si grupurile rave au reusit sa se impuna destul de repede in peisajul muzical si social bucurestean, cucerindu-si multi simpatizanti si adepti. Raméne de investigat prin intermediul cercetirilor Viitoare care sunt motivele care-i determina pe tineri si opteze in special pentru un grup sau altul. 238 ‘Simpatia sau antipatia tinerilor faf%i de unele grupuri conduce la structurarea si formarea unor adevirate minoritati culturale care sunt influenfate de zona cultural-istorica de rezidenfa. Tabelul nr. 6 - Gradul de simpatie al tinerilor fatit de minorititile muzicale corelat cu zona culturala de provenienti Minot | Anerantv Rapper Zoun Zlslelel2]a] 2 elé cultural = zLeya eatora 12/2 (212 |2/2] 212 Wa [ea f || a [a | stalotatstwtafis ur fse fsa [ons [ous fino (ra [m9 [ou 38 CO A NN volar} ar | so [va] as | 28 rio | ss wea apna pst as Pas [us [al 2 33 a 14 TH 31 Observim, c&, municipiul Bucuresti si zona Transilvaniei se dovedese, prin deschiderea lor spre Occident si prin contactul mai frecvent cu valorile si muzica lui, a fi centre receptive la 239mesajul agresiv al subculturii punck, tinerii manifestandu-si intr- un numar mai mare decat in alte zone simpatia fafa de punkist Pe de alt parte, Moldova, Crisana-Maramures, Muntenia si Oltenia sunt, conform datelor noastre, zone in care rockul clasic si cel alternativ, precum si grupurile care le promoveaz muzica si stilul de viafa, inregistreazi un numér. mai mare de simpatizanfi. Banatul, aflat si el intr-un contact mai puteraic cu valorile gi tendinjele culturale occidentale, este un centru al admiratorilor culturii rave. Attitudinea tinerilor fat de grupurile culturale marginale variazit si in functie de tipul de liceu absolvit. Tabelul nr. 7 - Atitudinea tinerilor fai de grupurile marginale gi tipul de liceu frecventat Alternativ i Tipde licee Diferenfe accentuate intre optiunile tinerilor in functie de liceul absolvit se inregistreazii cu precidere in cazul celor care-si exprima atitudinea fati de punkisti, rockeri, rapperi si raveri. 240 Constatim ca absolventii de licee teoretice ii simpatizeazi, intr-un numér mai mare decét cei ai liceelor industriale (distanja este de cel putin 20 de procente), pe membrii grupurilor prezentate in lista oferiti de noi, De asemenea, remarciim ci cel mai putin apreciat grup de catre absolvenfii liceelor teoretice este cel al skinheads gi aceasta, probabil, pentru c& cei care au invatat in cadrul acestor scoli au dobindit prin intermediul disciplinelor studiate un orizont cultural mai larg, fapt care le da posibilitatea si sesizeze nocivitatea extremismului de dreapta promovat, direct sau voalat, de membrii acestui grup. Corelajia dintre gradul de simpatie manifestat fata de grupurile marginale si sexul tinerilor s-a dovedit a fi si ea destul de relevanta. Tabelul nr. 8 - Distributia opjiunilor tinerilor in functie de sex Tinoriay Alternativ Recker Skinheads |e) ¥/2Zla/2/ 3/2 3/2) 2/5) 2/2/2/5 eee rar ar er aes fac tos ta. [our foal, Remarcim c& fetele {i simpatizeazi intr-un numir semnificativ mai mare, decét ce al baietilor, pe membrii grupurilor de rock clasic si alternativ. De asemenea, exist 241