capsun.flora.

ro
despre cpun i cultivarea cpunului
Proiect AGRAL | Contact
1 Introducere
1.1 Proiect
1.2 Istoric
1.3 Originea
1.4 Importanta
1.5 Curiozitati
2 Planta
2.1 Specii
2.2 Planta
2.3 Soiuri
2.4 Cerinte
3 Cultivare
3.1 Tehnologii
3.2 Dezechilibre
3.3 Protectia
culturii
4 Boli si daunatori
4.1 Boli
4.2 Daunatori

<< < ^
> >>
Cultura multianuala a capsunului are o durata de 3-5 ani. Prin specificul acestei
tehnologii, primul an este destinat fortificarii plantelor pentru rodire la
capacitate maxima si urmatorii ani pentru rodire. Recoltele cele mai bune se
obtin n anul al doilea si al treilea de viata. Plantele rodesc si n anii IV si V, dar
productiile scad la jumatate iar calitatea fructelor este inferioara.

Alegerea amplasamentului pentru nfiintarea culturii

Pentru siguranta alegerii corecte a unui amplasament pentru cultura
capsunului, se vor avea in vedere urmatoarele elemente:
- existenta sursei de apa permanente sau cel putin pentru perioada martie noiembrie;
- terenul trebuie sa fie plan sau cu o panta usoara;
- terenul nu trebuie sa prezinte exces de apa nici pe perioade scurte. Planta de
capsun este foarte sensibila la excesul de salinitate.
- amplasamentul sa fie n apropierea cailor de acces pentru a preveni
deprecierea fructelor prin transport pe trasee improprii;
- alegerea unor arealuri populate ar fi utila, pentru asigurarea fortei de munca
ntretinerea culturii si mai ales pentru recoltare;
- amplasamentul sa fie pe un sol fertil, usor, de regula cel propriu pentru
cultura legumelor (vezi brosura Capsunul - cerinte fata de factorii de mediu )
- cnd se alege o regiune deluroasa, pentru cultura de capsun, se foloseste
jumatatea inferioara a pantei dealului. Se alege expozitia estica, sudica sau
sud-estica pentru regiunile umede si expozitia vestica, nord-vestica, nordica,
pentru regiuni mai putin umede.
- Se vor evita spatiile nguste fara circulatie a aerului, joase, care retin apa;

- Sunt improprii, amplasamentele care sunt cunoscute cu antecedente legate

de brume trzii de primavara si grindina;
- Pentru cultura multianuala, n cadrul amplasamentului, se va planta anual
echivalentul unei treimi din suprafata propusa pentru cultivare, pentru a avea
n fiecare an recolta constanta si o repartitie echilibrata a cheltuielilor si
veniturilor pe de-o parte si pentru o buna rotatie a capsunului n cadrul unui
asolament.
Stabilirea marimii plantatiei
Marimea unei plantatii de capsun trebuie sa se coreleze cu o serie de elemente
legate pe de-o parte de gradul de cunoastere a verigilor tehnologice specifice
culturii capsunului si pe de alta parte de modul de valorificarea productiei de
fructe obtinute (piata de desfacere care sa absoarba productia de fructe toata
perioada de recoltare, la preturi care sa satisfaca producatorul).
La dimensionarea plantatiei se poate tine cont de urmatoarele aspecte:
- productia medie pentru 1 ha capsun - cultura clasica, este de 15 t. Aceasta
cantitate de fructe poate fi recoltata timp de 25 - 30 de zile (soiuri de zi
scurta), de 10-15 oameni zilnic, care vor face si o eventuala sortare si
ambalare;
- este o specie de talie joasa, cu sistem radicular superficial, care necesita o
atentie deosebita tot timpul anului si concentrata n perioada martie-iulie cnd
se desfasoara concomitent toate fazele de crestere si fructificare;
- este o cultura intensiva, cu suprafata foliara mare si procese fiziologice
multiple si intense, ce implica un consum mare de apa si substante nutritive.
Orice dezechilibru n evolutia culturii are influenta asupra calitatii fructelor si
nivelului productiei;
- este o specie usor adaptabila dar care prezinta boli specifice pagubitoare si
daunatori periculosi. Respectarea unui program de tratamente functie de
evolutia culturii si a factorilor de mediu este necesara;
- Fructele sunt usor perisabile. Depozitarea acestora, chiar si numai cteva ore
n conditii improprii (temperatura ridicata), poate duce la pierderea unor
nsusiri calitative, decisive n stabilirea unui pret corect de valorificare.
Planta premergatoare
Capsunul fiind o planta de talie joasa, cu sistem radicular relativ superficial,
este pretentios la nsusirile solului. Ca atare, plantele care au ocupat terenul
anterior cultivarii capsunului, trebuie sa-l mbogateasca n substante nutritive si
sa nu faca parte dintre speciile care pot prezenta boli si daunatori comuni cu
capsunul. n plus, pentru ca o cultura de capsun poate dura 3-5 ani, durata
unei rotatii a culturilor (asolament), n care intra si capsunul, trebuie sa fie de
7-9 ani.
Capsunul poate intra n asolament cu plante leguminoase. Planta
premergatoare se alege n functie de perioada de plantare. Astfel, pentru
plantarea de toamna, se alege o premergatoare care paraseste terenul cu cel
putin o luna nainte, pentru a avea timpul necesar pentru efectuarea araturii si
pregatirii corespunzatoare a
Cele mai bune premergatoare pentru cultura capsunului sunt: leguminoasele
(varza, morcovul, ridichea de luna), paioasele (orzul, griul, ovazul).
n situatia n care plantatiile se nfiinteaza, dupa culturi cu: usturoi, cartof,
ceapa, castraveti, tomate, vinete, ardei, deoarece aceste culturi contribuie la
aparitia nematozilor(viermi din sol) si servesc drept gazda intermediara pentru
acest daunatori este obligatorie tratarea solului cu insecticid specific pentru
distrugerea rezervei de daunatori din sol. Capsunul reactioneaza foarte bine la
fertilizarea cu gunoi de grajd n cantitati de 80-100 t/ha, mai ales n situatia n
care fertilizarea se aplica la cultura premergatoare (cultura anterioara).

Se poate reveni cu o cultura de capsun, pe aceeasi suprafata de teren, numai

dupa o perioada de minim de 3 ani.
Pentru o buna ntelegere, exemplificam cu un model de asolament de 6-8 ani,
format din culturi de legume:
An I: Varza sau conopida (fertilizare cu 50 t/ha gunoi de grajd);
An II: Vinete sau ardei
An III: Morcov(pastrnac, telina) sau ceapa (usturoi);
An IV: Fasole, castraveti (dovlecei, pepeni).
An V: Varza timpurie (fertilizare cu 50 t/gunoi de grajd). Terenul poate fi
pregatit corespunzator pentru plantarea de vara a capsunului, prin desfiintarea
unei culturi timpurii (ex. varza timpurie).
An VI-VIII. Capsun (cultura de 3 ani).
Alegerea momentului plantarii capsunului
Plantarea capsunului se poate face practic n tot cursul anului, daca exista
sursa de apa pentru irigatie.
In conformitate cu tehnologia de cultura, plantatiile multianuale de capsun, pot
fi nfiintate: toamna, primavara devreme sau vara. Indiferent de perioada de
plantare a capsunului, sursa de apa pentru irigatie este obligatorie.
Plantarea de toamna. Pentru plantarea de toamna, se recomanda perioada
cuprinsa ntre sfrsitul lunii august si mijlocul lunii octombrie. Este important
de retinut faptul ca prin plantarea la nceputul perioadei recomandate(sfrsit
de august - mijloc de septembrie), plantele au timp sa se fortifice pna la
venirea iernii (formeaza un sistem radicular si o rozeta de frunze, apte sa
mentina planta n viata, pna n primavara urmatoarea) si rezista mai bine la
gerurile din ce puternice din ultimii ani.
Pentru exemplificare mentionam urmatoarele: la un nivel al umiditatii de 70 75%, plantele ncep sa formeze noi radacini la 5-6 zile de la plantare cnd
temperatura aerului este de 8-9 C, si la 2-3 zile de la plantare cnd
temperatura aerului nregistreaza valori de 18 -22 C.
Nu se recomanda ca plantarea sa se faca mai trziu de mijlocul lunii
octombrie. Aceasta, deoarece conditiile de mediu, n special cele legate de
temperatura, nu mai sunt favorabile formarii de radacini si rozete de frunze
noi.
n plus, prin plantarea prea trzie, exista pericolul aparitiei fenomenului de
"descaltare" a plantelor catre sfrsitul iernii. Descaltarea, consta n dezvelirea
unei parti a sistemului radicular al plantelor de capsun, produsa prin
sfarmarea si deplasarea pamntului de pe radacini, datorita alternarii
nghetului cu dezghetul la suprafata solului.
La plantarea de toamna, cnd se utilizeaza stoloni recoltati in aceeasi perioada,
diferentierea mugurilor de rod nu are loc sau este foarte slaba. Din aceasta
cauza n anul urmator plantarii de toamna se nregistreaza o productie mica.
Plantarea de primavara. Pentru plantarea de primavara se recomanda perioada
cuprinsa ntre 15 martie si 15 aprilie.
Capsunul plantat n primavara nu produce fructe n anul plantarii (tehnologia de
cultura prevede eliminarea inflorescentelor pe masura ce acestea apar).
Plantarea de primavara asigura conditiile necesare unei dezvoltari excelente a
plantelor de capsun, pentru rodire la potential biologic maxim n anul urmator.
Astfel, n anul plantarii, an fara rod, fortificarea si dezvoltarea plantei pe
parcursul perioadei de vegetatie, conduc catre o buna diferentiere a mugurilor
de rod si favorizeaza depozitarea substantelor de rezerva n radacini, fara
concurenta data formarea fructelor si a stolonilor. Ca urmare, n anul urmator
nfiintarii culturii, plantele pornesc devreme n vegetatie primavara, vegeteaza
si rodesc bine, pe de-o parte datorita sistemului radicular puternic format n
anul anterior si pe de alta parte datorita formarii unui numar corespunzator de
ramificatii roditoare.

Costurile suplimentare legate de ntretinerea culturii din anul fara rod, sunt
compensate de productia obtinuta n urmatorii ani cu rod.
Plantarea de vara. Plantarea de vara se realizeaza n perioada iunie - iulie
(putnd fi prelungita pna n 15 august n zonele sudice).
Pentru plantare se utilizeaza stoloni fortificati pastrati la rece sau stoloni
recoltati direct din cmp (formati n anul anterior).
n cazul nfiintarii culturii n vara, plantele se dezvolta destul de bine pna
toamna si formeaza suficiente ramificatii roditoare, pentru a asigura o recolta
bogata n anul urmator.
Plantatiile nfiintate vara rodesc n toti cei trei ani, comparativ cu cele nfiintate
primavara sau toamna, care rodesc numai n 2 ani, primul an fiind fara recolta.
Pna n iunie - iulie, cnd se planteaza capsunul, terenul poate fi ocupat cu o
alta cultura care poate fi desfiintata devreme, realizndu-se o utilizare eficienta
a unei suprafete de teren.
Pregatirea terenului pentru plantarea capsunului
Un sol potrivit pentru cultivarea capsunului (cultura anuala sau multianuala)
trebuie sa se prezinte astfel:
- sa fie plan (fara denivelari);
- sa fie bine maruntit, fertil, afnat, reavan, pe o adncime de 15-25 cm;
- sa nu prezinte buruieni, resturi materiale sau organice de la cultura
anterioara;
- sa prezinte sursa de apa, care sa furnizeze debitul necesar pentru irigarea la
plantare si pentru ntretinerea culturii, timp de 3 - 5 ani, ct dureaza cultura.
Pentru a se putea obtine un amplasament care sa prezinte caracteristicile
enumerate mai sus, si avnd n vedere faptul ca o plantatie de capsun ramne
pe teren 4-5 ani, se vor efectua urmatoarele operatii:
Nivelarea terenului. Capsunul fiind o specie cu talie mica, sistemul radicular
este adesea afectat pna la compromiterea culturii din cauza stagnarilor de
apa (nca de la amplasarea culturii se vor evita terenurile n care stagneaza
apa).
Pentru corectarea eventualelor denivelari ramase de la culturile anterioare, se
face nivelarea, care este o lucrare usoara, dar foarte importanta .
Fertilizarea terenului. Prin aceasta veriga tehnologica se urmareste asigurarea
la optim a elementelor nutritive, att de necesare pentru o cultura foarte
intensiva cum este capsunul, care este capabil sa dea productii de peste 25
t/ha n primul an dupa plantare.
Capsunul reactioneaza foarte bine la fertilizarea organica, printr-un spor
remarcabil de productie. Se recomanda administrarea a peste 60 t/ha gunoi de
grajd bine fermentat, care se mprastie uniform si se ncorporeaza n sol,
printr-o aratura. Incorporarea materiei organice proaspete (gunoi de grajd
proaspat), conduce la formarea n sol, de compusi toxici pentru planta.
Ca ngrasamnt organic, poate fi utilizat si compostul (obtinut prin fermentarea
aeroba a unui amestec din resturi vegetale si animale, pna la transformarea
acestora ntr-o masa uniforma, granuloasa, bogata n humus si
microorganisme. n general, compostul se obtine prin suprapunerea unor
straturi succesive de gunoi de grajd si resturi vegetale (paie, frunze) pe un sol
afnat la suprafata si permeabil. Se construieste o gramada cu dimensiuni
variabile (ex. 3m lungime, 2 m latime, 1,5 m naltime). Se acopera n final cu
un strat subtire de pamnt sau paie si se uda periodic. Compostul este gata de
a fi utilizat dupa cteva saptamni sau luni, functie de conditiile climatic si
natura materiei organice.
Un alt ngrasamnt usor de procurat este gunoiul de pasari. Acesta poate fi
utilizat numai diluat n apa, n proportie de 1 parte ngrasamnt: 10 parti apa.
Prin fertilizare nu se urmareste sa se hraneasca direct plantele cu elemente
nutritive, ci micoorganismele din sol, care mai departe va hrani plantele prin

descompunerea materiei organice si furnizarea de elemente nutritive usor

solubile. In plus, fertilizarea cu ngrasaminte organice reprezinta una din
metodele si tehnicile agriculturii ecologice.
Ar fi preferabila administrarea gunoiului de grajd la cultura premergatoare, din
cauza continutului ridicat de seminte de buruieni, daunatori si agenti de
transmitere a bolilor. Gama de erbicide utilizate pentru eliminarea buruienilor
din culturile de capsun, mai ales pentru buruienile dicotiledonate, este mult
mai redusa fata de alte specii.
Fertilizarea cu ngrasaminte chimice se face n functie de aprovizionarea solului
cu azot, fosfor, potasiu. Daca se constata o buna aprovizionare cu fosfor si
potasiu, se face numai fertilizarea cu azot. Daca se constata deficiente de
fosfor si potasiu se aplica 400 - 500 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sulfat de
potasiu, ca doze orientative. Poate fi utilizat cu succes ngrasamnt chimic
complex NPK din formula 1-0,5-1,5 sau din formula 1-1-1.
Necesarul de elemente fertilizante, n etapele importante(critice) n evolutia
culturii, se stabileste n baza rezultatelor analizelor chimice efectuate la sol
si/sau planta.
Continutul n elemente nutritive trebuie sa fie de : 25-30 mg potasiu (K2O) la
100 g sol cnd textura acestuia este nisipo-lutoasa si 30-35 mg potasiu (K2O)
la 100 g sol cnd textura este lutoasa. Daca valorile acestui element depasesc
limitele indicate, productia ncepe sa scada. Continutul n celelalte elemente n
optim este urmatorul: 30 mg fosfor (P2O5), 10 mg magneziu si 120 mg calciu
la 100 g sol.
Fertilizarea minerala (cu ngrasaminte chimice) nu este exclusa, prin practicarea
unei agriculturi ecologice, numai ca ngrasamintele chimice utilizate trebuie sa
fie greu solubile si provenite din roci naturale.
Combaterea chimica a bolilor si daunatorilor din sol- se face functie de
frecventa speciilor de daunatori din sol. Este una dintre verigile tehnologice de
importanta majora n cultura capsunului. Nerealizarea ei, poate duce la
compromiterea culturii prin pieirea plantelor prinse si n plina dezvoltare.
Daca solul prezinta viermi albi(larvele carabusului de mai), viermi srma sau
larvele gargaritei coletului, alti germeni care pot produce pagube importante n
plantatiile de capsun, se procedeaza la tratarea solului cu produse precum
Sinoratox G sau Sinolintox G.
Daca solul este infestat cu nematozi se utilizeaza produse nematocide precum
Dazomet 10 G, Mocap 10 G, Temik.
Toate aceste produse se administreaza mpreuna cu ngrasamintele, acordnd
mare importanta uniformitatii de raspndire a lor pe teren.
In ultimii 20 de ani, n tarile din vestul Europei si America, s-a extins mult
practica dezinfectiei solului, mai ales dupa raspndirea a doua boli care au
compromis suprafete mari cultivate cu capsun (Phytophtora cactorum si
Verticillium albo-atrum), care produc vestejirea plantelor. Ambele sunt micoze
de rizomi si radacina si ierneaza n pamnt. Acestea pot fi combatute cu succes
printr-o buna dezinfectare a pamntului.
Produsele de dezinfectie recomandate sunt:
Cloropicrina
Dicloropropen
Dazomet
Metan-sodium
Bromura de metil
Bromura de metil + cloropicrina
Actiunea acestor produse este bactericida, fungicida, erbicida, insecticida,
acaricida, nematocida, antivirotica. Prin urmare acopera aproape tot spectrul
de agentilor sau vectorilor de raspndire a bolilor si daunatorilor.

n general sporul de productie n cazul dezinfectiei solului este de 25-30%, iar

numarul de tratamente aplicate n cursul vegetatiei se reduce cu 30-40%.
Nu este de neglijat faptul ca procedeul de dezinfectie a solului este un
procedeu scump, care necesita utilaje speciale.
Procedeul se va realiza numai sub directa ndrumare a unui specialist.
Aratura adnca - se executa la adncimea de 28-30 cm si necesita o atentie
deosebita, ntruct specia are nevoie de o pregatire deosebita a solului, mai
ales pentru situatia n care cultura ramne pe sol 3 ani consecutiv. In plus,
aratura adnca este deosebit de utila pentru distrugerea sau mpiedicarea
dezvoltarii daunatorilor ce se gasesc n sol. Aratura de toamna si de vara
mpiedica dezvoltarea oualelor, larvelor si pupelor speciilor de viermi albi,
viermi srma.
Maruntirea terenului - trebuie facuta ca pentru o cultura legumicola, ntruct de
acest lucru depinde calitatea lucrarii de plantare a stolonilor. Daca este
necesar, se efectueaza cu ajutorul frezei legumicole. In mod obisnuit, prin
parcurgerea de 2-3 ori cu grapa cu discuri se poate efectua o maruntire
corespunzatoare a terenului pe o adncime de 20 cm. Este deosebit de
importanta realizarea unui spatiu suficient pentru dezvoltarea sistemului
radicular, stiut fiind faptul ca marea masa a radacinilor se afla n stratul de sol
de 20-30 cm de la nivelul solului. Cu ct sistemul radicular este mai bine
dezvoltat, cu att plantele se vor putea dezvolta mai bine si vor putea fructifica
la potential maxim
Amenajarea sistemului de irigatie. Concomitent cu pregatirea solului pentru
plantarea stolonilor de capsun se va amenaja si sistemul de irigatie pentru
cultura.
Capsunul poate fi irigat prin toate metodele cunoscute:
- prin scurgere la suprafata;
- prin aspersie;
- prin picurare.
Alegerea uneia sau alteia dintre metode sau amenajari se face functie de
amplasarea culturii, nivelul investitiilor propuse pentru nfiintarea culturii,
avantajele si dezavantajele utilizarii unei metode ntr-o situatie data.
1. Udarea prin scurgere la suprafata, prin brazde este o metoda traditionala
de udare. Distribuirea apei se face pe verticala si lateral, n timpul n care
apa circula prin brazdele deschise printre rndurile de plante.
Avantaje:
- cheltuieli de exploatare reduse. Consumul de energie necesar pomparii
apei este mai redus cu 40 - 50%;
- necesita investitii mici pentru echipamentul de udare;
- nu favorizeaza atacul diferitelor boli, prin faptul ca partile plantei de la
suprafata pamntului nu vin n contact cu apa.
Dezavantaje:
- Necesita un teren perfect plan;
- Necesita un consum mare de apa, deoarece parte din volumul de apa
utilizat se pierde prin evaporare si scurgere n profunzime;
- Contribuie la formarea crustei pe rigole si taluzul brazdelor.
2. Udarea prin aspersiune se realizeaza prin pulverizarea apei sub presiune
n atmosfera, cu ajutorul unor dispozitive(aspersoare, microaspersoare),
si caderea acesteia pe pamnt si plante sub forma de picaturi.
Prin aceasta metoda se asigura irigarea n conditii corespunzatoare a
culturii. Astfel, se asigura distribuirea apei destul de uniform pe teren, cu
pierderi minime si cu consum redus de forta d munca.
Este o metoda de irigare recomandata pentru stabilizarea culturii de
capsun (buna nradacinare dupa plantare), deoarece umiditatea
atmosferica creata, reduce procesul de pierdere a apei prin transpiratie a
plantelor.

Avantajele irigarii prin aspersie:

- permite controlul volumului de apa utilizat;
- pierderile de apa sunt mici;
- nu necesita lucrari de nivelare, putnd fi utilizata si pe terenuri mai
denivelate;
- se poate folosi pe toate tipurile de sol, si la densitati diferite ale
plantelor;
- automatizarea distribuirii apei se face mai usor dect la udarea prin
scurgerea la suprafata;
Dezavantaje:
- cheltuieli de exploatare mai mari dect la irigarea prin scurgere la
suprafata, ntruct pentru realizarea presiunilor mari este necesar un
consum mai mare de energie (cu 50% mai mare dect la scurgerea prin
suprafata);
- cheltuieli suplimentare legate de echipament;
- imposibilitatea utilizarii acestei metode n conditii de vnt puternic;
- poate favoriza atacul unor boli datorita umiditatii atmosferice ridicate si
mproscarii plantelor cu apa ncarcata cu pamnt
3. Udarea prin picurare este o metoda relativ noua (se utilizeaza de cca.55
ani), si este originara din Israel.
Aceasta metoda consta n distribuirea apei pe teren n mod lent, sub
forma de picaturi. Apa distribuita nu umezeste dect o parte din sol,
ramnnd intervalul dintre rnduri si o parte din cel de pe rnd,
neumezite.
Apa este distribuita n mod punctual la nivelul plantelor, cu un debit
redus si presiune practic nula, cu ajutorul microtuburilor capilare. Se
folosesc instalatii, alcatuite dintr-o retea de conducte din material plastic
(amplasate subteran sau la suprafata solului), prevazute cu dispozitive
speciale de picurare, la distante stabilite functie de distantele dintre
plante(Fig.3)
Instalatia poate fi folosita si pentru fertilizare si protectie fitosanitara. Este
remarcabil faptul ca la udarea prin picurare se reduce cantitatea de
produse pentru fertilizare si protectie fitosanitara de pna la 2-3 ori.
Amenajarea interioara pentru o instalatie de irigare prin picurare, poate fi
descrisa ca avnd urmatoarele parti componente:
1. Ansamblu frontal (parte fixa)care are n componenta:
- sursa de apa (put forat, racord la sursa de apa);
- pompa care sa asigure un debit de min.10.m.c./ora;
- manometru care indica presiunea de lucru;
- rezervor pentru ngrasaminte lichide pentru distribuirea
elementelor fertilizante n apa;
- filtru care separarea suspensiilor minerale sau organice prezente
n apa, pentru prevenirea pericolului nfundarii picuratoarelor;
2. Conductele de transport (parte fixa), confectionate din material
plastic rigid PVC(pentru conductele subterane) sau PVC plastifiat
pentru conductele asezate la suprafata. Acestea au rolul de a
alimenta cu apa conductele(furtunurile) de udare
3. Conductele de udare. Acestea reprezinta partea activa a instalatiei
de irigare prin picurare. Acestea sunt confectionate din polietilena si
sunt prinse pe conductele de transport. Functie de modelul
constructiv, pot prezenta diferite modalitati de conducere a apei
catre orificiile aflate direct in conducta. Distanta dintre orificiile
aflate pe conducta de udare poate fi diferita (10 m, 20 m, 30 m),
functie de distanta dintre plante pe rnd.
Distanta dintre conductele de udare pe conductele de transport se

poate stabili functie de distanta dintre rndurile de plante.

Pentru culturile (inclusiv pentru capsun), la care se utilizeaza
mulcirea cu folie de polietilena, conductele de udare se amplaseaza
sub folia de polietilena.
Avantajele utilizarii irigarii prin picurare sunt multiple, att n prin
comparatie cu celelalte metode de irigare ct si n raport solul,
planta sau alti factori legati de amplasamentul culturii:
- solul se mentine la un nivel optim de umiditate pentru plante,
functie de fazele lor de vegetatie si fructificare;
- nu afecteaza evolutia plantelor si nu creeaza conditii pentru
transmiterea bolilor;
- se realizeaza importante economii de energie, apa, forta de
munca;
- este putin pretentioasa la conditiile de sol, relief, putnd fi folosita
pe terenuri cu pante mari, denivelate sau cu nivel freatic ridicat;
- terenul ramne tot timpul accesibil, functionarea acestui sistem de
irigatie permitnd desfasurarea altor operatii de ntretinerea culturii;
- este usor de utilizat si este n mod categoric o investitie pentru o
perioada ndelungata (circa 10 ani);
- chiar daca nivelul costurilor legate de amenajarea unei instalatii
de irigare prin picurare este mai mare, acesta va fi compensat de
nivelul productiilor obtinute, de economiile importante de apa, forta
de munca, ngrasaminte si pesticide.
Pentru tehnologia clasica de cultura a capsunului n cmp liber, exista si
alternativa de cultivare n teren neirigat. Este o practica veche, neprofitabila,
care poate duce n multe cazuri la compromiterea culturii.
Distante si sisteme de plantare pentru capsun
Capsunul se poate cultiva:
1. pe teren plan;
2. pe teren modelat.
Cultivarea pe teren plan este sistemul de cultura cel mai raspndit n
Romnia, pna n prezent (Fig.1). Aceasta pentru usurinta nfiintarii si
mecanizarii lucrarilor de ntretinere ale culturii.
La cultivarea pe teren plan, capsunul se poate planta n rnduri simple sau n
benzi.
Cultivarea n rnduri simple. Este cea mai raspndita pentru capsun.
Distantele de plantare sunt cuprinse ntre 65-80 cm ntre rnduri si 20-30 cm
ntre plante pe rnd. Se asigura o desime de 50-60.000 plante la hectar.
Limitele mentionate sunt valabile functie vigoarea soiului (ex.un soi cu vigoare
mare se planteaza la distante ntre rnduri 80 cm/ntre plante pe rnd 25-30
cm).
Cultivarea n benzi. O banda poate fi compusa din 2-3 rnduri distantate la
30-35 cm, distanta ntre plante pe rnd fiind de 25 cm. Conform studiilor
realizate nu se recomanda o distanta mai mica de 35 cm ntre rndurile de
capsun, datorita concurentei pentru apa si hrana n momentele critice ale
evolutiei plantei. Distanta dintre benzi poate fi de 80-90 cm. Singurul
inconvenient al acestui sistem de plantare este posibilitatea mai redusa de
mecanizare a lucrarilor de ntretinere.
Cultivarea pe teren modelat. Este recomandata n mod special pentru
situatia n care cultura de capsun este mulcita cu folie de polietilena. Poate fi
practicata si n cazul mulcirii cu paie. Este recomandabil a fi extinsa n
productie datorita multiplelor avantaje pe care le prezinta. Pe platforma
brazdei naltate rndurile pot fi dispuse astfel:

a)latime brazda 50 cm: - 1 rnd- distanta ntre plante pe rand 20 cm sau - 2

rnduri pe brazda la 30 cm ntre rnduri si plante pe rnd
b)latime brazda 94 cm: 2 rnduri cu distanta ntre ele de 60 cm sau 3 rnduri
la 30 cm
c)latime brazda 120 cm: 2 benzi a cte 2 rnduri. Distanta ntre benzi 40 cm
iar intre rndurile din banda 30 -35 cm.
De retinut: Distantele de plantare prea mici duc la obtinerea de fructe mici,
face recoltarea ineficienta si maresc riscurile de mbolnaviri. Plantarile la
distante prea mari micsoreaza productia, prin utilizarea ineficienta a spatiului
de cultura.
Dupa stabilirea schemei de plantare, respectiv a distantei dintre rnduri si
plante pe rnd, se marcheaza rndurile. Daca plantarea se face manual, se pot
folosi srme pentru trasarea rndurilor, care pot fi marcate corespunzator
distantei dintre plante pe rnd. Srmele sunt fixate la capetele rndurilor ct
timp se planteaza pe rnd si apoi sunt transferate n spatiile destinate plantarii.
Se planteaza pe aceeasi parte a srmei. Este indicat ca trasferul srmei de la
un spatiu la altul sa se faca fara atingerea plantelor sau trrea la nivelul
solului.
Modelarea terenului
Modelarea solului este o veriga tehnologica alternativa n tehnologia de cultura
a capsunului prin care se organizeaza la suprafata solului brazde naltate si
rigole, de diverse dimensiuni, functie de tehnologia adoptata.
Avantajele modelarii terenului sunt date de urmatoarele aspecte:
- solul se ncalzeste mai repede si n profunzime, la nivelul sistemului radicular
al plantelor;
- se elimina tasarea solului la nivelul plantelor, prin trecerile repetate efectuate
pentru ntretinerea culturii;
- existenta rigolelor printre brazde, asigura preluarea excesului de apa din
precipitatii, impiedicnd stagnarea apei la nivelul sistemului radicular;
- este asigurat accesul printre benzile de plante, pentru respectarea verigilor
tehnologice, fara a deranja plantele sau atinge fructele;
- este usurata activitatea de recoltare, prin ridicarea nivelului de la care se
recolteaza fructele;
- asigura suportul pentru amplasarea foliei de polietilena pentru mulcire si
permite o buna fixare a acesteia.
Modelarea se poate face cu masina de modelat solul utilizata an legumicultura
sau cu un echipament de bilonat solul adaptat pentru dimensiunile brazdelor
din legumicultura(Fig.2).
Pentru capsun sunt recomandate brazdele naltate cu urmatoarele dimensiuni:
a) latime brazda 50 cm, deschidere rigola 46-50 cm, naltime brazda minim 20
cm;
b) latime brazda 95 cm, deschidere rigola 46-50 cm, naltime brazda minim 20
cm;
c) latime brazda 120 cm, deschidere rigola 46-50 cm, naltime brazda minim
20 cm;
Alegera gamei de soiuri pentru organizarea unei plantatii
Sortimentul actual pentru cultura capsunului este compus dintr-o gama larga
de soiuri, care se diferentiaza n general prin:
1. Destinatie: consum n strare proaspata sau industrializare;
2. Insusirile calitative ale fructelor: marime, forma, culoare, gust,
consistenta, compozitie chimica;

3. Perioada de maturare a fructelor: soiuri timpurii, medii, trzii sau grupe

intermediare acestora.
4. Mod de fructificare: cu o singura fructificare, cu fructificare continua;
5. Favorabilitatea soiului pentru un anumit areal de cultivare.
In stabilirea sortimentului pentru o plantatie se recomanda analizarea atenta a
urmatoarelor elemente:
Destinatia fructelor. In cazul n care exista cu certitudine posibilitatea
valorificarii pentru prelucrare, se vor alege soiuri create special pentru aceasta
destinatie, care prezinta insusiri specifice: continut ridicat n substanta uscata,
suc colorat intens, desprindere usoara de caliciu, coacere grupata,
productivitate mare, etc.
In situatia n care fructele vor avea ca destinatie consumul n stare proaspata,
sortimentul va fi ales functie de cererea de fructe pe piata. In principiu, pentru
consumul n stare proaspata, fructele trebuie sa de marime mijlocie sau mare,
uniforme, cu gust echilibrat si parfumate, cu rezistenta la transport si pastrare.
Durata perioadei de recoltare. Pentru a se prelungi durata perioadei de
recoltare, pentru soiurile cu o singura fructificare, s-a creat o gama larga de
soiuri care pot asigura piata cu fructe proaspete timp de 30 - 45 de zile, numai
din productia culturilor n cmp liber.
Prin completarea sortimentului de soiuri cu o singura fructificare, cu soiuri
remontante, se pot obtine fructe pentru consumul n stare proaspata pna n
luna septembrie-octombrie.
ntr-o plantatie de capsun este recomandabila cultivarea a 3 - 5 soiuri, din
grupe de coacere diferite (timpurie, medie, tarzie). Poate fi ntrodus si un soi
remontant, care poate completa golul de fructe de capsun de pe piata n
perioada iulie - octombrie.
Prin cultivarea a minim 3 soiuri cu perioade diferite de coacere, se elimina
vrfurile de recoltare si se asigura o aprovizionare ritmica a pietei cu fructe
proaspete.
Preferinta consumatorilor dintr-un anumit areal, pentru anumite nsusiri
calitative ale fructelor de capsun, respectiv: forma, culoare, gust, aroma,
constituie un alt criteriu de alegere a sortimentului de soiuri din plantatie.
Pregatirea materialului saditor pentru plantare
Importanta pe care o prezinta valoarea biologica si starea fitosanitara a
stolonilor folositi pentru nfiintarea culturilor de capsun este incontestabila.
Culturile realizate cu stoloni de valoare biologica ridicata si liberi de agenti
patogeni, asigura o calitate superioara si un nivel al productiilor, conform
potentialului biologic al soiului. In urma cercetarilor efectuate, s-a concluzionat
ca productiile din plantatiile comerciale de capsun sunt de la 2-7 ori mai mari,
daca la nfiintare a fost folosit material biologic (stoloni) liberi de agenti
patogeni.
Acest lucru este explicabil n conditiile n care, este cunoscut faptul ca planta
mama, transmite prin stoloni pe lnga caracterele de soi, bolile si daunatorii
specifici, care produc pagube nsemnate, pna la compromiterea productiei.
Materialul biologic certificat si autentific, provine din plantatii specializate
numite stoloniere.
Materialul saditor se transporta la destinatie (locul plantarii), ct mai rapid
posibil si n conditii care sa nu duca la deshidratarea plantelor si deprecierea
acestora.
La locul plantarii, stolonii trebuie sa fie depozitati n spatii umbrite si racoroase.
Daca din motive legate de conditiile de vreme sau altele, se impiedica
declansarea plantarii mai multe zile, stolonii trebuie depozitati prin refrigerare
la 5-7 C.
Pentru suprafete mai mici, n lipsa posibilitatilor de depozitare n spatii reci si

cnd temperatura mediului este ridicata, materialul saditor poate fi pastrat n

ambalaje din lemn (lazi platou) depozitate n spatii umbrite - nu la ntuneric.
Sistemul radicular va fi imersat ntr-o mocirla subtire (amestec de pamnt
galben, gunoi mranita si apa), iar plantele vor fi asezate ct mai strns una
lnga alta, n pozitie verticala, n ambalajul platou, care n prealabil a fost
bordat cu folie ntepata din loc n loc pentru eliminarea excesului de apa si
prevenirea putrezirii radacinilor. In acest mod, plantentele pot fi pastrate 2-3
saptamni. Se va verificare starea lor periodic si vor fi eventual umectate
pentru a preveni deshidratarea.
naintea lucrarii de plantare stolonii suporta doua operatii pregatitoare:
fasonarea si mocirlirea.
Fasonarea este operatia de eliminare a frunzelor inutile, a resturilor de
filamente si de mprospatare a vrfurilor radacinilor. Toate operatiile se fac prin
taiere si nu prin smulgere a partilor plantei. Din frunzele rozetei se pastreaza
3-4 mai sanatoase, situate central. Mugurele central trebuie sa fie sanatos si
bine dezvoltat Petiolul frunzei eliminate va fi taiat la 1 cm de la punctul de
prindere, la fel si resturile de filament ale stolonului, aceaasta pentru a proteja
mugurii aflati la subsoara acestora. Sistemul radicular nu va fi scurtat dect
daca depaseste lungimea de 20 cm, aceasta pentru a utiliza rezerva de
substante nutritive depozitate n radacinile plantei de capsun, rezerva deosebit
de importanta pentru prinderea si dezvoltarea stolonilor imediat dupa plantare.
In plus, un sistem radicular bine dezvoltat asigura o buna fixare a plantei n
sol.
Un stolon bun pentru plantare trebuie sa prezinte:
- mugurele central viabil si intact;
- 2 - 3 frunze sanatoase;
- sistem radicular cu lungime de 10-20 cm, frormat din minim 5-7 radacini
principale sanatoase;
Mocirlirea este operatiunea de urmatoare dupa fasonare. Consta n imersarea
radacinilor ntr-un amestec de consistenta smntnii format din pamnt galben,
gunoi proaspat de bovine si apa. In amestec se recomanda introducerea unui
fungicid (ex.Benomil,) si un stimulator de nradacinare (Ex.Revital), pentru a se
asigura o buna prindere si o evolutie favorabila a culturii. Mocirla are
consistenta potrivita atunci cnd ramne pe radacini, dupa imersare, fiecare
radacina principala din sistemul radicular trebuie sa fie nglobata n mocirla.
Daca este prea subtire nu adera la radacina, iar daca este prea groasa,
radacinile se lipesc si nu pot fi rasfirate n groapa de plantare.
Amestecul n care este nglobat sistemul radicular prin mocirlire, asigura pe deo parte un contact intim ntre acesta si sol, iar pe de alta parte stimuleaza
cicatrizarea ranilor de pe radacini si formarea de radacini noi.
Mocirlirea trebuie realizata pe masura plantarii, avnd grija ca mocirla sa fie
permanent umeda pe radacini naintea plantarii.
Stolonii refrigerati nu se mai fasoneaza ci doar se mocirlesc, avnd grija ca
mugurele central sa ramna neacoperit cu mocirla.
Plantarea stolonilor
Pentru realizarea plantarii manuale se utilizeaza plantatorul pentru legume sau
cu lingura pentru plantare.
In dreptul semnului de pe srma de plantare, se nfige plantatorul n pozitie
verticala si cu o miscare usoara de rotire a acestuia n plan orizontal, se face
un gropita egala cu lungimea radacinii stolonului. Se scoate plantatorul usor, n
asa fel nct pamntul de la suprafata sa nu alunece catre baza gropitei. Tot
cu ajutorul plantatorului, se introduc radacinile rasfirate, in pozitie verticala,
avnd grija ca punctul de trecere de la radacina la tulpina sa fie la nivelul

solului, iar mugurele central sa nu fie ngropat.

Dupa introducerea plantei n sol, planta se fixeaza prin introducerea n pozitie
oblica a plantatorului, sub nivelul radacinilor si strngerea solului prin
deplasarea acestuia catre planta, asigurndu-se un contact perfect al
radacinilor cu solul, pe toata lungimea acestora. Daca radacinile nu vor fi
introduse n pozitie verticala sau nu vor avea un contact bun cu solul, vor fi
expuse riscului de atac cu mucegaiuri, nradacinarea nu va avea loc, plantele
vor continua sa vegeteze 2-3 saptamni din rezervele proprii apoi se vor
prabusi.
Un stolon bine fixat opune rezistenta la ncercarea de extragere usoara.
Modul cum se realizeaza plantarea si stabilizarea plantelor este esential n
evolutia si implicit reusita culturii
De retinut:
- terenul se marunteste cu minim 2 saptamni nainte de plantare;
- a se planta dupa o ploaie sau o irigare usoara prin aspersiune, pentru a se
evita prabusirea orificiilor de plantare si a se asigura aderarea solului la
radacini;
- plantarea se face pe soiuri. Este bine sa se ncheie plantarea unui soi si sa se
continue cu plantarea altui soi, pentru a se evita eventuale amestecuri de
material saditor.
- Se pregateste echipa de plantare, prin stabilirea rolului fiecarui membru al
echipei, pentru evitarea tasarii inutile a terenului si eliminarea timpilor morti.
O echipa de plantare, pentru plantarea manuala, poate fi formata din 10
membri si poate planta 35.000 de stoloni n medie pentru o zi, cu program de
lucru de 10 ore. Cei 10 membri ai echipei pot fi organizati astfel: 6 persoane
pentru plantarea propriu-zisa; 3(2) persoane pentru fasonare, mocirlire si
repartizare la rnd; 1(2) persoana irigare.
Greseli frecvente la plantarea manuala:
- gropita este insuficient de adnca si varful radacinii se ndoaie n sus. Efect stagnare n vegetatie, deshidratare, pieire;
- mugurele central se ngroapa sub nivelul solului. Efect: moartea mugurelui
central, pieirea plantei;
- mugure central si parte din sistemul radicular la 1-2 cm deasupra solului.
Efect: plantele nu se nradacineaza din cauza deshidratarii si se usuca;
- solul nu se taseaza bine n jurul plantei, radacina neavnd un bun contact cu
solul. Efect - planta se deshidrateaza si se usuca;
- plantele nu se uda imediat dupa plantare;
- plantele nu se mocirlesc;
- radacinile mai lungi ale stolonilor se introduc "impachetate" ntr-o gropita cu
dimensiuni mici. Radacinile putrezesc, planta moare.
Se poate practica si plantarea mecanizata cu masina de plantat legume,
concomitent cu udarea.
Pentru reusita plantarii mecanizate, se recomanda ca plantele sa fie uniforme
ca marime
Irigarea culturii este obligatorie, imediat dupa plantare. Pentru perioada de
dupa plantare, pna la stabilizarea culturii, se recomanda irigarea prin
aspersiune, ntruct prin aceasta metoda, se asigura micsorarea temperaturii la
nivelul plantelor, si n plus se asigura umiditatea atmosferica necesara pentru
reducerea transpiratiei excesive a plantelor (transpiratia poate duce la ofilirea
plantelor, prin eliminarea apei, in conditii de umiditate atmosferica scazuta.
Indiferent care este metoda de irigare a plantelor, aceasta este absolut
necesara pentru primele 2-3 saptamni de la plantarea stolonilor, la un
necesar de 65-80% din capacitatea totala de apa a solului. Aceasta se poate
masura direct cu un umidometru simplu si poate ajuta la un control riguros al
nivelului de apa din sol.

Lucrari de ntretinere n anul plantarii

Pentru cultura clasica a capsunului, primul an, de regula, este fara rod.
Lucrarile de ntretinere care se efectueaza imediat dupa plantare, sunt diferite
de cele din anii de rod, din acest motiv vor fi mentionate separat.
Verificarea prinderii si completarea golurilor
Certitudinea prinderii plantelor este de data de aparitia si formarea primelor 34 frunze noi, precese care au loc pna n ziua 14 de la plantare.
Este prematur de estimat prinderea plantelor pna la aceasta data, ntruct
plantele pot evolua n conditii de umiditate optima, doar din rezervele proprii
din sistemul radicular.
Completarea golurilor se va realiza, prin urmare, la doua saptamni de la
plantare, cu plante de la acelasi soi. Prin completarea golurilor, la timp, va
rezulta o cultura uniforma, fara diferente de vigoare si vrsta ntre plante.
De modul cum plantele se prind si evolueaza, depinde n mare masura succesul
culturii si exprimarea potentialului calitativ si prouctiv al soiului.
Lupta mpotriva buruienilor.
Lupta mpotriva buruienilor reprezinta una din problemele prioritare ale
cultivatorilor de capsun. nca de la infiintare, cultura evolueaza relativ lent, prin
compartie cu buruienile, care invadeaza rapid suprafetele mai ales cnd gasesc
conditii prielnice de viata.
ntr-o cultura multianuala de capsun, se pot gasi n amestec, multe specii de
buruieni(dicotiledonate anuale si perene precum si graminee anuale si perene),
functie de zona de amplasare a culturii.
Lupta impotriva buruienilor presupune un program sustinut, care cuprinde
urmatoarele etape:
1. Identificare si cunoasterea speciilor de buruieni din amplasamentul ce
urmeaza a fi tratat.
Este esentiala cunosterea speciilor de buruieni si a biologiei acestora
pentru a ntelege cum acestea se reproduc si supravietuiesc.
Functie de durata de viata a buruienilor, acestea se pot grupa n trei
categorii:
a) buruieni anuale (de primavara, de vara si de toamna), care
germineaza, nfloresc, produc seminte si mor n acelasi an de vegetatie.
Aceasta categorie de buruieni se dezvolta si se raspndesc foarte rapid si
sunt foarte nocive pentru cultura capsunului.
b) buruieni bianuale, care germineaza, si dezvolta partile vegetative n
primul an si formeaza flori si seminte n anul al doilea
c) buruieni perene, care si perpetueaza existenta ntr-un areal pe
parcursul a multi ani si care odata aparute sunt destul de greu de distrus.
Aceste buruieni se pot nmulti fie prin seminte, fie prin organe vegetative
subterane(tuberculi, rizomi, tulpini subterane) sau supraterane (stoloni)
Principalele buruieni identificate n plantatiile de capsun
Denumirea tiinific Denumirea populara
Buruieni monocotiledonate anuale
Bromus inermis
Obsiga
Digitaria sanguinalis
Meisor
Hordeum vulgare
Orza - samulastra

Lolium multiflorum
Panicum capillare
Panicum maximum
Panicum millaceum
Panicum spp
Poa annua
Setaria verticillata
Setaria viridis
Triticum aestivum

Raigras anual
Mei marunt
Mei mare [de Guineea]
Mei
Mei
Lunisor, firuta
Mohor agatator
Mohor verde
Grau samulastra

Buruieni dicotiledonate anuale

Abutilon theophrasti
Teisor, pristolnic
Amaranthus retroflexus Stir salbatic
Anagallis arvensis
Scanteiuta
Atriplex patula
Loboda
Capsella Bursa-Pastoris Traista ciobanului
Chenopodium album
Spanac salbatic
Datura stramonium
Ciumfaie
Galinsoga parviflora
Busuioc slbatic
Galium aparine
Turia
Ipomoea hederacea
Zorele
Lamium purpureum
Urzica moarta
Polygonum lapathifolium Iarba roie (Hricaurctoare)
Polygonum persicaria
Ardeiul broatei
Portulaca oleracea
Grasita, iarb gras
Raphanus raphanistrum Ridichioara (ridiche slbatica)
Solanum nigrum
Zrna
Taraxacum officinale
Ppdia
Thlaspi arvense
Pungulia
Viola arvensis
Viorele de ogoare, trei frai ptai
Xanthium strumarium
Cornaci, cornei
Convolvulus arvensis
Volbura
Buruieni perene
Cirsium arvense
Sonchus arvensis
Urtica urens
Rumex patientia

Plmida
Susai
Urzica mica
tevia

Buruieni graminee anuale

Alopecurus mysuroides Coada vulpii
Avena fatua
Ovscior
Echinochloa crusgalli
Iarba brboasa
Buruieni graminee perene
Agropyron repens
Pir trtor

Sorghum halepense

Costrei

2. Stabilirea gradului de infestare a terenului cu anumite grupe de buruieni,

si determinarea densitatii acestora.
3. Stabilirea strategiei de distrugere a buruienilor functie de speciile
identificate si specificul lor biologic precum si de densitatea buruienilor.
Pentru prevenirea si combaterea buruienilor pot fi aplicate urmatoarele
metode:
A. Metode preventive:
- Evitarea proliferarii de noi specii de buruieni n arealele noi, prin desfasurarea
etapelor tehnologiei de cultura. Ex: diseminarea semintelor sau organelor
vegetative ale buruienilor prin gunoiul de grajd;
B. Metode culturale:
- Realizarea unei bune dezvoltari biologice la plantele de capsuni, care sa
inhibe dezvoltarea buruienilor;
- mulcire cu folie speciala neagra sau gri;
- mulcire cu material vegetal (talas, frunze de padure, paie);
C. Metode mecanice:
- prasile manuale ntre rnduri si pe rnd;
D. Metode chimice:
- erbicidare
Fiecare din metodele mai sus amintite prezinta avantaje si dezavantaje, insa
strategia de lupta impotriva buruienilor implica pentru cultura capsunului,
aplicarea unei singure metode sau combinarea a doua sau 3 metode pentru a
obtine rezultatul scontat.
Suprimarea inflorescentelor si a stolonilor
Este o lucrare specifica pentru capsun. Este obligatorie atat pentru plantatiile
nfiintate n toamna ct si pentru cele nfiitate n primavara.
Destul de frecvent, o parte din capsunul plantat n toamna, formeaza cte 1-3
inflorescente n primavara urmatoare. Aceste inflorescente nu pot asiugura o
productie de calitate. Dimpotriva, ele ncetinesc ritmul de crestere a plantelor si
influenteaza negativ procesul diferentierii mugurilor floriferi, deci recolta anului
urmator (care va fi primul an de rod). Ca atare, toate aceste inflorescente,
trebuie suprimate n 2 -3 reprize, n cel mai scurt timp de la aparitia lor.
Uneori apar inflorescente si la capsunul plantat n primavara, care, de
asemenea trebuie eliminate, ntruct se poate ajunge la debilitarea si epuizarea
plantutelor.
Suprimarea inflorescentelor trebuie facuta n faza erbacee, la naltarea
acestora, pna la deschiderea florilor. In aceasta etapa, inflorescentele se pot
elimina usor prin simpla taiere cu unghia. Daca este depasit acest moment, tija
inflorescentei se lemnifica iar suprimarea trebuie facuta cu un instrument de
taiat.
Surprimarea stolonilor se face tot n 2 - 3 reprize, pe masura ce apar,
concomitent cu prasitul pe rnd. De asemenea stolonii trebuie eliminati cnd
sunt n stare erbacee (au lungimea de 10 cm), cnd pot fi usor taiati cu
unghia. Cnd au lungime mai mare, filamentele devin lemnoase pe de o parte
fiind mai greu de suprimat, iar pe de alta parte ncep sa emita stoloni,
consumnd substante hranitoare n detrimentul productiei de fructe.
Pentru a completa eventuelele goluri, pot fi lasate 1-2 filamente, care vor fi
conduse pe directia rndului, pentru dezvoltarea a cte un stolon.
Atat stolonii ct si tijele inflorescentelor trebuie taiate la minim 1 cm de la
punctul de insertie, pentru a nu distruge mugurii situati aproape de punctele

de insertie si a nu rani planta.

Irigarea.
Capsunul este o specie cu nradacinare superficiala, necesitnd pentru o
crestere si dezvoltare normala, pentru toata perioada de vegetatie, o umiditate
n sol cu valori cuprinse ntre 65-75% din capacitatea totala de apa a solului.
Eventualele fructuatii ale continutului de apa din sol, cu referire la absenta
apei, afecteaza att dezvoltarea partilor supraterane, inclusiv diferentiera
mugurilor floriferi si formarea ramificatiilor roditoare ct si dezvoltarea
sistemului radicular.
Excesul de apa este de asemenea deosebit de nociv pentru planta de capsun.
Acesta poate produce blocaje la nivel de asimilatie pentru planta si favorizeaza
aparitia bolilor specifice pentru colet si radacina. Toate simptomele tipice
excesului de apa(mai ales daca acesta persista mai mult de 7 zile), conduc n
final catre pieirea plantei.
Cantitatea de apa necesara pentru irigarea culturii se aplica functie de
momentul plantarii, de nivelul precipitatiilor, precum si de metoda de udare.
Lucrarile solului.
n cazul erbicidarii, sunt necesare numai 3-4 prasile pe intervale si pe rnd.
Mobilizarea solului se face adncimea de 4-6 cm, pentru a se distruge crusta
formata de precipitatii sau irigarea prin aspersiune si a preveni mburienarea.
Prin prasile sunt distruse buruienile n curs de rasarire.
Tratamente pentru combaterea bolilor si daunatorilor.
In anul plantarii capsunului, n perioada de vegetatie, se urmareste mentinerea
unui frunzis sanatos, capabil sa determine formarea unei plante bine
dezvoltate, care sa sustina o productie maxima n anul de rod.
Prin urmare se urmareste prevenirea si combaterea bolilor foliare, ale coletului
si sistemului radicular, precum si a daunatorilor specifici.
Numarul de tratamente recomandat pentru aceasta etapa a culturii de capsun
este de 3-4. De regula, primul tratament se face cnd rozeta de frunze are 3-4
frunze (2-3 saptamni de la plantare). Tratamentele se fac cu produse
frungicide si insecticide, n combinatie, evitnd utilizarea acelorasi produse
pentru doua tratamente succesive.
Produsele pesticide recomandate, orientativ, pentru combaterea bolilor si
daunatorilor la capsun precum si descrierea bolilor specifice si a daunatorilor
sunt descrise n Capitolul "Bolile si daunatorii la capsun".
Fertilizarea faziala
Aceasta lucrare se face cu scopul de a asigura conditii mai bune de crestere si
fortificare a plantelor. Se recomanda utilizarea ngrasamintelor pe baza de azot
(azotat de amoniu, uree, ngrasaminte organice macerate si diluate, (Ex. Gunoi
de pasari dilat 1:10), functie de faza de crestere si dezvoltare a capsunului si
fertilizarea de baza a culturii. De asemenea se pot utiliza fertilizarile foliare
specifice pentru etapa de crestere si fortificare a plantelor.
Protectia plantelor pentru anotimpul rece.
Soiurile recent create de capsun prezinta rezistenta sporita la gerurile din
timpul iernii.
Dupa parcurgerea etapei de fortificare a plantelor din anul fara rod, plantele
pot rezista peste iarna fara protectie suplimentara, pna la temperaturi de 25C.

Pentru plantatiile nfiintate toamna nsa, ale caror plante nu au un sistem

radicular bine fortificat si nici o rozeta de frunze foarte bogata, se recomanda
administrarea materialelor de protectie. Rndul de plante se acopera cu
materiale vegetale (paie, frunze, coceni tocati), cnd temperatura ramne sub
valorile de -4-5C.
Pe lnga rolul protector, materialele utilizate n acoperirea culturii retin zapada
peste plante si asigura un supliment de materie organica. Nu trebuie utilizat un
strat prea mare de material protector, fiind suficienta dispunerea acestora pe o
grosime de 6-8 cm.
Lucrari de ntretinere n anul de rod
Pentru capsun, att lucrarile de intretinere ct si unele produse pesticide difera
n anul de rod, comparativ cu anul plantarii.
In anul de rod, tehnologia de cultura urmareste realizarea potentialului de
productie al soiului cultivat, precum si obtinerea de fructe de calitate
superioara.
Plantele de capsun, pe parcursul perioadei de vegetatie din anul de rod, trec
prin cteva "stadii fenologice" sau etape de viata, considerate repere n
aplicarea tehnologiei de cultura clasica sau moderna.
Stadiile fenologice se succed destul de repede ntr-un interval de timp de
aproximativ 90 de zile si necesita o atentie deosebita. Cunoasterea lor este
deosebit de importanta, ntruct coincid etape critice n evolutia biologica a
plantei si cu momentele recomandate pentru aplicarea tratamentelor
fitosanitare (Fig.12)
1. Pornirea n vegetatie. Se declanseaza cnd temperatura medie a aerului
atinge nivelul a 3-5C. Se caracterizeaza prin aparitia unei rozete de 3-4
frunze tinere.
2. Aparitia inflorescentelor. Se caracterizeaza prin aparitia primelor
inflorescente la baza ramificatiilor roditoare. Acestea au evidentiati doar
butonii florali n stadiul de "buton verde" si nu prezinta tije.
3. Inaltarea inflorescentelor. Se caracterizeaza prin aparitia si cresterea
tijelor inflorescentelor(2,5 cm) si mentinerea florilor din inflorescenta n
stadiul de "buton verde"
4. Inceputul nfloritului. Se declanseaza cnd timp de 8 - 10 zile se
nregistreaza o temperatura medie de 12C. Este determinata de
deschiderea primelor flori pentru 1-2% din plante (1 floare deschisa
pentru fiecare planta = 10% nflorire).
5. Inflorire deplina. Poate fi inregistrata cnd 50% din florile inflorescentei
sunt deschise.
6. Inceputul legarii fructelor. Se noteaza cnd primele 1-2 flori au legat
fructe.
7. Fructe verzi. Este stadiul n care peste 50% din flori au legat fructe,
fructele pe tufa fiind n diferite stadii de crestere.
8. Maturarea fructelor. Se nregistreaza din momentul n care fructele intra
n stadiul alb-roz si fructele devin complet colorate.
Lucrarile de ntretinere din anul de rod sunt urmatoarele:
Igienizarea culturii. Primavara devreme, nainte de aparitia primelor frunze
adevarate (pornirea n vegetatie), dupa zvntarea terenului, se grebleaza
energic cultura, eliminndu-se materialele folosite pentru protectia culturii si
resturile vegetale ale plantelor (frunze mbatrnite si uscate). Acestea se
composteaza sau se ard, pentru a evita raspndirea formelor de rezistenta ale
bolilor.
Lucrarea se efectueaza si cu scopul de a mbunatatii regimul de apa si aer din

sol si de a activa radacinile.

Efectuarea lucrarilor solului.
Lucrarile solului constau n prasile repetate, realizate pe spatiile dintre plante
cu scopul de a distruge crusta, a mbunatati regimul aerohidric al solului si a
distruge buruienile.
Adncimea la care se prelucreaza solul este de 8 - 10 cm.
Daca plantarea s-a efectuat pe teren plan, lucrarea se poate efectua mecanic
pe intervalele dintre rnduri si manual printre rndurile de plante.
Daca plantarea s-a efectuat pe teren modelat, lucrarile solului constau n
maruntirea solului situat pe platforma brazdei si refacerea rigolelor.
Mobilizarea terenului pentru cultura multianuala clasica a capsunului se
realizeaza prin 3-4 prasile manuale sau combinate(mecanice pe intervale si
manuale pe rnd).
Primavara devreme, dupa aparitia primelor frunze tinere, se realizeaza prima
mobilizare terenului.
A doua afnare obligatorie este aceea dinaintea distribuirii mulciului de paie, la
legarea primelor fructe. Deoarece buruienile se pot dezvolta rapid sub stratul
de mulci, mobilizarea terenului devine obligatorie mai ales pentru faptul ca
timp de 4-6 saptamni terenul nu se mai poate lucra.
A treia afnare se efectueaza dupa recoltat naintea cosirii plantelor. Cu ocazia
recoltarii fructelor, terenul se taseaza cu datorita numeroaselor treceri, uneori
n conditii de umiditate mai mare. n plus afnarea din aceasta perioada
sustine diferentierea mugurilor floriferi n conditii bune, asugurndu-se astfel
un bun potential productiv pentru anul al doilea de rod.
Ultima mobilizare a terenului se realizeaza la sfrsitul lunii septembrie - mijlocul
lui octombrie (daca toamna este lunga se poate realiza si putin mai trziu).
Aceasta, are scopul de a asigura infiltrarea apei din precipitatiile care se vor
nregistra pe parcursul sfrsitului de toamna si pe parcursul iernii.
La efectuarea lucrarilor de sapalugit se va evita:
- acoperirea cu pamnt a mugurelui central "inimii"ce porneste din fiecare
rozeta a tufei;
- descoperirea sau ranirea sistemului radicular prin prasile;
- taierea accidentala a plantelor cu sapa sau cu cultivatorul.
Cu ocazia lucrarilor solului se elimina si buruienile. Daca buruienile au crescut
n mijlocul tufei acestea se elimina manal, fara a deranja tufa.
Irigarea capsunului. Existenta sursei de apa si a amenajarii pentru irigare
este obligatorie pentru cultura capsunului. Scurtele perioade de seceta n anul
de rod, au infleunta mare asupra productiei, deoarece sistemul radicular
superficial al plantelor resimte puternic absenta apei.
Necesitatea stricta de apa este data de urmatoarele perioade critice din viata
plantei de capsun:
- naltarea inflorescentelor;
- formarea si cresterea fructelor;
- maturarea fructelor;
- dupa fructificare;
Necesarul de apa se stabileste functie de nivelul precipitatiilor din zona, tipul
de sol si modul de administrare a apei.
Orientativ, pentru irigarea prin brazde sau aspersiune, se iriga de 4-7 ori cu
cte 300 - 400 m.c. de apa la ha. Dintre aceste udari 2-3 se aplica pna la
recoltarea fructelor si 2-4 dupa recoltarea fructelor.
In cazul irigarii prin picurare, se stabileste un program de irigare, care asigura
n mod constant un nivel al umiditatii n sol de 65-80% din capacitatea totala
de apa a solului. Orientativ, se asigura 2l de apa / duza/ ora de functionare a
instalatiei de irigare prin picurare.
Necesarul de apa pentru plante poate fi determinat cu ajutorul unui

tensiometru, care masoara consumul de apa al plantelor de la ultima irigatie si

ajuta la determinarea cantitatii exacte de apa ce trebuie asigurata prin irigatie.
Cu ajutorul unui alt instrument - umidometru, se poate determina continutul
solului n apa la un moment dat, putndu-se stabili att necesarul de apa ct si
momentul interventiei cu o noua irigare.
Lipsa de apa din sol conduce la:
- formarea unui frunzis sarac, incapabil sa sustina o productie satisfacatoare;
- formarea unui sistem radicular superficial;
- obtinerea de fructe mici, uneori deformate;
- realizarea de productii nesatisfacatoare cantitativ;
- diferentiere slaba, ce determina o fructificare slaba n anul urmator;
n revers, excesul de apa conduce la:
- putrezirea coletului si pieirea plantei;
- sufocarea pna la moartea radacinilor principale si secundare;
- favorizarea bolilor foliare si a celor care afecteaza fructele;
Fertilizarea plantatiilor de capsun.
n anul de rod se aplica o fertilizare suplimentara. Nivelul cantitatilor de
ngrasaminte aplicabile se face, in mod corect, dupa efectuarea unei analize
chimice a solului.
n urma cercetarilor, se recomanda ca administrarea azotului sa se faca numai
daca prezenta acestuia n sol scade sub nivelul a 15 mg/100 g sol. Pentru
fiecare 3,5 mg sub nivelul de 15 mg, se administreaza 100 kg/ha azotat de
amoniu.
Cu privire la fosfor, daca prezenta sa n sol este sub 85 mg P2O5 (n solutie
apoasa) la 100 g sol, se va administra cantitatea de 400 -700 kg/ha
superfosfat.
Potasiul, n general, se gaseste n cantitati suficiente. Totusi, daca nivelul
acestuia scade sub 20-40 mg/100 g sol se va administra cantitatea de 80-100
kg/ha sulfat de potasiu.
n principiu, fertilizarile se fac fractionat, de 2-3 ori pe an, din care: 1/3 se dau
n toamna si 2/3 primavara. In cazul culturii de 2-3 ani de rod, se aplica
fertilizarea cu azot dupa cosirea frunzelor.
Fertilizarile foliare au rol de supliment nutritiv, recomandndu-se aplicarea lor
la fenofazele de nflorire n masa si sfrsitul nfloritului. ntruct gama de
produse pentru fertilizari foliare este foarte larga si bine delimitata, functie de
raportul azot:fosfor:potasiu si de continutul de microelemente, este necesara o
alegere atenta a produsului functie de etapa din dezvoltarea plantei si ritmul
de absorbtie al elementelor fertilizante din sol.
Ritmul de absorbtie al elementelor fertilizante (orientativ)
20
Ritm absorbieelement/Fenofaz
Azot(%)
Fosfor(%)
Potasiu(%)

Inainte de
inflorit
40
20
16

La nflorit, cretere,
maturare fructe
40
56
57

Dup
recoltare
24
27

Mulcirea capsunului.
Este o lucrare specifica pentru capsun si absolut obligatorie. Absenta mulciului,
face imposibil consumul fructelor de capsun, datorita particulelor de pamnt
care adera la fruct si nu pot fi eliminate prin spalare.
Pentru mulcire pot fi alese, functie de posibilitati, materiale ca: paie de cereale
sau talas grosier sau frunze de padure, care vor constitui mulciul pentru

cultura. Cele mai recomandate sunt paiele de cereale(gru, orz, secara), care
sunt mai rigide, nu se taseaza si permit infiltrarea apei cu usurinta
Mulciul, tocat grosier, se asaza cu multa atentie sub tufele plantei, ntr-un strat
continuu de 5-7 cm grosime, pe toata suprafata culturii.
Mulcirea se efectueaza dupa naltarea inflorescentelor plantelor de capsun (la
circa 10 cm naltime a inflorescentelor), cnd acestea au primii boboci florali.
Depasirea acestui moment, duce la ingreunarea mprastierii uniforme a
materialului de mulcit sub inflorescentele cazute sub greutatea fructelor n
crestere.
Se recomanda efectuarea mulcirii cu material vegetal dupa o ploaie sau o
irigare, pentru a pastra n sol o mare rezerva de apa, cu influenta pozitiva
asupra productiei.
Un element important n favoarea mulcirii este si faptul ca fructele de
capsun nu pot fi spalate dect naintea consumului. Dintr-o cultura
mulcita rezulta fructe curate, stralucitoare, cu aspect comercial
atragator.

Pentru transportul mulciului de material vegetal si asezarea lui lnga plante,

sunt necesare 22 zile-om/ha cultura.
n ultimii ani a fost introdusa experimental n tara noastra mulcirea cu folie de
polietilena neagra sau gri.
n acest caz, plasarea foliei de mulcire se face pe teren modelat, inainte de
plantare sau la maxim 2 saptamni dupa plantare. Folia va ramne pe

suprafata destinata culturii pna la desfiintarea acesteia.

Folia destinata mulcirii culturii prezinta caracteristici particulare: elasticitate
pronuntata, este subtire, rezista 2-3 ani pe suprafata solului. Poate prezenta
orificii la distantele specifice ntre rnduri si plante pe rnd sau pot fi facute
orificii ulterior plasarii pe suprafata terenului.
n prezent, n Romnia, lucrarea de ntindere a foliei se efectueaza manual.
Folia va mbraca practic brazda, marginile foliei (o portiune de 10 cm) sunt
introduse n interiorul taluzului brazdei, n treimea inferioara a acestuia. Rigola
va ramne libera de folie, putnd fi ulterior acoperita cu paie sau alte materiale
permeabile, pentru schimbul liber aer/apa al solului.
In tarile cu traditie ndelungata n practicarea acestui tip de mulcire, formarea
brazdelor, intinderea foliei, chiar plantarea, se fac mecanizat.
Practicarea mulcirii cu folie de polietilena prezinta urmatoarele a)avantaje:
- contribuie la mentinerea unui control strict al umiditatii de la nivelul
radacinilor;
- contribuie la inhibarea dezvoltarii buruienilor din cultura;
- impiedica nradacinarea stolonilor si asigura conditii pentru eliminarea cu
usurinta a acestora;
- realizeaza economie de manopera, prin plasarea in momentul plantarii si
pastrarea acesteia pe toata durata culturii;
- contribuie la incalzirea timpurie a solului, la nivelul radacinilor, asigurnd o
maturare a fructelor cu cteva zile mai devreme;
- elimina lucrarile de mobilizare a solului si distrugere a burienilor;
- mentine forma brazdei modelate la nfiintarea culturii;
b)dezavantaje:
- este mai scumpa dect materialele vegetale;
- necesita atentie deosebita la amplasarea pe suprafata brazdelor;
- este obligatorie existenta fertirigarii prin picurare pentru ntretinerea culturii;
- este obligatorie administrarea controlata a apei pentru irigatie prin stabilirea
atenta a consumului/necesarului de apa pentru fiecare fenofaza.
Suprimarea stolonilor
n plantatiile de capsun pe rod, stolonii (filamentele) trebuie eliminati n fiecare
an. Dezvoltarea stolonilor constituie un concurent puternic pentru dezvoltarea
plantelor precum si calitatea si cantitatea productiei de fructe de capsun.
Aparitia stolonilor se intensifica dupa recoltarea fructelor. Filamentele vor fi
eliminate n faza erbacee, prin taiere la 1-2 cm de la punctul de insertie pe
tulpina scurta a plantei.
Eliminarea stolonilor contribuie la o buna diferentiere a mugurilor de rod
pentru anul urmator precum si la o buna pregatire a plantelor pentru trecerea
peste anotimpul rece, prin acumularea substantelor de rezerva la nivelul
sistemului radicular.
Cosirea culturii. Este o veriga tehnologica specifica pentru cultura de capsun.
Se efectueaza cu scopul de a nlatura frunzele batrne si bolnave din cultura
pe de o parte, iar pe de alta parte pentru stimularea formarii de noi frunze
apte sa asigure o buna diferentiere a mugurilor de rod si pregatirea productiei
anului urmator.
Cosirea culturii se face imediat dupa recoltarea fructelor. Partea vegetativa se
coseste la circa 8 - 10 cm de la nivelul solului, avnd grija sa nu se distruga
mugurii centrali si frunzele n formare din ramificatiile tufelor. Mugurii centrali
si frunzele n formare vor asigura refacerea partilor aeriene ale tufelor, pentru
continuarea vegetatiei pna toamna trziu.
Resturile vegetale rezultate dupa cosire, mpreuna cu mulciul format din paie,
talas sau frunze, vor scoase din cultura si puse la compostat sau arse, pentru
a se distruge germenii de boli sau daunatori.
Dupa eliberarea terenului de resturi vegetale se executa o mobilizare a
terenului, o fertilizare cu azot si o irigare pentru a se stimula refacerea partilor

aeriene ale plantelor.