Salvie Salvia Officinalis

Cunoscuta din cele mai vechi timpuri pentru efectele ei tamaduitoare, salvia este intrebuintata cu
succes si in arta culinara, fiind o mirodenie foarte apreciata.
Denumirile populare ale salvei sunt: jale, jales, buruiana malcedului, salbie, salvie de campuri, salvie
salbatica, serlai, salvir.
Salvia este o plant melifer originar din zona Mediteranean, care crete cultivat n grdini nsorite,
cu tulpin mult ramificat, ierboas n partea superioar i lemnoas n partea inferioar.
Frunzele alungite, proase pe ambele fee, un timp sunt de culoare argintie i apoi devin verzi-cenuii,
iar florile grupate sunt albastre cu nuane de violet.
n scop medicinal, de la salvie se folosesc frunzele i prile aeriene nflorite

este o planta medicinala care creste pe campii, povarnisuri, pasuni (salvia salbatica), iar salvia
de gradina (salvia officinalis) putand fi cultivata si in gradinile proprii, necesitand locuri insorite;
aceasta din urma are cele mai puternice calitati curative
creste intre 30-70 cm, sub forma de tufis, are flori de culoare violeta, grupate in ciorchini, iar
frunzele au o sclipire argintie, cu perisori fini si albiciosi, fiind puternic aromate
se folosesc atat frunzele (culese inaintea perioadei de inflorire mai-iunie), cat si florile
(culese numai in zile insorite, deoarece doar in plin soare, planta dezvolta uleiurile eterice)
dupa ce sunt culese florile si/sau frunzele, se pun la uscat intr-o incapere intunecata si bine aerisita,
in strat nu prea gros; cand sunt uscate, se pun in pungi din hartie, tot in incaperi intunecoase si
uscate; daca se doreste, uscarea lor se poate realiza nu doar in strat, ci si in manunchiuri (legaturi)
nu foarte groase, insa acestea trebuie atarnate/agatate pentru a se usca, nu lasate pe o suprafata
plana (ca si in cazul straturilor)
principiile active ale plantei sunt uleiurile volatile (gasite in frunze), care cuprind: camfor, tuiona,
borneol, cineol, terpene, substante estrogene, vitaminele A, C si B1 si mineralele Calciu,
Magneziu, Potasiu, Fosfor, Cupru etc.
1

preparatele din aceasta planta realizate acasa sunt recomandate ca eficienta, insa la fel de eficiente
sunt si preparatele (tincturi, ceaiuri, creme etc) realizate de producatorii autorizati in acest domeniu
calitatile si actiunile acestei plante sunt: tonica si revigoranta, diuretica, usor hipotensiva,
antisudorifica, estrogenica, calmanta, astringenta, antiseptica, antiinflamatoare, digestiva, ajuta la
eliminarea gazelor din intestine, stimuleaza pofta de mancare, participa la distrugerea
microorganismelor, reduce inflamatiile; contine ulei esenial, diterpene amare, flavonoide, acizi
fenolici, taninuri
actioneaza extern ca: antiseptic, antiinflamator, calmant (reduce senzatia de macarime si
usturime)

Salvia remarc prin multe proprieti benefice, dar probabil cea mai notabil dintre ele este aceea de a
diminua transpiraia(efect antisudorific pronunat).
Preparatele din salvie atenueaz procesele fermentative din intestin i favorizeaz eliminarea gazelor,
stimuleaz secreia de bil a ficatului, au un uor efect hipoglicemiant, aciune antispastic, astringent
i antiseptic, bacteriostatic.
Se mai menioneaz i un efect calmant asupra sistemului nervos
Salvia se este recomandata in tratarea hipertensiunii arteriale, afectiunilor intestinelor si stomacului, ale
maduvei spinarii, tremurului membrelor, inflamatiilor cailor respiratorii, oboselii fizice si psihice,
nervozitatii, dar si in stimularea menstruatiei, calmarea ciclurilor menstruale dureroase, reechilibrarea
sistemului neuroendocrin, diabet, astenie, febra, stres, tonus sexual scazut, afte, stomatite, ulceratii ale
pielii, tuse, bronsita, abcese dentare, transpiratie (in special nocturna), obezitate, celulita.

Variante de preparare (Salvie):

1) Pulberea de salvie:
plantele culese si uscate se macina cu aparatul de macinat cafea
se pastreaza fie in pungi din hartie, fie in borcane cu capac, bine inchise, in incaperi intunecate si
racoroase
Uz Intern:
se iau 3-4 lingurite/zi pe stomacul gol (inainte de servirea meselor/gustarilor)
2) Tinctura de salvie:
intr-un borcan de sticla (NU plastic) cu capac (inchidere ermetica) se pune o jumatate litru alcool
rafinat de 50-70 grade, in functie de intensitatea dorita
se adauga planta inca verde si maruntita, echivalent a 10 lingurite
se pastreaza la macerat timp de 2 3 saptamani, in locuri calduroase, insorite
se strecoara apoi lichidul, folosind tifon (pus in 2-3 straturi pentru a fi cat mai dens)
tinctura astfel obtinuta se pune spre pastrare in sticle de culoare inchisa (recipientele sa fie din sticla,
NU din plastic), in incaperi preferabil intunecoase si racoroase
Uz Intern:
se dilueaza 2 lingurite tinctura, intr-un pahar (mediu) de apa; se beau 3-4 pahare/zi, pe stomacul gol
(inainte de servirea meselor/gustarilor)
Uz Extern:
se aplica pe zonele afectate, cu ajutorul unui tampon de vata sau sub forma de comprese; tinctura
aplicata va fi nediluata
intr-o farfurie lata (marime mica), se pun 3-4 lingurite de tinctura si se lasa 1-3 ore la evaporat, pana
cand se formeaza o compozitie omogena (care are o catitate foarte mica de alcool) aceasta se aplica
2

pe zonele afectate; tinctura se poate pune la evaporat si intr-o ceasca mica, insa alcoolul se va evapora
mai greu/mai incet cu cat suprafata este mai extinsa/lata, cu atat evaporarea va fi mai rapida
se poate folosi ca si gargara
3) Uleiul de salvie:
florile se culeg pe vreme insorita, atunci cand proprietatile terapeutice sunt la puterea maxima
si se pun intr-o sticla (NU din plastic), fara a fi indesate
peste flori se toarna ulei, preferabil de masline, atat cat sa cuprinda florile, dupa care se lasa langa o
sursa de caldura (soba, aragaz) timp de 14 zile; ideal este ca aceasta operatiune sa se faca vara, sursa de
caldura fiind soarele
se strecoara si se pastreaza in sticle de culoare inchisa(NU din plastic), in incaperi intunecoase si
racoroase
Uz Intern:
se ia cate o lingura pe stomacul gol
Uz Extern:
se aplica pe zonele afectate, in strat subtire, masandu-se bine pana intra in piele
4) Infuzia de salvie:
se marunteste planta, cat pentru o lingurita
peste aceasta se toarna o ceasca de apa fiarta (fierbinte)
se lasa la oparit aproximativ un sfert de ora, se strecoara infuzia (ceaiul)
Uz Intern:
se beau 2-3 cesti (medii) / zi
5) Crema de salvie:
se pun la topit 7 linguri de unt, intr-o cratita mica
in untul topit si fierbinte, se pun florile uscate (care au fost macinate cu aparatul de macinat cafea) si
se amesteca, de preferat cu o lingura/spatula de lemn
compozitia se lasa deoparte 5-7 ore, apoi se pune din nou pe foc (foc mic), pana se topeste iar (nu se
fierbe!)
se strecoara prin tifon sau strecuratoare densa, in recipiente de sticla/portelan, care se vor pastra la
frigider (bineinteles, dupa racirea totala a compozitiei)
Uz Extern:
se ung zonele afectate, aplicand un strat subtire se maseaza pana intra in piele
6) Cataplasma de salvie:
peste 5 lingurite de flori proaspete maruntite, se toarna o ceasca (medie) de apa calda (nu chiar
fierbinte)
se lasa acoperita timp de 1 ora jumate, pana compozitia va arata ca o pasta usor diluata
Uz Extern:
se aplica pe zonele afectate si se acopera fie cu tifon, fie cu compresa sterila (in functie de aria zonei
afectate)
Tratamente (Salvie):
Se spune ca doar anumite preparate sunt folositoare in anumite boli, insa oricare preparat din planta
respectiva este eficient in cadrul aceleasi afectiuni, indiferent ca e vorba de tinctura, infuzie (ceai),
pulbere, ulei etc.
In realitate, eficienta depinde de:
reactia la tratament a fiecarui organism in parte (fiecare reactioneaza diferit)
gradul de avansare a afectiunii/bolii (stadiul in care se afla boala)
3

perseverenta cu care se urmeaza tratamentul

reactiile adverse aparute pe parcursul tratamentului

Tratamente naturale cu salvie:

Femeilor care au probleme ale organelor pelviene li se recomanda bai de sezut cu salvie. In acest sens,
peste noapte se pun de doua ori, doua maini de frunze de planta, in apa rece la macerat. Urmatoarea zi,
amestecul se incalzeste pana da in clocot, apoi se adauga in apa pentru baie. Se recomanda ca baia sa
nu dureze mai mult de 20 de minute si apa sa depaseasca rinichii.
Daca pacientul acuza oboseala fizica si psihica, nervozitate, stres, bronsita, febra, celulita, menstre
neregulate, transpiratie, se recomanda a se lua sub forma de capsule pulberea preparata din frunze
uscate de salvie.
Gargarismele cu ceai de salvie de patru-cinci ori pe zi constituie un remediu in eliminarea mirosului
neplacut al gurii.
Barbatii care au probleme de sterilitate si impotenta, pot folosi ca tratament ceaiul din frunze de
salvie, care se va utiliza prin masaj energic pe noada. De asemenea pentru tratarea sterilitatii se beau
doua cani pe zi din ceai din flori de salvie maruntite.
Otetul de salvie este recomandat sub forma de frictiuni pentru persoanele bolnave o buna perioada de
timp.
Ceaiul de salvie este un remediu eficient in atacurile pe apoplexie, asupra paraliziilor, ficatului afectat
de boala, balonarilor, trateaza colici, gastrite hipoacide, stomacuri atone, dischinezie biliara.
Ca uz extern, ceaiul de salvie este recomandat in boli de gat (amigdalita), abcese dentare, inflamatii ale
cavitatii bucale.
O alta recomandare a ceaiului este in tratarea frigiditatii. Se beau patru cani de ceai pe zi, cate una dupa
fiecare masa principala, dar de asemenea si spalaturile si dusurile cu acest ceai sunt recomandate in
acest caz.
Administrare:
Pentru combaterea balonrii abdominale i n dischineziile biliare, se poate administra infuzia
preparat din 1 linguri de frunze la 1 can cu ap. Se beau 2-3 cni pe zi.
Pentru reducerea transpiraiei, infuzia se va prepara n acelai fel, dar se va bea rece.
n gingivite, afte bucale, faringite i amigdalite, se poate face gargar, de mai multe ori pe zi, cu
infuzie preparat din 2 lingurie de frunze de salvie la 100 ml de ap.
n acnee se pot aplica comprese mbibate ntr-o infuzie pregtit din 1 lingur de frunze la 100 ml ap.