Unul din SECRETELE Bucuretiului.

Cte VIEI a trit Arcul de Triumf

A fost ridicat n 1918, din materiale despre care se spunea c nu rezistau nici mcar n
faa ploilor. Arcul a fost ridicat din lemn acoperit cu ipsos dup patru ani, iar actualul
monument a fost inaugurat abia n 1936.
Se spune c a trit mai multe viei pn s ajung la actuala sa form. Ridicat pentru a
celebra participarea Romniei la Primul Rzboi Mondial de partea Aliailor i Marea
Unire, monumentul are o nlime de 27 de metri i a fost inspirat de arhitectul Petre
Antonescu dup modelul celebrului monument din Paris.
O ruine
n 1922, n contextul ncoronrii Regelui Ferdinand I i a Reginei Maria ca suverani ai
Romniei Mari, comisia pentru organizarea serbrii a stabilit construirea unui veritabil
Arc de Triumf, apelnd la experiena arhitectului Petre Antonescu. Din cauza timpului
extrem de scurt, doar scheletul momumentului a fost turnat n beton armat, iar
basoreliefurile exterioare au fost sculptate n ipsos.
Monumentul era considerat o ruine pentru imaginea Micului Paris n perioada
interbelic. n 1932, la presiunile jurnalitilor, a fost tras un semnal de alarm n rndul
municipalitii n legtur cu starea deplorabil n care se afla un monument att de
reprezentativ. Astfel, s-a decis nlocuirea basoreliefurilor cu unele definitive din piatr.
Mutilat n comunism
ntre 1935 i 1936 au fost depuse eforturi pentru construirea unui Arc de Triumfaa
cum trebuie. Astfel, monumentul a fost construit din granit de Deva, n stil clasic, dup
modelul Arcului de Triumf din Paris, iar inaugurarea a avut loc la 1 decembrie 1936.
n timpul comunismului, Arcul de Triumf a fost mutilat de autoritile vremii: textele
proclamaiilor Regelui Ferdinand au fost scoase de pe prile laterale ale construciei, iar

portretele Regelui Ferdinand i al Reginei Maria, realizate de sculptorul Alexandru

Clinescu, au fost distruse de pe faada sudic, fiind nlocuite cu nite flori.
Dup 1989, au fost montate dou medalioane de bronz ce nfieaz chipurile regilor,
nlocuindu-le pe cele originale.