UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: ENGLEZ - ITALIAN
FORMA DE NVMNT: IF

LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiinific:
Conf. univ. dr. Volceanov George

Absolvent:
Crudu Ana Maria

Bucureti
2015

VOCI ALE REALITII I

IMAGINAIEI

Tatlui i prietenului meu infinit,i dedic

aceast mic parte din mine.

Cuprins

Introducere

Capitolul I, O alegorie a istoriei

1.1. Opinia criticilor

1.2. Povestea prezentat
1.3. Arborele genealogic al personajelor

Capitolul II, Tabloul colorat

29

2.1. Amintirile ficionale ale scriitorului

2.2. Realitatea propus
2.3. Sentimentele percepute de cititor

Capitolul III, Religie i magie

45

3.1. Un musulman modern n India

3.2. Ecranizarea romanului

Concluzii

72

Bibliografie

73

Introducere

Acest studiu a fost realizat sub ndrumarea conf. univ. dr. Volceanov George. mpreun
am elaborat i am adus noi nelesuri romanului fantezist Midnight's Children, scris de
englezul Salman Rushdie (nscut n Bombay n 1947, crescut n Anglia de la vrsta de 13
ani), fiind al doilea roman al su dup Grimus, Midnight's children l plaseaz direct n
top ctignd primul su premiu din carier, urmnd un al doilea n 1993.
Tema acestui proiect se intituleaz Voices of reality and imagination, i este
capodopera nscut din pasiunea cu care am studiat acest roman de-a lungul celor doua
semestre. Principalul aspect care m-a atras adnc n poveste este curiozitatea pe care o am fa
de misterul Indiei.
Realitatea romanului este interpretabil pe masur ce scriitorul mpletete realitatea
proprie cu amintirile fanteziste, preferate n abordarea sa fa de istorie. Contrastul celor dou
realiti se accentueaz pe masur ce ncepem s descifrm nelesurile figurilor de stil
folosite, predominnd metafora i alegoria.
Rushdie spune:
Romanul meu, Copiii din miez de noapte, s-a nscut cu adevrat atunci cnd mi-am
dat seama ct de mult voiam s renviu trecutul pentru mine nsumi, nu n nuanele de gri ale
instantaneelor dintr-un album de familie nvechit, ci n ntregime, viu colorat.
Obiectivul pe care vrem s l atingem este de a analiza perspectiva asupra vieii pe care
scriitorul o propune, trecnd de la un cadru gri al realitii la o imagine mult mai animat, i
de a scoate n eviden alegoria sentimentelor transmise de scriitor. Am adunat informaii
privind opinia celor mai importani critici literari, afind puncte de vedere variate.
Coninutul documentului realizat se structureaz n trei capitole dup cum urmeaz:
n primul capitol, intitulat O alegorie a istoriei, abordm printr-o incursiune realitatea
literar a romanului.
4

n al doilea capitol, denumit Tabloul colorat, descifrm elementele proprii imaginaiei,

pornind de la ideiile i sentimentele scriitorului.
n al treilea capitol, cu titlul Religie i magie, punem n eviden credina ambigu
prezentat.
n ultimul capitol, dedicat principalelor Concluzii, trecem n revist punctul de vedere
personal despre romanul modernist.
Coninutul lucrrii are la baz sursele bibliografice consultate i de referin, anexate la
sfritul documentului prezent.

Capitolul I, O alegorie a istoriei

1.1 Opinia criticilor

Copiii din miez de noapte a lui Salman Rushdie este n cea mai mare parte privit ca
o alegorie naional ce pune ntr-o form imaginativ India, ca ar i ca istorie.
New York Times a scris despre cartea care a devenit textul autoral n literatura indian,
c, sun ca un continet care i-a gsit vocea. (Blaise 1981)
La 19 Aprilie 1981, Clark Blaise, un cunoscut autor canadian, a scris un articol n New
York Times, unde vorbete despre roman ca o prghie de trecere a Indiei de la copilrie la
maturitate, incluznd toate strile i evoluia imaginaiei unui om pn ajunge la vrsta
maturitii.
Cartea este asemuit cu alte lucrri de excepie precum: Augie March, The Tin
Drum scris de Gunter Grass, Tristram Shandy de Lawrence Stern si Death on the
instalement plan a lui Celine.
Totui, geniul imaginativ al lui Salman Rushdie nu este lsat la o parte, cartea Copiii
din miez de noapte fiind o carte care accept propri termeni i introduce un autor excepional
ntregii lumi.
Blaise l ridic la rang nalt pe Rushdie, apreciind modul n care acesta i transpune
imaginaia i prezint cititorului su o fictiune cu subneles.
Autorul articolului prezint Copiii din miez de noapte ca speran a naiunii
hinduse, care ateapt chemarea lui Saleem Sinai n parlamentul de la miezul nopii.
n articolul canadianului gsim precizarea c singurul lucru care l inhib pe Saleem
s mbrieze destinul su politic, provine din propriile lui frici, motenitoare a tuturor
privilegiilor sale. Astfel, din cauza fricii i vinoviei lui Saleem, darurile copiilor din miez
de noapte nu vor fii niciodat reunite. (Blaise 1981)
Personalitile nenumrate ale lui Saleem, impuse de timp, loc i circumstanele
naterii sale, sunt reduse de autor la un singur suflet elocvent. (Blaise 1981)
7

Blaise spune ca ntmplrile i caracterele diferite ale lui Saleem sunt interpuse de
Salman Rushdie n lucrarea sa ca un tot unitar, o conexiune special prezentat cititorilor
ntr-o form unicat.
Cartea lui Rushdie prezint n paginile sale istorie, mituri intacte i un caracter
remarcabil adus la via.
Nadine Vldescu, scrie n Dilemateca c limbajul lui Rushdie definete lumea
cititorilor si.
Preocuparea sa literar fundamental a fost mereu gsirea unor noi ci pentru
ntlnirea celor dou lumi, estul i vestul, dou lumi care se viseaz una pe alta i ntre
care scriitorul a negociat schimburi interculturale n scopul libertii ca prerogativ
absolut a omului i a scriitorului, i ca spaiu unde contradiciile pot vorbi i al
nelegerilor, granielor, limitrilor i modurilor prin care indivizii i creaz identitile.
(Vladescu 2009)
Am fost un nghiitor de viei i chiar dac o s vrei s m cunoatei doar pe
mine, va trebui s-i dai pe gt pe toi afirma Saleem Sinai, protagonistul romanului
Copiii din miez de noapte (1980). Cartea a devenit canonic pentru literatura postmodern
imediat dupa decernarea Booker Prize n 1981, urmat de Booker of Bookers, doisprezece
ani mai trziu, culminnd cu reacordarea prestigioasei distincii n 2008, pentru cea mai
bun carte din istoria celor 40 de ani de la decernarea premiului. (Vladescu 2009)
Elena Craovan, susine n articolul su, Salman Rushdie, scriitorul canonic i
canoanele scriitorului c pri din crile autorului se gsesc n majoritatea lucrrilor de
referin actual, scriitorul fiind canonizat ca postmodern, postcolonial i realist-magic.
(Crasovan 2009)
Aadar, iat un critic romn care asemenea lui Clark Blaise l canonizeaz pe
Rushdie la cel mai nalt rang n literatur, prin prisma imaginaiei sale i a multiplelor
premii ctigate de-a lungul anilor.

1.2 Prezentarea romanului

Salman Rushdie este unul dintre cei mai cunoscuti si recunoscuti scriitori de
nationalitate Indiana. Romanul Midnights children este opera care il face cunoscut atat in
Marea Britanie in care s-a stabilit, dar si peste hotare.
In 1993 romanul castiga premiul Book of Bookers, fiind in acelsi timp singurul roman
de origine indiana ce apare pe lista de 100 cele mai bune romane in limba engleza din revista
The Times, si tot aici se gaseste pe locul 13 printre cei mai buni 50 de autori britanici de la
1945 pana in prezent.
Midnights children este din punct de vedere al genului un roman postcolonialist, in
care autorul, facand apel la tehnica realismului magic, imbina traditionalul cu modernul,
realul cu fantasticul.
In acelasi timp, romanul poate fi privit ca o alegorie a Indiei de inainte si dupa
castigarea independentei. Modul in care este narat romanul aminteste de vechile povesti
grecesti sau de cele arabesti precum 1001 de nopti, evenimentele ce alcatuiesc romanul
fiind narate asemanator celor orale traditionale culturii indiene. Naratorul este Saleem Sinai ce
isi spune povestea oral viitoarei sale sotii, Padma.
Midnights children este format din trei Carti: Prima acopera perioada de la
incidentul Jallianwala Bagh din aprilie 1919 pana la nasterea protagonistului, ce coincide
totodata nasterea Indiei independente, a doua carte se intinde pana in septembrie 1965 cand
razboiul Indo-pakistenez ia sfarsit, iar a treia, prezinta perioada de pana la 1977 ce include
sfarsitul perioadei de Urgenta si razboiul din Bangladesh.
Romanul Copiii din miez de noapte prezinta povestea lui Saleem Sinai care, la fel ca
si Rushdie, se naste in noaptea in care India isi castiga independenta fata de Marea Britanie.
Conflictele politice si primii 30 de ani de independenta a Indiei fomeaza cadrul in care autorul
tese istoria personajului principal.
Evenimentele importante ale vietii sale se intrepatrund cu cele ce marcheaza momente
fundamentale in evolutia Indiei si a Pakistanului.
Intregul roman este o imbinare a realului cu imaginarul si viata lui Saleem, desi pe
alocuri similara cu cea a lui Rushdie, difera de aceasta prin nota fantastica pe care scriitorul io imprima.
9

Personajul principal este vocea romanului. Acesta isi prezinta povestea sotiei sale,
Padma, care, desi sceptica, ii asculta istoria cu interes. Dorinta lui de a isi impartasi povestea
vietii este manata de sentimentul unei morti iminente, de ideea ca acum, ajuns la varsta de 31
de ani, corpul sau se va distruge.
Saleem Sinai se naste in Kashmir in 1915, exact in prima clipa de independenta a
Indiei.
Naratorul prezinta povestea bunicilor sai, doctorul Aadam Aziz, care isi trateaza ani de
zile viitoarea sotie, Naseem. Aceasta, mereu acoperita de un cearceaf alb prin care Aziz ii
administreaza tratamentul, este vazuta de sotul ei pentru prima oara in ziua in care Primul
Razboi Mondial ia sfarsit, in 1918.
Bunicii lui Saleem se muta apoi in Agra, vad evolutia protestelor pentru independenta
si cum acestea sunt suprimate. Ei vor avea cinci copii, trei fete: Mumtaz, Alia si Emerald, si
doi baieti: Mustapha si Hanif. Mumtaz se va casatori cu Nadir Khan, asistentul activistului
Mian Abdullah care este asasinat fiind un sustinator al miscarii anti-partitioniste.
In urma asasinarii si in ciuda impotrivirii sotiei sale, Aziz il gazduieste in subsolul
casei sale pe Khan. Khan si Mumtaz se indragostesc si se casatoresc in secret, insa dupa doi
ani de casnicie Aadam Aziz afla ca mariajul celor doi nu fusese niciodata consumat.
Emerald, sora lui Mumtaz, urma sa se casatoreasca cu un ofiter al armatei pakistaneze.
Ea ii dezvaluie acestuia ca Nadir Khan este ascuns in casa lor. Avand viata amenintata, Khan
isi paraseste ascunzatoarea si, odata cu ea, familia. Astfel, Mumtaz ajunge sa s e casatoareasca
cu un tanar comerciant Ahmed Sinai, care pana la acel moment o curtase pe sora sa, Alia.
Cei doi se muta in Delhi unde Ahmed deschide o fabrica iar Mumtaz isi schimba
numele in Amina. Aceasta, insarcinata fiind, merge la un ghicitor care ii spune ca fiul sau
inca nenascut nu va fi vreodata mai tanar sau mai batran decat tara sa si ca vede doua
capete, genunchi si un nas.
Ahmed si Amina se muta in Bombay dupa ce o grupare terorista da foc fabricii ridicate
de Ahmed. Ei cumpara o casa de la William Methwold, un englez ce detinea o proprietate pe
varful unui deal. Aici, cei doi fac cunostinta cu un cuplu sarac, Wee Willie Winky si sotia sa
Vanita care era deasemenea insarcinata. Ceea ce Wee Willie nu stia era ca acest copil asteptat
de amandoi nu era al sau, ci al englezului.
Cele doua femei, Amina si Vanita nasc impreuna doi fii cand ceasul bate de miezul
noptii in prima clipa de independenta a Indiei. Mary Pereira, moasa care le ingrijeste,
influentata fiind de ideile radical-socialiste ale iubitul sau Joseph DCosta, schimba cei doi
nou-nascuti si astfel, fiecare copil ajunge sa traiasca in viata celuilalt, cel din familia saraca sa
9

capete o viata privilegiata si cel al Aminei si al lui Ahmed sa traiasca in saracie in alaturi de
Willie si Vanita. Cuprinsa de vinovatie, Mary Pereira se angajeaza ca dadaca a lui Saleem.
Presa este cea care imprima nasterii lui Saleem o semnificatie deosebita, acesta
nascandu-se in acelasi moment cu nasterea Indiei independente. Asemanator profetiei, Saleem
avea un nas mare si ochi albastri semanand puternic cu bunicul sau, Aadam Aziz.
Copilaria lui Saleem este una dificila, ceilalti copii il ridiculizeaza din cauza nasului
iar asteptarile cerute de profetie i se par coplesitoare. Astfel, acesta incearca sa isi gaseasca
linistea ascunzandu-se intr-un cufar. Intr-una din zile, in timp ce se ascundea, o zareste pe
mama sa la toaleta. Aceasta il pedepseste si ii interzice sa vorbeasca timp de o zi. Saleem
descopera in acest fel ca in tacere poate auzi voci si isi da seama ca detine puteri telepatice.
Ca si el, ceilalti 1001 de copii nascuti in prima ora de independenta aveau puteri
supranaturale diferite in functie de cat de aproape se nascusera fata de miezul noptii. Shiva,
baiatul cu care fusese schimbat la nastere, avea, conform profetiei, genunchi deosebit de
puternici si un dar pentru lupta.
Pierzandu-si o parte din deget intr-un accident, Saleem este dus la spital unde parintii
sai afla ca, avand in vedere grupa de sange, Saleem nu poate fi copilul lor biologic. Tanarul
ajunge sa fie trimis sa locuiasca o perioada cu unchiul si matusa sa.
Dupa ce revine in sanul familiei, Hanif se sinucide. In timpul priveghiului, Mary
recunoaste ca a schimbat copiii.
Ahmed ajunge un alcoolic si o trimite pe Amina in Pakistan impreuna cu Saleem si cu
sora sa mai mica Maimuta de Alama. Amina se muta in Pakistan impreuna cu soara sa
Emerald. Aici, Saleem asista la actiunile politice ale sotului lui Emerald. Acesta pune la cale o
lovitura de stat impotriva guvernului pakistanez si instituie legea martiala.
Ahmed moare de inima patru ani mai tarziu si Amina se muta impreuna cu Saleem si
sora sa inapoi in Bombay. In acelasi timp in care India intra in razboi cu China, Saleem isi
pierde puterile telepatice in urma unei operatii la nas. Cu toate astea, el capata capacitatea de a
simti emotiile prin intermediul simtului olfactiv care se dezvoltase intr-un mod incredibil.
India pierde in fata Chinei si, astfel, intreaga familie se reintoarce in Pakistan. In
Pakistan familia lui Saleem moare intr-o singura zi in timpul luptelor dintre India si Pakisan.
Doar Saleem si sora sa, ajunsa cea mai faimoasa cantareata si cunoscuta ca Jamila Singer,
scapa. Cu toate astea Saleem isi pierde memoria in urma unei lovituri la cap in timpul unui
raid aerian.
Cu memoria stearsa, Saleem ajunge sa fie redus la o stare primitiva, in care doar
simtul sau olfactiv mai functioneaza. Din cauza asta el este inscris in serviciul militar si
9

folosit pentru a urmari tintele. Saleem nu isi aminteste cum a ajuns sa fie inscris in armata,
insa banuieste ca sora sa il pedepseste astfel dupa ce acesta se indragostise de ea.
Dupa ce ia parte la oprirea unei miscari de independenta in Bangladesh, Saleem se
retrage in jungla cu alti trei soldati. Aici, isi recapata memoria insa numele sau continua sa fie
uitat. Saleem paraseste jungla si o gaseste pa vrajitoarea Parvati, un alt copil nascut la miezul
noptii ca si el. Ea ii reaminteste numele sau si amandoi reusesc sa se intoarca in India.
Indragostita de Saleem si dezamagita ca acesta nu doreste sa se casatoreasca cu ea,
Parvati are o aventura cu Shiva care devenise in tot acest timp un mare erou de razboi.
Aventura lor se termina si Parvati se intoarce insarcinata in ghetoul in care locuia cu Saleem.
Acolo, ceilalti membri ai ghetoului o resping, dar Saleem accepta sa o ia in casatorie.
In acest timp, prim-ministrul Indiei, Indira Gandhi, incepe o campanie de sterilizare,
iar la scurt timp dupa nasterea fiului lui Parvati, ghetoul este distrus de catre guvern in cadrul
starii de Urgenta declarata de Indira Gandhi si fiul sau Sanjay.
Dupa moartea lui Parvati, Shiva il captureaza pe Saleem si il inchide intr-o tabara de
sterilizare. In tabara, Saleem divulga numele celorlalti copii ai miezului noptii, ce urmeaza a fi
stransi si a fi sterilizati de puterile lor supranaturale ce amenintau puterile primului ministru.
Cu toate astea, Gandhi pierde primele alegeri.
Astfel, Saleem impreuna cu ceilalti copii sunt eliberati. Saleem pleaca in cautarea
fiului lui Parvati, Aadam. Aadam locuia impreuna cu Picture Singh, un imblanzitor de serpi in
fostul ghetou. Cei trei pleaca in Bombay pentru ca Picture Singh sa il intalneasca pe cel care
era considerat cel mai mare imblanzitor de serpi.
Aflat in Bombay, Saleem mananca un sos care ii pare similar cu cel pe care obisnuia
sa il faca dadaca sa Mary. El gaseste fabrica condusa de Mary si o intalneste pe Padma la
poarta.
Cele doua capete ale povestii sale se unesc astfel si Saleem o ia in casatorie pe Padma
in ziua in care el implineste 31 de ani si in care India celebreaza 31 de ani de independenta. El
face si o profetie, ca va muri in aceasi zi, transformandu-se in praf.

1.3 Istoricul in roman

Relatarile istorice si cele fictionale sunt considerate de catre multi critici ca fiind
inrudite.
Copiii Miezului Noptii este una din scrierile literare importante din literatura
postcoloniala. In acest roman, Salman Rushdie construieste o noua versiune a ceea ce
inseamna India de dupa colonizarea britanica.
In roman relatarea istorica se imbina cu prezentare identitatii unei natiuni si a unui
individ, autorul adaugand la toate acestea note fantastice caracteristice povestilor.
Romanul lui Rushdie prezinta o raportare continua la istorie fiind construit in jurul
unuei date semnificative pentru istoria Indiei, data prezentata ca definitorie in evolutia
personajului principal si, implicit, a naratiunii.
Naratiunea nu urmareste istoricul in totalitate, iar Rushdie modifica frecvent prin
intermediul relatarii lui Saleem evenimentele istorice. Cu toate astea, acest fenomen este
intalnit in mod natural in scrierile istorice.
Scrierea istorica este o creatie a secolului 19 si, precum atesta Paul Veyne, prezentarea
istoriei este mereu una incompleta, lateralizata, bazata pe documente si marturii. (Veyne 1971)
In acelasi fel, Saleem declara la inceputul romanului ca nicio fiinta umana nu se va
increde in versiunea altuia mai mult decat in a sa proprie (Rushdie 1981) Astfel, Saleem
precizeaza inca de la inceput ca istoria personala pe care o prezinta sta sub semnul
subiectivismului si e supusa uitarii si erorilor.
Copiii Miezului Noptii reprezinta un hibrid intre istorie si poveste, intre realitate si
fictiune. In roman, istoricul se imbina cu narativul fictional, autorul incluzand in povestea
personajului principal multiple evenimente din istoria Indiei, evenimente care in opinia
naratorului, a lui Saleem, se intampla in mod ironic in acelasi timp cu evenimente marcante
din viata familiei sale.
Romanul prezinta evenimente majore din istoria Indiei precum: tragedia de la Jallian
Bagh, miscarea indiana, revoltele ce au loc dupa castigarea independentei, planurile cincinale,
organizarea Indiei postcoloniale, furtul din moscheea Hazrathbal, razboiul indo-pakistanez
sau castigarea independentei de catre Bangladesh.
9

Toate aceste momente se regasesc in naratiunea autobiografica a lui Saleem. Cuvintele

folosite de Rushdie exprima cel mai potrivit aceasta trasatura a romanului, viata personajelor
fiind mysteriously handcuffed to history.
Astfel Aadam Sinai se naste in aceeasi zi in care Indira Gandhi impune starea de
Urgenta la 25 iunie 1975, Saleem se casatoreste cu Parvati de ziua Republicii, nasterea lui
Saleem este simultana nasterii Indiei independente, la 15 august 1947. Acestea sunt doar
cateva exemple ale istoricului ce este strans legat de epic.
Saleem devine un simbol al Indiei si al individualitatii sale. Ceea ce devine personajul
Saleem este o alegorie a Indiei, modul in care acesta isi construieste naratiunea este o
alegorie a felului in care India isi construieste istoria.
Romanul nu are o curgere directa si evenimentele nu sunt prezentate in ordine
cronologica. Naratorul sare de la o perioada la alta, povesteste intamplari din trecut, se
intoarce in prezent, apoi iar in trecut, fiind greu pt cititor sa urmareasca succesiunea
cronologica a evenimentelor.
Rushdie sustine ca scopul sau nu a fost unul de a prezenta o descriere in concordanta
cu realitatea istorica si poate de aceea nu acorda importanta cronologiei evenimentelor,
perspectiva personajelor si consecintele pe care acestea le resimt sunt cu mult mai importante
si sunt prezentate in prim plan de catre narator. (Rushdie, Imaginary Homelands: Essays and
Criticism 1991)
Nu doar evenimente din istoria Indiei sunt prezentate in roman ci si evernimente din
istoria mondiala. Saleem suprapune evenimente precum cele doua Razboaie Mondiale sau
blocarea canalului Suez cu evenimenete precum lupta lui Aziz cu boala sotiei sale.
In timp ce Marele Razboi se misca din criza in criza () doctorul Aziz era angajat
intr-un razboi total cu () plangerile interminabile ale pacientei sale (Rushdie 1981)
Cand Razboiul s-a terminat, Naseem a capatat o mult-asteptata durere de cap. Astfel
de coincidente au fost presarate si au uimit existenta familiei mele in lume (Rushdie 1981)
Saleem aminteste in treacat si despre Al doilea Razboi Mondial si depre bomba
atomica ce a lovit Japonia.
Naratorul preia aceste momente istorice si le compara in mod repetat cu cele ce
marcheaza existenta sa si a familiei sale.
Sora mea dezvoltase un obicei curios de a da foc pantofilor. In timp ce Nasser
scufunda vase pe Suez () sora mea incerca si ea sa ne opreasca progresul.
Marea parte a actiunii are loc in Bombay, loc care permite prezentarea rolului central
al acestui oras in miscarea de independenta indiana. Rushdie prezinta varietatea religioasa,
9

traditionala a orasului, multiplicitatea sa, reusind in acest fel sa ilustreze dificultatea unei
actiunui comune datorata diferentelor dintre oameni.
De la inceputul romanului ne sunt prezentate dificultatile nascute din varietatea
culturii indiene. Prin prezentarea pe care Saleem o face enumerand multitudinea de nume ce iau fost date precum Buddha sau Bucata-de-luna se face o paralela intre dificultatea
determinarii identitatii proprii. Identitatea si independenta individuala fiind strans conectate
de cele nationala.
Saleem is accepta toate numele, recunoscand ca identificarea unei identitati
autentice este o sarcina dificila.
Nu doar identificarea identitatii este dificila. Originea nationala sau individuala sunt si
ele greu de localizat. Saleem descrie colonizarea orasului Bombay, prezentand schimburiole
de putere intre colonizatori, mai intai colonizarea Kolis, apoi a portughezilor si in cele din
urma a britanicilor. Ceea ce nu descrie Saleem este existenta locuitorilor indigeni. Acest lucru
accentueaza greutatea stabilirii unei origini, unui punct de plecare.
Cultura autentica a unui popor este dificil de certificat. Saleem prezinta o trasatura
considerata caracteristica a poporului indian ca fiind de origine Kolis, nascuta din India
colonizata, astefel, autentiticitatea pura nu exista, cultura luand nastere doar prin contactul cu
alte culturi. Kolis () au facut iubitori de pesti din noi toti.
Schimbarile aparute prin colonizare sunt ilustrate prin modificarile suferite de numele
orasului in care se naste naratorul. De la numele asociat cu influenta zeitei Mumbadevi,
portughezii, primii colonizatori il denumesc Bom Bhai, apoi britanicii ii spun Bombay
Un alt exemplu de imbinare a naratiunii cu istoria este Masacrul de la Amristar, ce a
avut loc pe Aprilie

1919 si care este prezentat in roman din perspectiva lu Aadam Aziz,

bunicul lui Saleem. Atacul a avut loc in Jallian Bagh, o gradina in care un numar mare de
civili, barbati femei si copii s-au adunat pentru a sarbatori Anul Nou al religiei Sikh. Ofiterul
britanic Reginald Dyer comanda atacul asupra civililor care sfarseste prin a omora peste 1500
de oameni.
Atacul a fost catalizator pentru miscarea de independenta indiana. In roman,
naratiunea din perspectiva lui Aadam se imbina cu relatarile si descrierile lui Dyer. Astfel,
realitatea istorica este personalizata prin prezentarea din perspectiva personajului. Mai mult,
autorul da ocazia unui personaj de origine indiana sa isi spuna povestea.
Intregul roman este in acest fel o oportunitate de a lasa poporul indian sa isi relateze
istoria din propria-i perspectiva, perspectiva pe care Rushdie o gaseste cu mult mai corecta si
autentica.
9

Naratiunea nu este doar un mod de a da voce poporului indian si perspectivei sale, ci

se prezinta ca o modalitate in care Saleem sa isi poata explica trecutul familial.
Prezentarea acestei intamplari are in acelasi timp rolul de a il ajuta pe Saleem sa isi
explice puterile supranaturale. Simtul sau olfactiv mult dezvoltat era o mostenire de la bunicul
sau.
As the fifty-one men march down the alleyway a tickle replaces the itch in my
grandfathers noseAadam Aziz ceases to concentrate on the events around him
as the tickle mounts to unbearable intensities. As Brigadier Dyer issues a
command the sneeze hits my grandfather full in the face. Yaaaakh-thoooo! he
sneezes and falls forward, losing his balance, following his nose and thereby
saving his life.
Relatarea se concentreaza asupra stranutului, stranut ce il ajuta pe Saleem sa isi
inteleaga puterile, sa isi inteleaga identitatea.
Putem concluziona ca aceasta urmarire a istoriei Indiei este in acelasi timp si o
urmarire a trecutului personal al lui Saleem si, odata cu intelegerea conflictelor si rezolvarilor
din cadrul luptei pentru indenpendenta, Saleem incearca sa inteleaga conflictele si intrigile din
propria sa familie.

Capitolul II, Tabloul colorat

2.1 Realismul magic

Nu se poate vorbi de un singur gen narativ in romanul Copii Miezului Noptii. El

poate fi privit ca un roman postcolonial si post modern, un roman fantastic sau al realismului
magic, precum si un roman istoric.
Genul epic se imbina cu autobiografia, cu alegoria si povestile mitice, fiind in acelasi
timp un roman romantic.
Desi romanul este narat la persoana I, autorul reuseste sa creeze un narator omniscient
dandui personajului puteri telepatice. Astfel, naratiunea istorica se poate imbina cu cea
autobiografica.
Modul in care Saleem isi incepe naratiunea este unul ce apartine genului fantastic I
was born in the city of Bombay. . . once upon a time. Romanul poate fi privit ca apartinand
genului realismului magic.
Realismul magic este un termen ce se refera in mod special la creatiile literare ce
introduc elemente fantastice intr-un cadru realist, prezentandu-le ca o parte naturala si fireasca
a acestuia. Termenul a fost folosit pentru prima oara de Franz Roh, critic german de arta, in
1925.
Realismul magic combina elemente lirice cu altele fantastice, multi scriitori, in special
cei postcolonialisti, apeland la aceasta tehnica pentru a ilustra cat mai puternic, prin utilizarea
fantasticului, trasaturile societatii din care provin, evenimentele ce o marcheaza, si reprezinta
un mijloc prin care acestia pot critica evenimentele si personajele prezentate, in mod special
persoanele aflate la putere.(Magic Realism n.d.)
Aceasta tehnica literara este folosita frecvent de scriitorii postcolonialisti pentru a avea
mai multa libertate in a prezenta probleme ca multiculturalismul, criza de identitate a
natiunilor si sperantele acestora pentru o natiune independenta. ( Abu Shahid 2014)
Scrierile postcolonialiste sunt cele ce asociate cu realismul magic, acest stil putand fi
privit ca un protest in fata abordarii Eurocentriste a lumii. Realismul magic este caracteristic
tarilor non-vestice, tocmai pentru ca acestea sunt cele mai apropiate de mit si magia exotica.
(Bowers 2004)

Realismul magic este metoda prin care scriitori postcolonialisti ca si Rushdie reusesc
sa dea o voce personajelor marginalizate, aceastea recapatandu-si identitatea si avand ocazia
de a isi prezenta propria versiune a intamplarilor. ( Abu Shahid 2014)
Viziunea lui Rushdie asupra utilizarii fantasticului este ca acesta permite scriitorului sa
produca imagini intensificate ale realitatii, dar care isi au radacinile in fapte observabile si
verificabile (Rushdie, Interview by John Haffenden 1983)
Rushdie considera ca primul pas in a schimba realitatea este de a o modifica la un
nivel imaginar. El este de parere ca literatura nu este creata doar in scopul artei ci pentru a
reconstrui lumea exterioara. (Rushdie, Interview by John Haffenden 1983)
Scriitorul afirma in multe ocazii ca prin intermediul romanului a dorit sa contruiasca o
Indie proprie, diferita de cea factuala. Utilizarea realismului magic ii permite sa faca acest
lucru, Rushdie putand astfel sa schimbe evenimente, datele lor, urmarile, astfel incat rezultatul
este doar o versiune la fel ca multe altele posibile a ceea a fost in realitate:
My India was just that, my India, a version and no more than one version of all the
hundreds of millions of possible versions. (Rushdie, Imaginary Homelands: Essays and
Criticism 1991)
Aceasta replica vine ca raspuns la criticile aduse scriitorului in privinta modificarii
datelor semnificative din roman cum este data mortii lui Mahatma Gandhi.
Neconcordanta nu este trecuta sub tacere in roman. In schimb, insusi naratorul Saleem
isi realizeaza eroarea. Mai mult, Saleem, la fel ca si Rushdie, afirma ca ceea ce nareaza este o
poveste a Indiei sale, in care datele vor mereu diferite de realitate.
But I cannot say, now, what the actual sequence of events might have been; in my
India, Gandhi will continue to die at the wrong time. (Rushdie, Midnight's Children 1981)
Totodata, acest amestec de real cu fantastic tinde sa opuna traditiile vestica si estica.
Realismul este tipic primei in timp ce imaginarul si fantasticul isi gasesc mai frecvent locul in
naratiunile estice.
Un exemplu de utilizare a realismului fantastic este personajul lui Tai, care in roman
sustine ca este atat de batran incat a vazut muntii cum se nasc si imparatii cum mor.
(Rushdie, Midnight's Children 1981) In roman, Tai simbolizeaza India veche imbinata cu cea
postcoloniala.
Prin introducerea magicului, cititorul poate descoperi realul, intrucat nasterea, viata si
distrugerea lui Saleem sunt cele ale Indiei. Conferinta copiilor miezului noptii simbolizeaza
problemele ce se vor ivi in calea noii Indii independente si cum diferentele de natura sociala,
politica sau religioasa vor afecta noua natiune. ( Abu Shahid 2014)
9

Punerea in prim plan a problemelor personale si familiale ale lui Saleem este o
evidentiere a identitatii indiene fata de puterea britanica, a independentei in fata colonizarii si
a perspectivei poporului postcolonialist. Prin intermediul realismului fantastic, autorul poate
da voce personajelor si poate isi poate prezenta, chiar daca in mod indirect, propria viziune.
Aceasta imbinare a realului cu fantasticului permite cititorului sa inteleaga cu o mai
mare usurinta istoria postcolonialismului si problemele diverse pe care le ridica. Prin
intermediul copiilor miezului noptii, Rushdie da o voce intregii Indii si fiecarui cetatean in
parte. Asa cum acesti copii pot comunica prin telepatie, la fel prin puterea realismului magic,
cetatenii postcolonialisti isi pot comunica povestea.
Lupta personala a lui Saleem este lupta Indiei si incercarile lui de a isi gasi identitatea
sunt simbolice pentru cele care apar in India ce trebuie sa isi impace multitudinea de culturi ce
traiesc pe acelasi teritoriu.
Saleem este o intrupare a mai multor vieti, precum spune chiar insusi There are so
many stories to tell, too many, such an excess of intertwined lives events miracle places
rumors []
I have been the swallower of lives; and to know me, just the one of me, youll have to
swallow the lot as well. Consumed multitudes are jostling and shoving inside me. (Rushdie,
Midnight's Children 1981)
Acesta se afla intr-o continua lupta pentru gasirea propriei identitati, pentru unirea
tuturor povestilor pe care le are de spus, la fel ca India, care trebuie sa isi uneasca toate
culturile sub aceeasi natiune.

2.2 Roman postmodern

Conceptul de postmodernism este unul dificil de definit el acoperind o paleta variata

de domenii precum arta, muzica, flmul, arhitectura. (Klages n.d.)
Postmodernismul in literatura isi are debutul, oricat de dificil ar fi de localizat, in
secolul XX, incluzand literatura de dupa cel de-Al doilea Razboi Mondial.
Trasaturile principale ale postmodernismului in literatura se apropie de cele ale
literaturii moderne cu unele exceptii.
Operele literare moderniste pun accentul pe o scriere subiectiva, derivata in principal
din folosirea unor naratori omniscienti si naratiunea la persoana a treia. Punctele de vedere si
pozitia morala a naratorului este foarte clar stabilita. (Klages n.d.)
Genurile intr-o scriere moderna se amesteca si schimba intre ele trasaturi, proza
devenind cu mult mai poetica. Naratiunea este una fragmentata, discontinua, ce uneste ca intrun colaj diferite istorisiri. Constiinta de sine si reflectarea asupra sinelui si asupra operei se
regaseste frecvent in creatiile moderne, creatia definindu-si propria productie. (Klages n.d.)
Estetica operelor moderne pune accentul pe ceea ce este spontan si nou descoperit si
prezinta o abordare minimalista, ce este opusa traditionalului.
Modernismul si postmodernismul sunt similare sub multiple dintre aceste aspecte,
insa, in vreme ce modernismul prezinta o viziunea tragica asupra fragmentarii si relativei
incoerente, postmodernismul aproape ca o celebreaza si nu incearca sa dea un sens lumii
prezentate, ci, dimpotriva, sa descopere farmecul acestei lipse de sens. (Ibid)
Curentul postmodernist in literatura include miscari literare precum Teatrul
Absurdului, Generatia Beat sau Realismul Magic, cuprinzand reprezentanti marcanti precum
Samuel Becket, Gabriel Garcia Marquez sau Salman Rushdie. (Sharma 2011)
Exista anumite tehnici utilizate in scrierile postmoderniste, tehnici pe care Rushdie le
utilizeaza cu succes si care dau romanului caracterul sau postmodernist. Acestea sunt trecute
in revista in randurile de mai jos.
Rushdie utilizeaza frecvent pe parcursul operei, prin intermediul naratorului Saleem,
umorul negru, ironia si satira. Acestea sunt folosite de autor prin intermediul personajelor cu
multa maiestrie pentru a critica, indirect, anumite atitudini sau moravuri.
You've looked in the bathrooms? No water
9

near the pot. I never believed, but it's true, my God, they wipe their
bottoms with paper only! (Rushdie, Midnight's Children 1981)
O alta trasatura postmoderna regasita in Midnights Children este intertextualitatea.
Intertextualitatea se bazeaza pe conceptul ca o opera literara nu reprezinta o creatie izolata, ci
fiecare stil se intrepatrunde cu un altul. (Sharma 2011)
Acest lucru este usor de remarcat in Midnights children, creatie in care naratiunea
epica se imbina cu naratiunea istorica.
Strans legata de intertextualitate este o alta tehnica denumita pastiche, ce se refera la
combinarea, intr-o singura opera, de elemente caracteristice mai multor stiluri narative.
Ca si despre alte romane postmoderne, se poate spune despre Midnights children ca
este o metafictiune, prin faptul ca naratorul atrage atentia sistematic asupra caracterului
nesigur al naratiunii prezentate si, astfel, pune probleme asupra legaturilor dintre realitate si
fictiune.
Mai mult, romanul este o metafictiune istoriografica, prin faptul ca in cadrul sau
istoria este fictionalizata, evenimentele istorice reale sunt modificate, dand o mai mare
libertate de expresie autorului.
Utilizarea metafictiunii da posibilitatea unei interpretari subiective a evenimentelor
reale, istorice si ofera posibilitatea personajelor de a isi prezenta propria versiune a
evenimentelor. Metafictiunea duce la o naratiune care face paralele cu istoria, delimitarile
dintre real si fantastic nemaifiind unele clare.
In Midnights children Saleem isi scrie autobiografia, in acelasi timp realizand o
rescriere istoriei. Aceasta retrasare a istoriei nu este insa lipsita de sens si scop, ci isi gaseste
sensul si scopul in viata personajului principal, a lui Saleem, a carui viata se imbina cu cea a
natiunii sale, iar evenimentele care il marcheaza reprezinta, si ele, puncte de cotitura ale
istoriei Indiei.
Fabulatia este o modalitate de respingere a realismului. Autorul nu leaga opera de ceea
ce este verosimil si se departeaza de ceea ce este traditional. Astfel, el include in cadrul
romanului elemente fantastice si, frecvent, tehnici de naratiune a povestilor.
Un alt mod de a folosi fabulatia si fantasticul este ca mijloace de a transcende si de a
oferi o alta perspectiva asupra realului. Aceasta tehnica este folosita si de Rushdie acesta
spunand ca fantezia, pentru el, este o metoda de a produce imagini cu mult mai intense si
puternice ale realitatii, si este modul in care autorul reuseste sa prezinte multiplele straturi din
viata subcontinentului indian. (Ray 2006)

Chair naratorul, Saleem, afirma ca istoria se termina in fantezie, fantezia fiind

modul prin care acesta reuseste da desluseasca ceea ce este ascuns in propria-i biografie.
(Rushdie, Midnight's Children 1981)
In Imaginary Homelands, Rushdie exprima legatura pe care el o vede intre memoria
unei persoane si istorie. In opinia sa, o creatie precum acest roman reprezinta o versiune a
istoriei asa cum este ea perceputa de unul din personaje. Autorul creeaza in acest fel fictiuni si
imaginary homelands in locul oraselor reale. (Rushdie, Imaginary Homelands: Essays and
Criticism 1991)
In acelasi timp autorul priveste trecutul ca fiind asemuindu-l cu broken mirrors
prezentand franturi din ceea ce este intregul trecutului. (Rushdie, Imaginary Homelands:
Essays and Criticism 1991)
Distorsiunea temporala este o alta caracteristica a romanelor postmoderne si, implicit,
al romanului lui Rushdie. Naratiunea nu este prezentata in mod linear, ci este fragmentata,
naratorul osciland intre trecut, prezent si viitor.
Distorsiunea timpului este legata de viziunea lui Rushdie, accentul in roman nu cade
pe continuitatea si pe cronologia naturala a evenimentelor, ci pe relevanta si impctul lor
asupra fiecarui personaj in parte. Astfel, salturile intre prezent si trecut sunt frecvente.
Nu exista doar o fragmentare a timpului ci si a evenimentelor, naratorul prezentand
doar evenimentele ce au relevanta pentru el ca individ.
Debutul romanului surprinde narcisismul lui Saleem si felul in care acesta se simte si
considera ca este centrul universului. Pe parcursul romanului, acesta descopera ca este, de
fapt, doar o victima a istoriei si ca nu detine puterea de a isi controla viata. Din acest motiv,
el recurge la fantastic pentru a reusi sa isi gaseasca radacinile. (Ray 2006)
In Errata, Rushdie ofera o explicatie pentru acest lucru, si anume, dorinta sa de a da
un indiciu cititorului ca ceea ce citeste nu este o istorie reala ci una construita din amintiri.
Greselile pe care cititorul romanului le poate remarca sunt menite sa dea putere naratorului,
lui Saleem, sa isi construiasca o istorie proprie, una care sa ii reflecte propria-i viata.
(Rushdie, Imaginary Homelands: Essays and Criticism 1991)
Realismul magic reprezinta includerea de elemente suprarealiste, fantastice,
distorsiuni in prezentarea timpului, intrigi construite intr-un mod labirintic, toate imbinate cu
prezentarea realistica a evenimentelor.
Elementele fantastice continute in naratiunea lui Saleem aduc aminte de traditiile si
legendele Indiei vechi. Realismul magic face, astfel, legatura intre India veche si cea Noua,
independenta, intre cultura unitara a Indiei si multiculturalitatea recenta.
9

Ca si in alte romane postmoderniste, in Midnights children magia este un mijloc de

a face lumina asupra evenimentelor uneori incetosate ale realitatii, fiecare moment marcant al
istoriei prezentate este redat printr-un cadru magic. Miscarea Quit indiana, de la 1942, este un
exemplu in acest sens, naratorul prezentand-o, cu mult umor, ca pe o epidemie de optimism:
It seems that in the late summer of that year my grandfather, Doctor Aadam Aziz,
contracted a highly dangerous form of optimism...He was by no means alone, because,
despite strenuous efforts by authorities to stamp it out, this virulent disease had been breaking
out all over India that year (Rushdie, Midnight's Children 1981)
Toate aceste trasaturi fac din Midnights children un roman postmodern. Rushdie
utilizeaza majoritatea tehnicilor regasite in operele postmoderniste pentru a ilustra propria-i
perspectiva asupra istoriei Indiei.

2.3 Arta narativa

Naratiunea este tehnica utilizata cel mai frecvent in Midnights children. Naratiunea
este prezentata la persoana I de catre un narator omniscient, Saleem.
Rushdie justifica aceasta alegere prin faptul ca, permitand existenta unui singur
narator, si acela omniscient, ofera un indiciu cititorului cu privire la veridicitatea
intamplarilor. Cititorul poate cu usurinta deveni constient de subiectivismul naratiunii, Saleem
fiind singura sursa de cunoastere in roman, singurul ghid pe care cititorul il are in
descoperirea istoriei. (Rushdie, Imaginary Homelands: Essays and Criticism 1991)
Rushdie evidentiaza subiectivismul nu doar prin naratiunea de acest timp ci si prin
discursul naratorului care afirma ca text is a fabric si Does one error invalidate the entire
fabric, afirmand ulterior ca istoria, spre deosebire de individ, coase cu mult mai multa
usurinta evenimentele . (Rushdie, Midnight's Children 1981)
Se atrage astfel atentia cititorului ca evenimentele prezentate se bazeaza doar pe
memoria lui Saleem si sunt din aceasta cauza supuse erorii.
Memoria si felul in care aceasta influenteaza firul narativ este un aspect care il
fascineaza pe Rushdie, acesta relatand in Errata cum, desi nu fusese prezent in momentul
unor lupte la granita Indiei, avea memoria acelor evenimente. (Rushdie, Imaginary
Homelands: Essays and Criticism 1991)
Aceasta justifica folosirea lui Saleem ca narator principal si arata cum istoria se poate
modifica prin memoria individului, lucru care se intampla si cu naratorul acestui roman. In
acelasi timp acesta este explicatia pentru care fantasticul este imbinat cu realul in roman.
Insasi lipsa de veridicitate a faptelor este cea care da individualitatea si identitatea istorisirii.
Romanul este, astfel, o istorie a lui Saleem si nu a Indiei reale.
Memoria joaca un rol foarte important in roman. Saleem isi recapata propria memorie
prin amintirea lui Parvati, bazandu-se pe memoria ei.
Naratiunea pune accentul pe relevanta evenimentelor in viata personajelor. Din acest
motiv, cronologia exacta isi pierde importanta si ceea ce ramane de spus nu este momentul
exact, ci ce anume s-a intamplat. Acest motiv sta la baza neconcordantei intre date si

evenimente ecxistanta pe tot parcursul romanului si Gandhi va continua sa moara la momentul

nepotrivit in India lui Saleem. (Rushdie, Midnight's Children 1981)
Naratiunea din Midnights children aduce aminte de povestirile orale, precum 1001
de nopti. Naratiunea orala este, insa, singurul mod prin care autorul poate sa stapaneasca
multiplele intrigi si intamplari, amintirile si ale evenimente episodice. O scriere cronologica ar
fi dus la erori si omisiuni. (Cundy 1996)
Dupa cum descrie el insusi, Saleem este handcuffed to history si in acest fel
naratiunea sa e paralela cu istoria Indiei. Paralela alterneaza, insa, intre prezent, trecut si
viitor. El prezinta evenimentele trecute, se intoarce in prezentul in care ii povesteste Padmei si
anticipeaza viitorul prin siguranta pe carte o are asupra felului si momentului in care va muri,
distrus in mii de bucati, in ziua aniversarii sale si a Indiei independente.
The naratee este persoana careia i se nareaza, in unele opere aceste fiind descris in
mod explicit, in altele sunt greu de identificat clar iar in altele pot fi chiar personaje ale
naratiunii.
In Midnights children este persoana caruia Saleem ii nareaza. Rushdie construind
un cadru in care personajul spune o poveste, o poveste pe care Padma nu o poate citi.
(Raichandani 2014)
Padma, iubita lui Saleem, este cea care asculta povestea. Totusi, ea nu este o
ascultatoare pasiva, ci intervine pe parcursul relatarii pentru a critica felul in care Saleem isi
spune povestea. In multe instante aceasta il tachineaza cu privire la felul ineficient in care el
relateaza.
Pe de alta parte, Padma face parte din clasa muncitoare, lucru diferit de Saleem,
aceasta diferenta dintre ei este un mod prin care Rushdie face o apropiere a claselor. Tot clasa,
este cea care ii da Padmei vocea sa unica si critica, ea dovedind o libertate in expresie si o
sinceritate in criticile pe care i le aduce lui Saleem.
In acelasi timp, Padma poate fi privita ca o personificare a cititorului. Saleem isi
adapteaza in multe instante povestirea, o modifica si o altereaza pentru a o mentine interesata
pe Padma, pentru a mentine captivat auditoriul.
Padma este un simbol al clasei indiene mai putin educate si din acest motiv, Saleem
trebuie sa isi adapteze povestea si sa se departeze de stilul unui roman traditional. Istoria reala
nu ar putea sa o tina captivata in modul in care o face aceasta poveste fantastica inspirata din
real. (Raichandani 2014)

Capitolul III, Religie si Magie

3.1 Mituri si simboluri

Cum in romanul Midnights children realul se immbina cu fantasticul este firesc ca

acesta sa contina o multitudine de legende, mituri si simboluri ce contribuie la realizarea
genului realismului magic.
Inca de la inceputul romanului, naratorul face aluzie la binecunoscutele povesti ale
Scheherezadei in 1001 de nopti
Legendele sunt frecvente in acest roman, fiind prin definitie niste naratiuni ce au la
baza un continut istoric. Pe tot parcursul romanului se aminteste de elemente istorice din
cultura indiana.
Saleem, in naratiunea sa, aminteste frecvent de figuri istorice precum Indira Gandhi
sau profeti islamici precum Muhammad si Ibn Sina.
Rushdie si-a exprimat in multiple randuri parearea sa legata de includerea fantasticului
in roman, afirmand ca lumea contemporana trebuie prezentata prin intermediul fantasticului si
ca modul traditional de a relata o anumita realitate este unul reductionist in lipsa unor
elemente fantastice. (Rushdie, Imaginary Homelands: Essays and Criticism 1991)
In multiple situatii pe parcursul romanului Saleem utilizeaza expresia de once upon a
time. Acest lucru este pe de-o parte un mod de a aminti de povestile si pildele clasice, si, pe
de alta parte, de a atrage atentia cititorului asupra caracterului fanstastic al naratiunii.
Saleem nu aminteste doar de povesti si legende clasice indiene ci si de alte scrieri
fantastice din lumea moderna precum benzile desenata cu Batman sau Superman, punand
aceste personaje laolalta cu personaje precum Sinbad si Hatim Tai ale lumii indiene. Aceasta
este o alta modalitate prin care autorul face o legatura intre lumea clasica indiana si cea
contemporana si multiculturala.
Aceste personaje fantastice sunt cele care il ajuta pe Saleem sa evadeze din problemele
care il macina. Saleem isi imagineaza ca este Alladin din Alladin si lampa fermecata in
situatiile in care colegii de la scoala il ridiculizeaza.

Astfel, cum pentru Saleem fantasticul devine o evadare, la fel si pentru cititor
realitatea indiana prezentata in roman reprezinta perspectiva noua prin care poate sa priveasca
evenimentele din India postcoloniala.
Romanul nu cuprinde doar mituri si legende, Saleem introducand in naratiunea sa
personaje sau locuri variate care nu sunt doar indiene. Intr-o aceeasi propozitie el aminteste de
doua locuri, unul grecesc, muntele Olimp, si altul hindus, Kailash:
(...)three-storey homes of gods standing on a two-storey Olympus, a stunted Kailash!
(Rushdie, Midnight's Children 1981)
Vorbind despre Homi si Lila, doua personaje din roman, autorul utilizeaza o
multitudine de cupluri din mituri si povesti multi culturale precum Romeo si Julieta, Majnu si
Laila din Orientul Mijlociu, ba chiar Spencer Tracy si Katherine Hepburn ce apartin scenei
Hollywoodiene, atat de draga in India.
Saleem povestind intamplari din perioada in care era elev se decrie ca fiind mildmannered Clark Kent protecting his secret identity. Clark Kent este alter-egoul lui Superman.
In acelasi timp, servitorii care sterg praful de pe vaze il fac sa si-l aduca aminte pe Ali Baba si
cei 60 de hoti stand ascunsi in urne.
Aceasta combinatie de mituri moderne si traditionale, indiene si de alta nationalitate,
sunt elemente ce unesc in cadrul romanului noul de vechi, realul de fantezie.
Povestile si fantasticul nu sunt doar prezentate ca facnd parte din real. Istoria relatata
este in sine fantastica. Biografia lui Saleem este una ce nu apartine realului prin multiple
trasaturi precum puterile magice pe care Saleem si ceilalti copii ai noptii le poseda.
Pe de alta parte, imaginarul este construit chiar de unele din personaje care isi
reinventeaza trecutul sau puterile. Un astfel de exemplu este cel al lui Ahmed Aziz, tatal lui
Saleem, care, dorind sa isi impresioneze interlocutorul declara ca face parte dintr-o familie
distinsa si ca prin vene ii curge sange roial de Mughal:
Actually, old chap, ours is a pretty distinguished family, too (Rushdie, Midnight's
Children 1981)
Ritualul de spunere al povestilor este prezentat ca fiind foarte important in roman. In
copilarie, tatal lui Saleem obisnuia sa ii povesteasa istorisiri fantastice, de aventura. Odata cu
maturizarea lui Saleem si decaderea tatalui sau, povestile raman rare si chiar si acelea isi pierd
farmecul din copilarie.
Cu aceasta ocazie, cititorul poate descoperi ce anume face, in viziunea lui Rushdie ca
o poveste sa fie captivanta si interesanta pentru cititor sau cel care o asculta. Saleem relateaza

ca desi povestile spuse de tatal sau nu isi pierdusera elementele fantastice, farmecul lor
disparuse.
Astfel, nu doar elementele fantastice fac dintr-o poveste o poveste magica. In viziunea
lui Rushdie acest lucru se intampla in momentul in care fantasticul devine o arta.
Their subject-matter was still the same, princes goblins flying horses and adventures
in magic lands, but in his perfunctory voice we could hear the creaks and groans of a
rustling, decayed imagination (Rushdie, Midnight's Children 1981)
Mitologia are un loc important in roman, autorul imbinand elemente variate apartinand
mitologiilor indiene, grecesti, sau islamice, facandu-se frecvent referire la personaje precum
Shiva din mitologia hindusa sau Leander din mitologia greaca.
Exista multiple obiecte incarcate de simbolistica in roman. Vom vorbi in continuare
despre cateva dintre acestea.
Scuipatoarea(the spitoon) este un obiect simbolic ce apare intr-o multituine de instante
in roman. Ne este prezentata pentru prima oara ca fiind parte din zestrea pe care Amina o
primeste de la Rani. Ulterior, acest obiect il loveste pe Saleem in cap in timpul unui raid
aerian si este cauza pentru care acesta isi pierde memoria.
Cu toate ca Saleem nu isi poate aminti legatura dintre acest obiect si familia sa, el
continua sa il pretuiasca ca fiind o parte importanta din trecutul sau. Din nefericire obiectul
este distrus odata cu sterilizarea ghetoului.
Nu este o coincidenta ca Scuipatoarea ramane singura legatura dintre Saleem si
trecutul sau. In fapt, aceste obiecte aduc aminte de trecutul mai indepartat al Indiei in care
batranii, in timp ce spuneau povesti copiilor pe strada isi scuipau sucul de betel in aceste
obiecte.
Acest simbol este folosit de Rushdie pentru a lega indirect trecutul de prezent, istoria
de trecutul personajului, in acelasi timp amintind de arta spusului de povesti.
Nasul si genunchii sunt si ele simboluri ce se repeta in roman. In primul rand in
prezicerea data inainte de nasterea lui Saleem si a lui Shiva, clarvazatorul spune ca vede
genunchi si un nas. (Rushdie, Midnight's Children 1981) Acestea erau, desigur, puterile
magice cu care baietii urmau sa fie inzestrati.
Pe de alta parte, nasul si genunchii apar si pentru a lega istoria personala a lui Saleem
de cea a bunicului sau Aadam, contribuind, astfel, la conturarea identitatii lui Saleem. Aadam
Se indragosteste de sotia sa vazand-o doar ca o mica frantura prin gaura din cearceaf,
poate din acest motiv dragoste lor nu ajunge niciodata sa aiba o structura unitara.

In acelasi fel, Amina, fiica lor, incearca sa se indragosteasca de sotul ei, insa si
dragostea ei este fragmentata.
Ambele iubiri nu isi ating niciodata potentialul si amandoua raman la stadiul de
fragmente de dragoste. Gaura din cearceaf reprezinta o modalitate de a descoperi, o poarta
catre dragoste, dar, in acelasi timp, restul cearceafului este ceea ce tine in loc iubirea din a isi
urma cursul natural.
Cearceaful gaurit apare si in povestea Jamillei, sora lui Saleem, aceasta devenind
cantareata si luand decizia sa isi acopere tot corpul in incercarea de a isi pastra puritatea. Ea
isi lasa doar buzele descoperite.
In acest fel, persoana ei este redusa la talentul ei, insa din aceasta cauza ea nu poate
deveni niciodata o persoana completa. Valul o separa de restul lumii si nu ii permite acesteia
sa accepte contactul cu altii.
Pe intreg parcursul romanului exista o multitudine de motive inspirate din ritualuri
mitice precum cel al mortificarii, al invigorarii, al jubilatiei, al mortii si al intoarcerii.
(VISWANATHAN 2007)
Ritualul mortificarii este unul caracteristic traditiei hinduse, desprins din natura care la
sfarsitul anului se afla intr-o stare din care animatia lipseste si nu se stie daca va reveni.
(VISWANATHAN 2007)
La fel ca in acest ritual, Saleem si celelalte personaje trec pe parcursul romanului prin
stari ce aduc aminte de acest ritual, stari ce asemanator naturii inainte de renastere sunt
deteriorate, oprite din evolutie, in care personajele isi pierd puterea.
Astfel de exemple sunt pierderea puterilor de catre Saleem, bolile lui Ahmed, infarctul
si senilitatea de care sufera pana la sfarsitul romanului, pierderea de catre Saleem a conducerii
Conferintei Copiilor Noptii.
Acest motiv nu se rezuma doar la personaje, ci si la India, aflata in conflicte politice ce
ii distrug puterile, despre care nu se stie cand se vor termina.
Mitul invigorarii se refera la starea ce urmeaza mortificarii, in care totul capata viata
din nou, acest lucrtu fiind mentionat chiar de Saleem care spune ca, atunci cand unele lucruri
se termina, altele incep. (ibid)
Something was fading in Saleem and something was being born spune el referinduse la felul in care furia ia nastere din nedreptatea altora.
Motivul jubilatiei se regaseste in multiplele instante in care ne sunt prezentate
momente de celebrare, pornind de la celebrarea zilei de Independenta si a nasterii lui Saleem,

dar si alte motive de sarbatoare precum nunta lui Saleem sau reuniunea lui Saleem cu bona sa
Mary. (ibid)
Moartea si intoarcerea reprezinta motive regasite frecvent in orice opera. In
Midnights children multe dintre personaje precum Parvati, familia lui Salem, colegi de-ai
sai, sufera morti violente si nu au parte de morti naturale. Chiar si Saleem isi anunta sfarsitul
spunand ca se va dezintregra in mii de bucati.
Chiar si pierderea puterilor lui Saleem poate fi privita ca pe o moarte, in acest caz fiind
vorba de moartea a ceea ce este fantastic in personajul lui.
Motivul intoarcerii sau al renasterii completeaza romanul, intreaga opera avand un
aspect circular. Intoarcerea lui Saleem in Bombay, orasul sau natal, reintalnirea cu Mary;
intoarcerea lui Aziz in Kashmir, totul fiind completat cu mariajul lui Saleem cu Parvati, acest
ultim eveniment fiind, totodata o intoarcere la viata reala, cea din afara naratiunii prezentate.

Concluzii

De-a lungul timpului, Copiii din miez de noapte i-a pstrat poziia n topul literar i
a dispus de atenia multor critici la nivel internaional. Articolul 1.1. prezint prerile criticilor
pornind din 1981, de la Clark Blaise, pn aproape de zilele noastre, n 2007, prezentate n
articolele scrise de Nadine Vladescu i Elena Craovan, mari admiratoare ale lucrrii lui
Salman Rushdie.
-Indiferent de ani sau de naionalitate, din 1981 i pn n 2007, prerile criticilor
rmn n mare parte aceleai, de apreciere asupra lucrrii i asupra autorului;
-Comparaia cu alte opere literare consacrate nu face dect s confirme c merit s
dm atenie unui autor a crui imaginaie nu are limite.
Articolul 1.2 reprezinta o scurta incursiune in actiunea romanului si prezentarea
evenimentelor majore ce definesc opera si in acelasi timp viata personajului principal.
Articolul 1.3 prezinta rolul pe care istoria il ocupa in cadrul acestui roman si felul in
care autorul inglobeaza realul istoric in viata personajului principal.
Midnights children este dificil de incadrat, dar multi critici sunt de acord ca
romanul este o istoriografie metafantastica. Romanul prezinta doua planuri ce se intretaie
frecvent pe parcursul naratiunii si care se explica unul pe celalalt.
Pe de-o parte putem discuta de istoria prezentata in roman, istoria Indiei
postcolonialiste si evenimentele si personajele ce au condus la acest moment, pe de alta parte
ne este prezentata povestea lui Saleem, insusi naratorul care se naste la ceasul in care India
devine independenta.
9

Descoperind planul istoric al romanului cititoarul descopera totodata istoria lui

Saleem, biografia sa. In acelasi timp, prin naratiunea pe care o realizeaza Saleem acesta isi
redescopera trecutului si isi reconstruieste biografia.
Relatia cu identitatea istorica permite naratorului, care este totodata si personaj
principal sa isi inteleaga identitatea. Aceasta identitate nu poate fi descoperita decat printr-o
raportare constanta la ceea ce se intampla in istoria locului in care acesta se naste.
Cu toate astea, istoria pe care Rushdie o prezinta in Midnights children este una
care divagheaza de la evenimentele reale. Autorul isi ia permisiunea de a schimba date si
evenimente.
Explicatia pentru acest lucru este una simpla, prezentata si de Rushdie in multiple
interviuri si esee, si anume, departarea de ceea ce este real permite autorului si implicit
personajelor sa prezinte istoria dintr-o perspectiva propria, sa isi prezinte istoria si biografia.
Continutul istoric prezentat in aceasta maniera permite cititorului sa aiba o mai mare
intelegere asupra evenimentelor si a felului in care personajele sau autorul vad acele
evenimente.
Articolul 2.1 prezinta tehnica Realismului magic, frecvent intalnita in romanele
postmoderne
In afara de alterarea, intr-un sens pozitiv, a evenimentelor, autorul face apel la o alta
tehnica, aceea a realismului magic. Realismul magic, la fel ca si imbinarea istoriei unei tari cu
cea a unui personaj, are rolul de a lasa libertate autorului si implicit naratorului sa isi spuna
povestea proprie.
In felul acesta, introducand elemente fantastice intr-un cadru real, perspectiva devine
una mai profunda, mai intensa decat in creatiile traditionale. Realismulm magic desparte
creatia de cele traditionale si permite inclusiv cititorul o intelegere mai ampla a
evenimentelor.
In acelasi timp, prin realismul magic, Saleem reuseste sa ofere Padmei, celei careia ii
nareaza, dar si cititorului, o versiune personala si puternic subiectiva a intamplarilor pe care
acesta le prezinta.
Realismul magic este o tehnica regasita frecvent in creatii epice postcolonialiste
precum Midnights children. Acest lucru este datorat faptului ca magia si fantasticul permit
autorilor precum Rushdie se prezinte o alta versiune a istoriei, o istorie a lor, o viziune a lor,
deosebit de istoria reala. In acest fel celor cuceriti li se da o voce si capacitatea de a isi spune
povestea.
9

Articolul 2.2 prezinta trasaturile postmoderniste ale romanului.

Midnights children nu este doar un roman postcolonialist. El se incadreaza in
categoria romanelor postmoderne si contine o varietate de trasaturi definitorii ale scrierilor
post moderne.
Astfel, intregul roman, la fel ca si altele postmoderne, poate fi privit ca o alegorie.
Fabulatia este o tehnica frecvent folosita facand parte din realismul magic. Elementele si
evenmentele reale se imbina cu cele fantastice.
Aceasta imbinare nu indeparteaza in mod necesar romanul de ceea ce este real, ci da
posibilitatea unei intelegeri mai clare a realului.
Umorul si satira, si ele trasaturi postmoderniste, se regasesc pe intreg parcursul
romanului.
Totodata, fragmentarea naratiunii si distorsiunea timpului, caracteristice romanelor
postmoderniste, sunt folosite de Rushdie pe tot parcursul romanului. Accentul in roman nu
cade pe timpul si ordinea cronologica a evenimentelor ci pe ceea ce se intampla si impactul pe
care fiecare intamplare il are asupra personajului principal sau celorlalte personaje.
Articolul 2.3 vorbeste despre tehnica narativa utilizata
Pentru naratiune, Rushdie face apel la un narator omniscient. Diferit fata de
majoritatea romanelor cu narator omniscient este ce, in Midnights children naratiunea este
la persoana I.
Acest lucru este posibil datorita introducerii in roman al fantasticului. Saleem,
personaj principal si narator, este inzestrat cu puteri supranaturale, la inceputul romanului
considerandu-se centrul universului si putand citi gandurile celorlalti. Astfel, si naratiunea
prezentata contine elemente greu de stiut de un singur individ.
Departarea de scrierea traditionala si introducerea fantasticului si a realismului magic
sunt elementele care permit naratorului sa atinga si sa cunoasca intreaga varietate de straturi
ce compune povestea prezentata.
Capitolul III trece in revista varietatea de elementa fantastice, mituri si simboluri
regasite in cuprinsul operei
Fiind o metafictiune, romanul include o mutitudine de elemente mitice si fantastice si
face apel la mituri, simboluri, locuri si personaje, ce apartin atat culturii indiene, dar si altor

culturi. Simbolistica este un lucru important in opera lui Rushdie si acest lucru este usor de
remarcat si in Midnights children.
In Midnights children Salman Rushdie incearca sa cuprinda o parte, poate cea mai
importanta pentru el, din istoria intregului subcontinent indian, in acelasi timp incercand sa
evidentieze indentitatea fiecarei culturi si diversitati geografice.
Romanul reprezinta o lectura vasta, ce doreste sa examineze cultura si caracteristicile
Indiei independente, postcolonialiste.
Rushdie, originar din India, dar educat in Marea Britanie, prezinta romanul din
perspectiva aceasta, o perspectiva ce incearca sa inglobeze doua viziuni, una a indianului
originar, alta a indianului vesticizat.
Tocmai din acest motiv, autorul face apel la fantastic. Fantastic este cel care leaga cele
doua viziuni si permite romancierului sa isi prezinte perspectiva.

Works Cited
Abu Shahid , Abdullah . 2014. "Salman Rushdies Midnights Children: Connection between
Magical Realism and Postcolonial Issues ." International Journal of English and
Education.
Blaise, Clark. 1981. "A Novel on Indias Coming of Age." The New York Times.
Bowers, M. A. 2004. Magic(al) Realism. London and New York: Routledge.
Crasovan, Elena. 2009. "Salman Rushdie, scriitorul canonic i canoanele scriitorului."
Dilemateca.
Cundy, Catherine. 1996. Salman Rushdie . Manchester University Press.
Durix, J. 1985. "Magic Realism in Midnights Children." Commonwealth 57-63.
Klages, Mary. n.d. "Postmodernism." Bdavetian. Accessed 02 2015.
http://www.bdavetian.com/Postmodernism.html.
n.d. Magic Realism. Accessed 01 2015. http://en.wikipedia.org/wiki/Magic_realism.
Raichandani, Komal. 2014. "ROLE OF NATI OR NARRATEE IN RUSHDIES
MIDNIGHTS CHILDREN." Abhinav National Monthly Refereed Journal of
Research in Arts&Education.
Ray, Kumar Mohit. 2006. Rushie, Salman. New Delhi: Atlantic Publishers and Distributors.
Rushdie, Salman, interview by John Haffenden. 1983. Interview by John Haffenden
9

. 1991. Imaginary Homelands: Essays and Criticism. London: Granta and Penguin Books.
. 1981. Midnight's Children. London: Picador.
Sharma, Ramen. 2011. "Common Themes and Techniques of Postmodern." International
Journal of Educational Planning & Administration. 189-198.
Veyne , Paul. 1971. Comment on crit l'histoire. Paris: Seuil.
VISWANATHAN, Uma. 2007. "POLYPHONY IN MIDNIGHTS CHILDREN." PSGRADUAO EM LETRAS/INGLS E LITERATURA.
Vladescu , Nadine. 2009. "Sub semnul dublului Salman Rushdie: portretul unui vrjitor."
Dilemateca.
D.M. Fletcher, Reading Rushdie: Perspectives on the fiction of Salman Rushdie,
editura Polirom. Amsterdam-Atalanta. 1994.
Linda Autcheon, A poetics of post-modernism: history, theory, fiction., New York,
1988. Salman Rushdie, Copiii din miez de noapte,ediia a III-a, Bucureti, 2013.
Neil Ten Kortennar, Midnights Children an Alegory of History,
Ariel: A Review of International English Literature, 1995.
Nadine Vladescu, Sub semnul dublului - Salman Rushdie: portretul unui vrjitor,
Dilemateca 2009.
Elena Crasovan, Salman Rushdie, scriitorul canonic si canoanele scriitorului,
Dilemateca 2009.
Clark Blaise, A novel of Indias coming of age, The New York Times: Book review
desk,1981,disponibil:
http://www.nytimes.com/books/98/12/06/specials/rushdie-children.html,
(pagin consultat la 3 Ianuarie 2015).
Robert Towers, On the Indian world mountain, The New York review of books,
1981,disponibil:
http://www.nybooks.com/articles/archives/1981/sep/24/on-the-indian-world-mountain/,
(pagin consultat la 29 Decembrie 2014).
Salman Rushdie interview for The Paris Review, disponibil:
http://www.theparisreview.org/interviews/5531/the-art-of-fiction-no-186-salman-rushdie,
(pagin consultat la 29 Decembrie 2014).
Midnights Children is the right winner, disponibil:
http://www.theguardian.com/books/booksblog/2008/jul/10/bestofbooker, (pagin consultat la
3 Ianuarie 2015).

Midnights Children, disponibil la: http://www.salman-rushdie.com/blog/midnightschildren/, (pagin consultat la 30 Decembrie 2014).

Sir Salman Rushdie in dialog with Marius Constantinescu, nregistrare din interviul
acordat de Salman Rushdie pentru TVR, 2014, disponibil la :http://www.tvr.ro/sir-salmanrushdie-invitatul-lui-marius-constantinescu-la-tvr-1_3039.html#view,
(pagin consultat la 5 Ianuarie 2015)

10