ADITIVII ALIMENTARI

Este vorba de substane ce se folosesc la prepararea unor produse alimentare n scopul

ameliorrii calitii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii mai avansate
de prelucrate.
Clasificare - dup natura lor aditivii alimentari pot fi naturali sau sintetici. Dup
motivul ce a determinat utilizarea lor, aditivii alimentari pot fi: colorani; conservani;
antioxidani, acidifiani; ageni de gelificare, stabilizatori; emulsificatori; antispumani;
ageni de afnare, antiaglomerani; aromatizani; ndulcitori; enzime; umectani; substane
suport.
Efectele folosirii aditivilor alimentari asupra sntii populaiei
Statisticile actuale identific folosirea aditivilor alimentari drept a treia cauz a
mortalitii dup consumul de droguri i accidentele de circulaie. Aditivii alimentari
aflai n uz trebuie testai i analizai toxicologic. Ei vor fi ulterior monitorizai i
reevaluai n conformitate cu schimbarea condiiilor de utilizare i cu noile date
tiinifice. Motivaia folosirii aditivilor nu trebuie s fie legat de avantajele economice ci
de :
-obinerea unor produse de calitate;
-producerea unor ingredieni necesari persoanelor cu probleme de sntate;
-creterea calitii i stabilitii alimentelor;
-facilitarea producerii, tratrii, stocrii produselor alimentare.
Cantitatea accentabil pentru o persoan pe zi reprezint cantitatea de aditiv raportat la
un kilogram de greutate corporal ce poate fi consumat zilnic fr risc pentru starea de
sntate.
Aditivi alimentari cu efecte nocive dovedite
Prezentm doar cteva exemple de aditivi alimentari ce a au efecte nocive dovedite:
-aspartam - perturb homeostazia mediului intern, se asociaz cu apariia tumorilor
cerebrale, retardul mental, sindromul de oboseal cronic;
-glutamatul monosodic ( buctria chinezeasc) - tulburri de comportament, dureri
abdominale, diaree, sindromul colonului iritabil;
-zaharina - se asociaz cu declanarea neoplasmului gastric;
-sulfiii ( folositi n vinificaie, la conservarea fructelor) - se asociaz cu posibilitatea
declanrii unor reacii alergice severe.