Cursul nr.

10
SINDROMUL BRONSITIC BRONSITELE
1.

BRONSITA ACUTA

Definitie:
Inflamatia acuta a mucoasei bronsice exprimata clinic prin tuse cu expectoratie mucoasa sau
muco-purulenta.
Etiologie:
Factori infectiosi virusuri, bacterii
Factori fizico-climatici umezeala, curenti de aer, temperaturi scazute
Factori alergici fum, praf, mucegai
Factori chimici agenti chimici iritanti pe mucoasa respiratorie
Tablou clinic:
1.
perioada de debut ( de cruditate ) inflamatia mucoasei cailor
aeriene superioare (CAS)
febra moderata
frison, cefalee
astenie
mialgii, dureri toracice
stranut
rinoree
afectarea traheei se traduce clinic printr-o senzatie de arsura retrosternala si tuse seaca
tusea se declanseaza la cele mai mici eforturi, chiar si la vorbire
2.
perioada de stare (de coctiune)
tuse cu expectoratie mucoasa sau muco-purulenta
febra, frisonul, cefaleea dispar
ex clinic raluri romflante si sibilante la ascultatia pulmonara
Boala dureaza 7-10 zile.
Tablou paraclinic:
markerii inflamatiei acute cresc in sange VSH, fibrinogen, leucocitoza cu neutrofilie
ex sputei flora microbiana mixta
ex radiologic toracic normal
Tratament:
1.
igieno-dietetic repaus fizic, camera bine aerisita cu temperatura ambientala 19-21gr,
atmosfera umidifiata, regim alimentar bogat in lichide si vitamine vit C!
2.
Medicamentos
Antipiretice Paracetamol, Novocalmin, Algocalmin, Aspirina
Antalgice - Ketonal
Antitusive in perioada de cruditate codeina fosfat ( Codenal), Dextrometorfan
( Rofedex, Tussin), Fenspiridum ( Eurespal), Stodal
Expectorante si fluidifiante ale expectoratiei Ambroxol ( Mucosin, Flavamed),
Erdomed, Bromhexin, Prospan, Acetilcisteina (ACC), Carbocisteina ( Fluidol, Humex,
Rhinatiol)

Antiboticele se folosesc cand starea generala se mentine influentata, expectoratia are

caracter muco-purulent sau purulent, febra persista
Ampicilina, Amoxicilina, Augmentin,
cefalosporine ceclor, ceclodyne, cedax
chinolone ciprofloxacin, moxifloxacin ( Avelox)
sulfamide Biseptol
Daca exista o componenta spastica exprimata clinic prin dispnee se administreaza
bronhodilatatoare:
1.
metilxantine Aminofilina (MIOFILIN), Teofilina ( Teotard)
2.
beta2 simpaticomimetice salbutamol, salmeterol
3.
corticoizi prednison, dexametazona
daca presiunea arteriala a oxigenului scade sub 55mmHg se instituie oxigenoterapie
2.BRONSITA CRONICA
Definitie:
Inflamatia cronica a mucoasei bronsice exprimata clinic prin hipersecretie de mucus care
produce tuse cu expectoratie 3LUNI PE AN, 2 ANI CONSECUTIV.
Etiologie :
1.
FUMATUL
2.
Factori infectiosi
3. Toxice profesionale pulberi, praf, scame
4. Alergeni polen, mucegai
5.
Conditii socio-economice ( locuinte insalubre, fara caldura, curenti de aer, egrasie)
Tablou clinic:
1.
Debut insidios prin tuse cu expectoratie , dispnee, astenie,
2.
Perioada de stare tuse cu expectoratie, dispnee, durere la baza toracelui prin
suprasolicitarea musculaturii respiratorii
3.
In perioadele de acutizare apare febra , expectoratia devine purulenta, dispneea se
accentueaza
Examenul clinic arata:
Torace globulos
Scaderea transmiterii vibratiilor vocale
Sonoritate pulmonara normala sau crescuta
Murmur vezicular accentuat
Raluri romflante si sibilante pe ambele arii pulmonare
Tablou paraclinic:
In sange leucocitoza cu neutrofilie
Examenul bacteriologic al sputei flora microbiana in perioada de acutizare,
Radiologic desen pulmonar accentuat
Tratament:
Igieni-dietetic: SUPRIMAREA FUMATULUI, indepartarea factorilor alergizanti,
schimbarea locului de munca (alergeni profesionali), evitarea aglomeratiilor, vaccin antigripal
sezonier, evitarea frigului, a locurilor umede si racoroase

1.
2.
3.

Medicamentos:
Expectorante si fluidifiante ale expectoratiei
Bronhodilatatoare
Antibiotice in perioadele de acutizare

SINDROMUL DE CONDENSARE PULMONARA PNEUMONIILE

Definitie:
Pneumonia reprezinta inflamatia parenchimului pulmonar localizata la nivel lobar sau segmentar.
Etiologie:
Factori microbieni bacterii, virusuri
Clinic sindrom de condensare pulmonara
Scaderea sonoritatii pulmonare
Scaderea murmurului vezicular
Cresterea transmisiei vibratiilor vocale in zona respectiva
Perceperea de raluri crepitante in focar
Patogenie:
1.
Agentul patogen patrunde pe cale aeriana sau sangvina la nivelul lobulilor pulmonari,
excita neuroreceptorii din peretii alveolari, determina cresterea permeabilitatii capilarelor cu
trecerea PMN si Lymfocite in spatiile aeriene
2.
Faza de congestie ( Hepatizatie rosie) ca urmare a conflictului agent patogen PMN se
acumuleaza o cantitate de exudat la nivelul alveolelor care duce la disparitia aerului din alveole
si la condensare pulmonara
3.
Faza de hepatizatie cenusie exudatul devine vascos, luand aspect purulent
4.
Faza de abcedare continutul zonei este eliminat la exterior
PNEUMONIA PNEUMOCOCICA
Agentul etiologic: pneumococul coc Gram +
Patogenie: boala este favorizata de expunerea la frig, umezeala, surmenaj, imunodepresie
Tablou clinic:
Debut brutal, cu frison unic, violent, 15-30min, urmat de ascensiune febrile 39-40gr, junghi
toracic, polipnee, tuse seaca
Perioada de stare apare la 5-6 ore dupa debut, tuse cu expectoratie ruginie, vascoasa, stare
generala influentata, febra mare, in platou, herpes naso-labial
Ex clinic sindrom de condensare pulmonara
Tablou paraclinic:
Ex sangelui sindrom paraclinic de inflamatie acuta

Ex sputei coloratia Gram coci Gram +, hematii, leucocite, celule alveolare

Rx toracic
1.
in perioada de stare - opacitate de forma triunghiulara cu varful in hil si baza la periferie,
omogena , de intensitate subcostala;
2.
In perioada de rezolutie aspect de tabla de sah
Evolutie:
Spre vindecare sub tratament
Spre complicatii pleurezii, pericardita, miocardita, endocardita, nefrita pneumococica
Tratament:
1.
Profilactic
Evitarea factorilor favorizanti de mediu frig, umezeala, expunere la pulberi
Evitarea aglomeratiilor in cursul epidemiilor virale la persoane cu risc crescut ( copii,
batrani, tarati alcoolici, diabetici, imunodeficienti)
Cresterea rezistentei organismului - vaccin antigripal sezonier
2.
Curativ
Igieno-dietetic: repaus la pat in cursul perioadei febrile si inca 3 zile dupa scaderea
temperaturii, camera bine aerisita, umidifiata, alimentatie lichida si semilichida, cu reluarea
treptata a alimentatiei pana la normal, vitaminoterapie
Medicamentos
A) Antibiotice
Amoxicilina, ampicilina, augmentin rezistenta sau reactii alergice Eritromicina sau
cefalosporine
Cefalosporine cefalexin, ceclor, cefuroxim
Chinolone - ciprofloxacin
Macrolide claritronicina
B) Antipiretice, antitusive sau expectorante si fluidifiante ale expectoratiei, antalgice
PNEUMONIA STAFILOCOCICA
Agentul etiologic: stafilococul coc gram +
Patogenie: infectia se produce pe cale aeriana, hematogena sau iatrogena. Aspectele particulare
ale pneumoniei stafiloccocice se datoreaza echipamentului enzimatic al acestuia enzima
coagulaza favorizeaza distructia tesutului pulmonar cu formare de microabcese.
Afecteaza copiii de varsta mica, batranii, persoane care au suferit de o boala anergica ( rujeola,
rubeola, varicela), tarati ( diabetici, alcoolici, cirotici, fumatori).
Tablou clinic:
1.
Perioada de debut - precedat de o infectie stafilococica cutanata localizata
ascensiune febrila lenta
transpiratii profuze
frisoane repetate
2.
Perioada de stare

febra
dispnee inspiratorie cu polipnee
cornaj, tiraj
cianoza (semne de insuficienta respiratorie)
clinic zone de condensare pulmonara diseminate pe toata aria pulmonara

Tablou paraclinic:
Ex sangelui: leucocitoza marcata cu neutrofilie, leucopenia este semn de gravitate maxima, cresc
markerii de inflamatie acuta, granulatii toxice in PMN
Rx toracic zone opace multiple diseminate pe suprafata pulmonara, de aspect neomogen,
rotunde, limite difuze, centrate de cavitati de aer PNEUMATOCELE
Evolutie:
vindecare sub tratament
pleurezie purulenta, piopneumotorax, metastaze septice
Tratament antibiotice si simptomatice
in cazul in care stafilococul este sensibil la penicilina se incepe cu Penicilina G inj asociat
cu Gentamicina sau Kanamicina
stafilococ rezistent la penicilina se administreaza Oxacilina, asociat cu Gentamicina sau
kanamicina
PNEUMONIILE VIRALE
Agentul etiologic virusuri respiratorii
Tablou clinic:
debut prin stranut, rinoree, raguseala, disfagie, dureri retrosternale, ascensiune termica
progresiva, cefalee, mialgii, astenie, inapetenta, greata si varsatura
per de stare febra mare, frisoane mici si repetate, transpiratii, tuse seaca, chinuitoare,
adenopatie laterocervicala
ex clinic zone de condensare pulmonara la baza hemitoracelui
Tablou paraclinic:
ex sangelui leucocitoza cu limfocitoza, VSH moderat accelerat
ex sputei neconcludent
Rx toracic zona opaca cu margini difuze de aspectul sticlei mate localizata hiliodiafragmatic
Tratament:
1.
profilactic
depistarea si izolarea bolnavilor
Evitarea aglomeratiilor in epidemii
Vaccinare antigripala
2 . curativ

Repaus la pat
Dieta lichida
Antipiretice, antalgice, antitusive
Pentru prevenirea suprainfectiei bacteriene se pot administra antibiotice macrolide de tip
claritromicina, azitromicina, doxicilina, vibramicina
Se poate administra un tratament antiviral cu Amantadina sau Acyclovir
PNEUMONIILE CU ANAEROBI
Agentul etiologic: coci anaerobi peptostreptococ, peptococ; bacili anaerobi bacteroides
fragilic, clostridia
Patogenie calea de patrundere prin aspiratie din tubul digestiv, prin alterarea barierei glotice
Tablou clinic:
Stare de toxemie
Tuse cu sputa muco-purulenta, fetida
Tablou paraclinic:
Rx toracic focare de condensare alternand cu zone de claritate
In sange sindrom inflamator acut accentuat
Ex sputei bacterii anaerobe
Tratament:
Simptomatic
Antibiotice clindamicina sau amoxicilina + metronidazol
ABCESUL PULMONAR ( PNEUMONIA ACUTA SUPURATA)
Supuratie pulmonara datorata inflamatiei acute a parenchimului pulmonar care evolueaza cu
necroza si eliminare de puroi prin expectoratie.
Conditii favorizante:
Afectiuni pulmonare neglijate terapeutic
Traumatisme toracice deschise
Expunere la frig, curenti de aer, umezeala
Tare organice ( boli cronice preexistente)
Tablou clinic:
1.
Perioada de constituire ( supuratie inchisa ) febra mialgii, inapetenta. Stare generala
alterata
2.
Perioada de supuratie deschisa febra, frisoane repetate, transpiratii abundente, tuse cu
expectoratie abundenta, purulenta, sangvinolenta
3.
Perioada de abcedare eliminarea in urma unei chinte de tuse a unei cantitati mari de puroi
fetid vomica

Ex clinic: dispnee, cianoza, degete hipocratice, la ascultatie raluri buloase

Tablou paraclinic:
Rx toracic in per de supuratie inchisa opacitate pneumonica de aspect rotund cu
margini bine delimitate, in per de supuratie deschisa zona de clarifiere sau zone hidro-aerice
ex sangelui sindrom inflamator acut
ex sputei leucocite, fibre elastice, hematii, germeni microbieni
Tratament:
1.
profilactic: tratamentul corect al afectiunilor pulmonare, evitarea surmenajului fizic si
intelectual, suprimarea fumatului, tratamentul bolilor cronice predispozante, imunoprofilaxia
gripei
2.
igieno-dietetic repaus la pat i conditii de spitalizare, dieta lichidiana, drenaj postural
3.
medicamentos simptomatice, antibiotice conform antibiogramei ( clindamicina,
cloramfenicol, cefalosporine, gentamicina)
4.
chirurgical absenta semnelor de vindecare sub tratament, hemoptizii mari, suspiciune de
neo abcedat, tendinta de evolutie spre fibroza
Sindromul Pleural

Definiie. Cauze
Sindromul pleural reprezint ansamblul de simptome i semne clinice, determinat de
inflamaia sau ngroarea pleurei de prezena; lichidului sau aerului in cavitatea pleural.
Sindromul pleural apare n:
1) pleurita;
2) pleurezie;
3) pneumotorax;
4) pahipleurit.
SINDROMUL PLEURAL IN PLEURITA (PLEUREZIA USCAT)
Definiie:
Pleurita este inflamaia pleurei cu prezena de depozite exudative fibrinoase, nensoit de
revrsat pleural.
Etiologie:
Pleurita poate reprezenta:
1) prima etap a unei pleurezii serofibrinoase;
2) o boal independent, numit boala din Bornholm" (pleurodinia), determinat de virusul
Coksackie grup B;
3) poate nsoi o boal a parenchimului pulmonar (pneumonie, abces etc.).
Simptomatologie:
1. Simptomele funcionale:
a) durere toracic de intensitate variat (de la simpla jen la junghi atroce), accentuat de tuse i
micrile respiratorii;

b) tuse uscat, chintoas i dureroas, cu caracter iritativ ("tuse pleural");

c) febr moderat.
2. Examenul obiectiv al toracelui: ascultaia furnizeaz elementul esenial, i anume, frectura
pleural; restul metodelor fizice nu aduc date semnificative pentru diagnostic.
SINDROMUL PLEURAL N PLEUREZIA EXUDATIV (SINDROMUL DE REVRSAT
LICHIDIAN PLEURAL)
Prin pleurezie exudativ se nelege nflamaia pleurei, nsoit de prezena unui exudat n
cavitatea pleural. Pentru descrierea sindromului de revrsat lichidian pleural considerm ca
prototip pleurezia serofibrinoas tuberculoas, frecvent ntlnit n practic.
Simptomele funcionale:
a) durerea vie, localizat la baza toracelui sau submamelonar, se accentueaz la inspir profund i
n timpul tusei;
b) tusea seac i penibil, chinuitoare, declanat de schimbrile de poziie ("tuse pleural"),
intensific durerea;
c) dispneea este n funcie de cantitatea revrsatului lichidian pleural si de rapiditatea instalrii
sale.
2. Semnele generale: febr, frisoane repetate, astenie , transpiraii nocturne, pierdere n greutate
(semne de impregnaii bacilar").
3. Semnele fizice .
Inspecia permite constatarea a dou semne:
1) asimetria toracelui (bombarea hemitoracelui bolnav);
2) diminuarea amplitudinii micrilor respiratorii la nivelul hemitoracelui afectat.
Palparea:
1) semn esenial - diminuarea sau abolirea (n funcie de cantitatea de lichid) vibraiilor vocale n
zona corespunztoare coleciei;
2) semn accesoriu - imobilitatea hemitoracelui afectat, cu contractura muchilor paravertebrali
(semnul spinalilor Ramond).

Percuia:
1) semn esenial - matitatea, cu urmtoarele caracteristici: ferm, rezistent, lemnoas,
deplasabil cu modificrile de poziie a bolnavului.
Ascultatia:
1) semn esenial - abolirea murmurului vezicular pe toat ntinderea zonei mate;
2) alte semne - suflu pleuretic, frectur pleurala (la nceput i la resorbia lichidului).

Pleurezia Tuberculoasa
Definiie. Pleurezia tuberculoas este definit ca acumulare de lichid n cavitatea pleural ca
rezultat al localizrii de leziuni specifice tuberculoase la acest nivel; ea reprezint cea mai
frecvent determinare pe seroase a tuberculozei.
Epidemiologie.
Ponderea pleureziei bacilare, ca manifestare a tuberculozei aparatului respirator se
situeaz n jur de 11%. La vrste mai naintate etiologia tuberculoas scade n favoarea celei
neoplazice. Referitor la repartiia pe sexe, raportul este de 2/1 n favoarea sexului masculin.
ETIOPATOGENIE
Sub aspect etiopatogenetic, pleurezia tuberculoas trebuie considerat n special, ca o
manifestare a tuberculozei adultului. Este cel mai frecvent ntlnit la adultul tnr, cnd poate
constitui revelaia unei primoinfecii. Frecvena pleureziei ca manifestare a primoinfeciei tardive
este de aprox. 20%. Cu ct vrsta la care apare pleurezia este mai mare, cu att etiologia
tuberculoas este mai puin probabil. Coexistena cu determinri pulmonare active sau inactive
impune eticheta de pleurezii tuberculoase de nsoire", aparinnd stadiului secundar.
Calea de ptrundere a germenilor la nivelul pleurei este fie hematogen, fie limfatic, fie prin
contaminare sau chiar deversare de coninut cazeos de la un focar subpleural.Studii mai vechi i
mai recente au demonstrat, de asemenea, c singur prezena a bacililor tuberculoi n cavitatea
pleural nu determin formarea epanamentului dect dac la nivelul pleurei s-a instalat
hipersensibilitatea. Drenajul limfatic care se realizeaz ctre pleura parietal poate realiza
embolizarea vaselor limfatice cu bacili tuberculoi i crearea de granuloame cu aspect miliar.
Evoluia n peste 90% din cazuri unilateral i n general favorabil, fr dezvoltarea, cel puin
clinic simultan a altor localizri, constituie numai o parte din contraargumentele aduse
mecanismului hematogen.
Leziunile miliariforme de la nivelul pleurei s-ar explica prin capacitatea structurilor pleurale de a
fagocita bacilii, realiznd nsmnri multiple, asemntoare cu cele determinate de diseminarea
hematogen.
Riscul de a face o tuberculoz pulmonar dup un interval de 2-5 ani n cazul n care o pleurezie
nu a fost tratat corect este cuprins ntre 25% i 50%.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv al pleureziei tuberculoase se bazeaz, n primul rnd, pe confirmarea
bacteriologic i histologic, capabile mpreun s asigure diagnosticul la peste 85% din cazuri.
Argumentele mai importante pentru etiologia tuberculoas pot fi astfel rezumate:
vrst sub 35-40 ani;
lichid serocitrin cu predominan de limfocite;
proteine n lichidul pleural peste 30 g/1 i glicopleurie sub 0,80 g/1;
IDR pozitiv la tuberculin sau care se pozitiveaz dup 4-6 spt
mni de tratament tuberculostatic;
ADA crescut n lichidul pleural;
raportul lizozim pleural/lizozim plasmatic peste 2;

vindecarea cu sechele;
evoluie favorabil sub tratament cu medicamente tuberculostatice.

TRATAMENT
Fiind vorba de o manifestare tuberculoas, tratamentul tuberculostatic se impune, fiind elementul
terapeutic principal.
Scheme de tuberculostatice, n asociaie tripl: rifampicin (R), hidrazid (H), pirazinamid (Z)
primele 2 luni, zilnic, urmat de 4 luni cu asocierea RH - n administrare bisptmnal (regim
2).
Asocierea pleureziei tuberculoase cu determinri pulmonare sau n alte organe oblig la aplicarea
schemei cu 4 tuberculostatice RHSZ 7/7-2 luni, (rifampicin, hidrazid, streptomicin,
pirazinamid) urmat de RH 3/4-4 luni (rifampicin, hidrazid). Durata tratamentului este de 6
luni. Procentul redus de recidive demonstreaz inutilitatea prelungirii tratamentului peste aceast
durata.
Terapia antiinflamatorie. Utilitatea administrrii unui antiinflamator este incontestabil n
contextul n care produsul patologic esenial la nivelul pleurei este inflamaia.
n cazul unui diagnostic cert de pleurezie tuberculoas, majoritatea autorilor administreaz
corticosteroizi; eficiena tratamentului este bun sau foarte bun. Unii autori recomand i
evacuarea complet a lichidului pleural, pentru a reduce riscul apariiei pahipleuritei i simfizei
pleurale.
Doza de corticoizi acceptat ca util este de 30-40 mg/zi echivalent n prednison, administrata
descrescnd cu 5 mg la 3-4 zile, pe o perioad de 3-4 sptmni.